Andi Cristea: „Dacă Moldova se îndepărtează de UE, atunci totul este pus sub semnul întrebării, începând cu libera circulație”

Mădălin Necșuțu
2018-10-18 16:58:00
Foto: andicristea.ro

Președintele delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, social-democratul Andi Cristea, a declarat într-un interviu pentru Balkan Insight că Republica Moldova a obținut o serie de progrese în plan economic, dar mai există și o serie de restanțe la care Chișinăul ar trebui să lucreze pentru a continua drumul european. Contextul nu este unui tocmai favorabil R. Moldova la Bruxelles, acolo unde Republica Moldova este văzută tot mai des care un stat care nu mai respectă standardele democratice și este nevoie urgentă de o revenire la drumul european. Interviul integral poate fi citit mai jos

Pentru început, cum se vede astăzi R. Moldova de la Bruxelles?

Republica Moldova a făcut progrese remarcabile de la momentul semnării Acordului de Asociere, iar apropierea de Europa este una evidentă. Sunt mii de locuri de muncă generate de relația cu UE, peste 1,4 milioane de moldoveni au beneficiat de eliminarea vizelor, 66% din exporturile moldovenești merg spre piața europeană, țara a crescut cu 4,5% anul trecut, iar FMI tocmai a modificat în creștere prognoza de avans a economiei în acest an.

Sunt zeci și zeci de reforme adoptate și în proces de implementare. În același timp, Moldova este încă departe de integrarea europeană, iar eforturile din ultimii ani trebuie să continue în anii următori pentru ca decalajele să se reducă. Chișinăul trebuie să convingă atât proprii cetățeni, cât și Bruxelles-ul de progrese ireversibile în lupta împotriva corupției, consolidarea justiției, democrației și a statului de drept.

Există un deficit de încredere și o lipsă de aliniere a așteptărilor, iar acțiunile în forță ale instituțiilor europene din ultima jumătate de an pot fi înțelese și astfel. Din păcate, văd și mult partizanat politic în felul în care R. Moldova este tratată în ultimul timp.

Pe 9 octombrie fost votată cea mai dură rezoluție în PE la adresa Chișinăului, document în care se cere inclusiv stoparea finanțării R. Moldova până la viitoare alegeri parlamentare de la Chișinău. Cum apreciați acest lucru?

Cred că, între parteneri, lucrurile pot fi spuse fără excese de limbaj. Preferința unora pentru cuvinte puternice nu face bine cooperării UE-Moldova și nici obiectivului strategic de a susține prosperitatea și democrația în vecinătatea estică a Uniunii.

Înțeleg poate de ce colegilor din PPE nu le este drag un guvern de centru-stânga precum cel de la Chișinău, dar aș aștepta mai mult echilibru: pur și simplu, nu poți ignora progresele și insista doar pe cuvinte cât mai dure pentru a ataca guvernarea.

Atât Moldovei, cât și Uniunii le-ar fi mai bine dacă Serviciul de Acțiune Externă ar lucra la operaționalizarea condiționalităților și la polizarea lor de accente politice excesive. Înțeleg semnalul politic al stopării finanțării, dar o astfel de abordare este neinspirată.

Ar trebui, în opinia mea, să existe o abordare personalizată, în funcție de proiectele finanțate. S-a văzut și în dezbaterile din Comisia AFET, unde au fost propuneri pentru diferite mecanisme prin care banii europeni să ajungă la ONG-uri, autorități locale sau antreprenori. Aș vrea mai mult realism în privința finanțării europene.

Vedeți o deviere de la standardele democratice la Chișinău? Dacă da, ce ar trebui să facă autoritățile R. Moldova în acest sens?

Ce s-a întâmplat cu alegerile de la Chișinău a dat apă la moară celor care aveau deja obiecții legate de funcționarea justiției și a statului de drept. Vulnerabilitățile legislative care au permis decizia judecătorilor arată o fragilitate democratică îngrijorătoare.

Drumul spre maturizare democratică nu este nici ușor și nici nu are sens unic, am putut constata. În același timp, eu cred în bunele intenții și în orientarea europeană a Guvernului și majorității parlamentare. Au însă de muncă în lunile următoare, atât cât mai este din mandatul actualului Guvern și Parlament, pentru a normaliza relațiile cu partenerii internaționali. Din păcate, nici alegerile europene, nici cele din Republica Moldova nu ajută prea mult.

Cât de important și mai ales cu ce preț trebuie păstrat vectorul european la Chișinău?

Vorbeam mai devreme despre beneficiile Acordului de Asociere și ale relației cu UE pentru cetățenii Republicii Moldova. Sunt lucruri extrem de concrete, care au impact în viața de zi cu zi. Nu sunt fantasme birocratice sau vorbe goale. Mai mult, cu cât Moldova se apropie de UE, cu atât mai multe resurse și oportunități vor apărea.

Din contră, dacă Moldova se îndepărtează de UE, atunci totul este pus sub semnul întrebării, începând cu libera circulație. Este un apel la responsabilitate pe care îl fac către politicienii onești și către cetățenii implicați ai Republicii Moldova: să nu lase să le scape printre degete o oportunitate istorică. Anti-europenii se pot impune doar dacă pro-europenii își dau gol singuri.

Un studiu recent al IPRE de la Chișinău arăta că propaganda rusă pe online a crescut semnificativ în ultimul an. Cum ar putea ajuta UE la combaterea ei și care ar trebui să fie acțiunile pe care ar trebui să le ia, din perspectiva Dvs.?

Moldova este în prima linie a propagandei rusești, a cărei forța am văzut-o nu doar în regiune, ci și și alegerile americane din 2016. Efectele pot fi unele semnificative, pentru că propaganda vine să acționeze într-un climat politic și social extrem de polarizat, de tensionat.

UE are instrumentele sale, chiar am cerut în Parlamentul European să existe mai mult sprijin pentru Republica Moldova în acest sens, există East Stratcom Task Force și resursele aferente. Cum în lunile următoare avem alegeri parlamentare, aș vrea să văd un task force care să intervină rapid pentru devoalarea fake news de proveniență rusească; de asemenea, aș vrea să văd o campanie publică de informare despre impactul UE în Moldova în ultimii patru ani.

Comisia Europeană s-a arătat preocupată de corectitudinea viitoarelor alegeri parlamentare de la Chișinău, ținând cont că rezultatele alegerilor pentru Primăria Chișinăului au fost anulate în ciuda insistențelor UE cum că ar fi fost corecte. Este justificată o astfel de îngrijorare?

Alegerile recente de la Chișinău, prin evenimentele pe care le-au declanșat, au făcut mult rău credibilității democratice a Moldovei. A fost cu atât mai surprinzător cu cât, în ultimii ani, procesele electorale din RM au fost unele fără incidente.

Dincolo de angajamentul Guvernului, care este unul de luat în seamă, este important să vedem măsuri administrative și legislative care să garanteze că lecțiile de alegerile parțiale de la Chișinău au fost învățate. Eu nu îmi permit să vorbesc despre deciziile justiției, ci scot în evidență felul așezat și serios în care trebuie tratate probleme structurale care amenință sănătatea procesului electoral.

Vă mulțumim!

Mădălin Necșuțu
2018-10-18 16:58:00

Comentarii