Cornelia Cozonac: „Există mai multe scheme de finanțare a partidelor politice în campanii electorale”

Radio Europa Liberă
2021-07-08 15:00:00
Europa Liberă

Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice de la Chișinău, care a publicat de-a lungul anilor, împreună cu colegii ei, multiple investigații despre banii iliciți folosiți de partide în scrutine într-un interviu la Radio Europa Liberă.  

Europa Liberă: Navigăm zilele acestea printre niște știri neobișnuite, aș spune. De exemplu, Comisia Electorală Centrală sesizează Fiscul cu privire la 169 de donatori care apar pe listele unor partide, dar care nu au avut deloc venituri pentru a putea face donații. SIS se sesizează în legătură cu niște bănuieli de imixtiune externă de finanțare a altui partid. Mă întreb dacă e loc de optimism, sau e totuși altceva la mijloc?

Cornelia Cozonac: „Eu aș vrea să cred că, în sfârșit, instituțiile statului încep să atragă atenția la cine sunt finanțatorii partidelor politice. Presa vorbește de mulți ani, cu cazuri concrete, cu detalii concrete, cu nume concrete, cu investigații făcute de jurnaliști care au arătat că persoanele nici nu știau că erau în listele partidelor ca și donatori. Există mai multe scheme de finanțare a partidelor politice în campanii electorale. De ani buni presa a scris și a investigat, dar organele de control, de drept, Comisia Electorală Centrală s-au făcut că plouă. Au trecut alegerile, s-a vorbit și tema a fost închisă. Doar colegii de la RISE au mers mai departe cu investigația, cu procesul de judecată. Și noi am avut un proces de judecată, dar nu se întâmpla nimic. Treceau alegerile și nu se întâmpla nimic. Acum, că s-au activizat într-un fel e bine. Să vedem ce va urma.”

Europa Liberă: Consiliul Suprem de Securitate a discutat la începutul acestei campanii despre finanțarea partidelor și a indicat atunci crearea unui grup de lucru în care să intre toate aceste instituții și să lucreze mai ferm pentru clarificarea lucrurilor. De acolo au pornit aceste noutăți oare?

Cornelia Cozonac: „Ar putea fi de acolo, pentru că la nivel oficial, la nivel înalt până acum nu s-a discutat problema finanțării campaniilor electorale, chiar dacă media, chiar dacă organizațiile nonguvernamentale prezentau periodic rapoarte în care indicau aceste probleme. Și eu vreau să cred că lucrurile se pornesc din loc, pentru că instituțiile statului demult ar trebui să-și facă treaba. Și Fiscul trebuie să verifice persoanele care au făcut donații, să vadă care sunt sursele lor de finanțare, pentru că noi am arătat de multe ori în materialele noastre că sunt persoane care donează mai mult decât au câștigat în doi ani de zile, mai mult decât a adunat familia. Și atunci te întrebi din ce trăiește omul respectiv. Normal este ca Fiscul să verifice persoanele respective, normal este ca Procuratura să verifice, nu trebuie ca cineva să le ceară în mod special, este obligațiunea lor.”

Europa Liberă: În anii aceștia de luptă pentru transparența finanțării partidelor, care a fost cea mai gravă descoperire pe care ați făcut-o voi la Centrul de Investigații Jurnalistice și care ar fi rămas fără nicio reacție din partea instituțiilor statului?

Cornelia Cozonac: „Am descoperit o schemă foarte „frumoasă”, și anume legătura dintre achizițiile publice și finanțarea partidelor politice. În 2014, în cadrul alegerilor parlamentare, noi, ca de obicei, verificam cine sunt donatorii la partide. Acest lucru îl facem din 2009. Și atunci, în 2014, colega care mă ajuta la documentare zice că, uite, sunt mulți reprezentanți ai agenților economici, oameni care lucrează la SRL-uri. Și am decis să verificăm donațiile cele mai mari. Am luat de la 50 de mii de lei în sus și am adunat toate persoane care indicau că lucrau la un anumit agent economic. Am adunat și am făcut o sumă care ca și cum ar fi venit de la compania respectivă, adică prin reprezentanți ai companiei. Am verificat relațiile cu statul, am văzut că au achiziții publice, au contracte cu statul, dar încă nu se lega investigația noastră.

Ne-am gândit să vedem dacă instituțiile de la care aceste companii au avut contracte, deci au primit bani publici, ar avea legătură cu partide. Și ne-am propus să vedem cine este șeful, deci primarul, președintele Consiliului raional, pentru că acestea sunt instituțiile publice care oferă cei mai mulți bani prin contractele publice agenților economici. Și iată că aici am găsit legătura, la instituțiile de stat. Deci, agentul economic care a făcut contracte cu primăria unui sat a făcut donații pentru partidul din care făcea parte primarul. Deci, dacă primarul era de la PD, să zicem, căci schema cea mai frumoasă în următorul an, în 2015, a fost cea a Partidului Democrat, el atunci era pe val. Și cele mai multe contracte, cele mai multe donații au venit la PD. Am adunat chiar și suma de bani care venea din contractele publice și suma de bani donată de persoanele ce veneau de la un agent economic care a avut contracte cu statul. Și sumele donate erau în mărime de 10-15 la sută din suma contractelor. Cam la toți era așa. Deci era o schemă, o schemă prin care angajații unui agent economic întorceau niște bani.”

Schema deconspirată de CIJM în cadrul alegerilor locale din 2015 

Europa Liberă: Admiți că s-ar putea să se întâmple același lucru acum, în această campanie electorală?

Cornelia Cozonac: „Eu cred că în toate campaniile se întâmplă cam același lucru. Chiar dacă schemele sunt deconspirate, apar altele. Pentru că o bună parte din cei care vor să ajungă în funcții publice, de fapt urmăresc banul, urmăresc profituri din funcțiile pe care le dețin, trafic de influență și altele. Și atunci schemele pe care le pun în joc în campania electorală sunt foarte bine gândite și foarte bine făcute.”

Europa Liberă: Îți propun în continuare să jucăm niște roluri în discuția noastră. Dacă eu, spre exemplu, aș fi un concurent electoral care a obținut niște bani prin metode pe care le-ai descris mai devreme, adică niște companii care au fost ajutate anterior să obțină niște contracte cu statul, acuma mi-au întors banii și eu vreau să-i cheltuiesc în campanie, dar am o restricție și nu pot face donații prea mari, în cazul acesta, ce fac?

Cornelia Cozonac: „Una din scheme prevedea să se împartă o sumă mare de bani în sume mai mici care sunt date anumitor persoane, care chipurile le-au donat. Unele persoane nici nu cunosc acest lucru, că sunt donatori la un partid sau altul. Partidul are lista de membri, cu toate datele din buletin, și atunci ele se completează foarte ușor. Pentru că noi ne-am documentat în anumite campanii și ziua în care s-au făcut donații și în unele zile erau făcute foarte multe, sute de donații. Deci nu poți procesa într-o zi câteva sute de donații. E clar că cineva doar a completat lista. Multe liste înainte se scriau de mână și puteam ușor vedea că este același scris pe toate paginile, de sus până jos, inclusiv semnăturile semănau. Deci, niște specialiști ar fi putut ușor depista aceste falsuri.”

Europa Liberă: Și acum să admitem că dumneata ești CEC. Ce vei face?

Cornelia Cozonac: „CEC trebuie să verifice toate rapoartele financiare și acolo unde observă nereguli să sesizeze Fiscul sau Procuratura. Iar acestea trebuie să-și facă munca, să verifice sesizarea parvenită de la CEC.”

Europa Liberă: Exact ce se întâmplă în situația actuală.

Cornelia Cozonac: „Da, dar sunt niște acțiuni nu foarte îndrăznețe. Sunt niște sesizări, dar mie mi se pare că sunt făcute cu jumătate de voce.”

Europa Liberă: Îți pare că Fiscul nu neapărat va interveni în acest mecanism de control?

Cornelia Cozonac: „Fiscul trebuie să intervină, doar dacă nu ar avea anumiți reprezentanți în cadrul Fiscului, dacă n-ar avea anumite legături și anumite interese. Dacă ei sunt sub presiunea unor lideri politici, s-ar putea să nu acționeze așa cum trebuie. La fel și procurorii. Din păcate, instituțiile de stat tot timpul caută portițe nu cum să cerceteze cazul și să scoată neregulile la suprafață, să pedepsească persoana respectivă și să întoarcă banii în buget, dar cum să ocolească legea, să scape pe unii de pedeapsă sau de anumite probleme pe care ar putea crea organele de drept. Nu e vorba de toate instituțiile, bineînțeles.”

Europa Liberă: Și o portiță, o altă portiță, de exemplu, cel puțin așa rezultă din ce am văzut, din scrisorile trimise de SIS Comisiei Electorale Centrale despre anumiți concurenți electorali, că ar avea consultanți din exterior să verifice CEC-ul de unde sunt plătiți. Să admitem că există un astfel de caz. Ce ar trebui să facă SIS și CEC?

Cornelia Cozonac: „Și SIS și CEC au instrumente de verificare. SIS-ul, de exemplu, sau organele fiscale au acces la transferurile bancare și ar putea să vadă dacă s-au făcut anumite transferuri . SIS-ul probabil are și alte instrumente de verificare a legăturilor persoanelor respective, dacă s-au întâlnit și cu cine, să verifice convorbiri telefonice. Atât că legal să fie făcut, căci nu trebuie să avem poliție politică care să verifice tot. Deci, cu instrumente legale eu cred că se poate de verificat dacă au existat bani din afară pentru finanțarea unui sau altui candidat, sau nu.”

Europa Liberă: Să le dorim mai întâi succes instituțiilor de stat, așteptăm concluziile la care vor ajunge, iar noi să tragem și noi o concluzie: de ce este important acest subiect și de ce stau jurnaliștii cu ochii pe el și ar trebui să stea și instituțiile de stat?

Cornelia Cozonac: „Pentru că de cum este finanțată o campanie electorală depinde cum vor lucra ulterior cei trimiși în Parlament prin votul cetățenilor. Pentru că dacă un concurent sau altul este finanțat de anumite grupuri interlope, grupuri de interese, respectivul va trebui ulterior să achite polițe. Iar polițele sunt elaborarea legilor sau luarea unor decizii la nivel de instituții publice. Și atunci când concurentul a venit pe banii cuiva în funcții publice, el, respectiv, va lucra pentru acele grupuri de interese, nu pentru cetățeni. Va lucra la prevederi în legislație pentru a crea portițe pentru încălcarea legii sau va favoriza pe cineva la achizițiile publice. Sau deciziile care vor fi luate la nivel de stat vor favoriza pe cineva.

De foarte multe ori deciziile sau anumite prevederi în legislație sunt atât de bine gândite, încât la prima vedere ele par a fi niște prevederi normale, prevederi care vor pune în practică legea respectivă sau hotărârea respectivă. Dar anumite prevederi oferă niște căi de îmbogățire sau favorizare, prin contracte publice sau care aduc bani, aduc venit și iată că astfel ajută pe cineva să acumuleze profituri nu tocmai legale . Accederea la funcția publică pentru mulți nu este doar pentru a servi interesului public, dar și în interesului personal sau de grup, de clan. Pentru că banul public este acel care-i atrage pe mulți, și acesta este interesul.”

Europa Liberă: Și uitându-ne așa la campanie... Tot ce am putut afla în această campanie de la instituțiile statului, te strânge un pic în spate vorbind despre viitorul legilor pe care le aștepți de la Parlament?

Cornelia Cozonac: „Da, desigur, pentru că în această campanie am văzut și vedem multe personaje dubioase, cu trecut dubios, cu legături dubioase, care urmăresc anumite interese. Uitându-mă la ei, înțeleg că ei nu urmăresc să vină în funcția publică pentru a servi interesul public și să lucreze pentru cetățeni.”

Europa Liberă: Probabil ne-am dori cu toții ca instituțiile statului să se uite și spre aceste exemple.

Cornelia Cozonac: „Instituțiile statului ar trebui să fie cu ochii în primul rând pe finanțare, pentru că de la bani începe totul. Dacă finanțarea este cu probleme, este clar că acest partid urmărește alte scopuri, nu celuia de a servi interesul public. Și ochiul ager, specializat al procurorilor, al celor de la Fisc nu poate să nu observe lucrurile acestea, pentru că aceasta este rolul lor. Și dacă ei nu observă, înseamnă că și ei au anumite interese și legături. Dacă închid ochii, înseamnă că ei urmăresc anumite beneficii.”

Europa Liberă: Și ai această impresie, că instituțiile respective nu se focusează...

Cornelia Cozonac: „Acțiunile organelor de control, după cum ziceam, sunt întreprinse cu jumătate de voce, nu foarte ferme, nu foarte îndrăznețe. Și asta ne-ar demonstra fie că ei știu de anumite scheme, fie ei tot urmăresc să obțină ceva, fie se tem.”

Europa Liberă: Fie mimează.

Cornelia Cozonac: „Exact. Din păcate, aceasta se observă în fiecare campanie electorală. Și de aceea avem ce avem când ajungem să vedem lista finală a deputaților și ceea ce fac ei ulterior. Rămânem cu un nivel înalt de corupție din an în an și nu schimbăm starea de lucruri. Campaniile electorale ne oferă posibilitatea să nu ne dăm votul pentru cei care ne-au mințit până acuma, care sunt dubioși, care au avut trecut penal. Mie îmi este greu să cred că cineva cu trecut penal poate să fie curat de azi încolo.”

Radio Europa Liberă
2021-07-08 15:00:00

Comentarii