Analiză de Natalia Stercul, directoarea Asociației pentru Politică Externă (APE)

Nu este un secret pentru nimeni că șantajul energetic este un instrument politic puternic folosit de Rusia în politica sa externă. Pe măsură ce Republica Moldova își urma calea pro-europeană, s-a confruntat tot mai des cu această problemă și a fost nevoită să caute soluții de compromis. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat multe lucruri, inclusiv atitudinea autorităților moldovene față de problematica energetică. Căutarea soluțiilor alternative și a posibilităților de diversificare a resurselor energetice s-a lovit aproape întotdeauna de politica prețurilor, care impunea o povară financiară greu de suportat pentru cetățenii Republicii Moldova. Cu toate acestea, autoritățile au reușit să transfere integral consumul de combustibil al malului drept al Nistrului către piețele europene. În schimb, regiunea transnistreană, controlată de Rusia, a rămas dependentă de livrările de gaze din partea Gazprom, pe care le primea gratuit. După expirarea, la sfârșitul anului 2024, a contractului de tranzit pe cinci ani dintre compania rusă Gazprom și Naftogaz din Ucraina, țară aflată în plin război declanșat de Rusia, livrările de gaze rusești către Europa au fost oprite. Moscova a refuzat să asigure livrări alternative de combustibil către Tiraspol, ceea ce a dus la o criză energetică artificial creată de Rusia.

Transnistria folosește pentru prima dată gaz cumpărat de pe piața europeană

În iarna anului 2025, regiunea transnistreană s-a confruntat pentru prima dată cu o criză energetică de amploare din cauza opririi livrărilor de gaze din Rusia. Creșterea consumului de energie electrică de către locuitorii regiunii nerecunoscute a depășit capacitatea de producție a sistemului energetic, ceea ce a dus la întreruperi masive de curent. Au apărut probleme cu încălzirea locuințelor și cu furnizarea apei calde. Aproape toate întreprinderile industriale și-au suspendat activitatea, industria alimentară a fost nevoită să funcționeze pe timp de noapte, iar școlile au fost obligate să prelungească vacanța de iarnă.

Energia electrică era insuficientă, iar criza energetică provocată de Rusia a adus Transnistria în pragul unei catastrofe umanitare. Cu toate acestea, acuzațiile din partea autorităților separatiste nu au fost îndreptate împotriva Rusiei, care a lăsat regiunea într-o situație extrem de dificilă, ci împotriva Chișinăului și Kievului.

Având în vedere gravitatea situației, la sfârșitul lunii ianuarie, Uniunea Europeană a anunțat un ajutor de 64 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinat depășirii crizei energetice. Din această sumă, 30 de milioane de euro sunt alocate achiziției de gaze și energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului, dintre care 20 de milioane sunt destinate achiziționării de gaze pentru Transnistria, iar 10 milioane pentru achiziția de energie electrică pentru malul drept. Restul de 34 de milioane de euro vor fi folosiți pentru sprijin bugetar. Astfel, practic jumătate din suma acordată este destinată achiziționării de gaze pentru Transnistria de pe piețele europene și pentru producția de energie electrică la Centrala Termoelectrică Moldovenească pentru ambele maluri ale Nistrului. Începând cu 1 februarie, „Moldovagaz” a început livrările de combustibil către regiunea transnistreană. Astfel, pentru prima dată în ultimele trei decenii, Transnistria, care depindea exclusiv de gazul rusesc gratuit, a început să folosească gaz cumpărat de pe piața europeană.

Guvernul Republicii Moldova, încercând să găsească o soluție la criza actuală, a negociat cu UE acordarea unui grant pentru depășirea crizei energetice. Astfel, începând cu luna februarie, Transnistria primește gaze cumpărate cu fonduri europene de pe piața europeană. Datorită sprijinului partenerilor europeni și disponibilității acestora de a ajuta, Chișinăul a reușit să găsească o soluție alternativă. Aceasta a permis reluarea producției de energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului și restabilirea alimentării cu energie și încălzire pentru locuitorii Transnistriei. Cu toate acestea, în regiunea transnistreană persistă speranța că livrările de gaz rusesc gratuit vor fi reluate.

Manevra electorală a Moscovei

Pe fondul crizei energetice, analiștii politici și experții au început să ia în considerare posibilitățile de reintegrare și revenire a regiunii transnistrene în cadrul legal al Republicii Moldova. Cu toate acestea, majoritatea discuțiilor au dus la concluzia că nici din punct de vedere politic, nici economic, nu există încă pregătirea necesară pentru un asemenea de pas. Mai mult, în pragul alegerilor parlamentare, un asemenea proces este practic imposibil. Totuși, recunoașterea de către partea transnistreană a faptului că nu poate face față situației fără ajutor extern ar putea constitui, pe viitor, o bază pentru elaborarea unor acorduri reciproce privind reintegrarea.

Criza energetică, provocată artificial de Moscova, poate fi considerată una dintre etapele pregătirii Kremlinului pentru alegerile parlamentare așteptate în acest an în Republica Moldova. Experiența alegerilor prezidențiale și a referendumului din toamna anului 2024 a demonstrat că Moldova rămâne extrem de vulnerabilă în fața pârghiilor de influență ale Rusiei și a tentativelor acesteia de a submina procesele democratice și electorale, precum și direcția proeuropeană a Republicii Moldova. În ajunul alegerilor parlamentare din Moldova, Moscova și-a intensificat eforturile pentru a asigura victoria forțelor pro-ruse. Pentru actuala guvernare pro-europeană, aceasta este o provocare serioasă și un semnal clar că trebuie să acționeze preventiv. Criza energetică va afecta, cu o probabilitate ridicată, șansele electorale ale partidului de guvernământ, în ciuda tuturor eforturilor depuse de autorități.

Forțele pro-ruse se pregătesc de revanșă

Negocierile începute între SUA și Rusia privind Ucraina, fără participarea Ucrainei și a aliaților săi europeni, împreună cu faptul că Donald Trump nu a fost de acord cu definirea Rusiei drept agresor în rezoluția pe care liderii G7 trebuiau să o aprobe înainte de a treia aniversare a invaziei rusești în Ucraina, precum și criticile fără precedent ale președintelui SUA la adresa lui Volodimir Zelenski – acuzat de aspirații dictatoriale, în timp ce Vladimir Putin nu a fost supus acelorași critici – indică o schimbare în politica externă americană. Se poate spune cu certitudine că a început o reconfigurare geopolitică ce va afecta atât Ucraina, cât și Republica Moldova.

Rezultatele viitoarelor alegeri parlamentare vor fi un moment decisiv. Obiectivul principal al Rusiei este subminarea parcursului proeuropean al Republicii Moldova. Deja observăm intensificarea acțiunilor forțelor pro-ruse. Crearea blocului electoral de opoziție „Alternativa”, cu participarea fostului candidat la președinție Alexandr Stoianoglo; protestele organizate de fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, împotriva actualei guvernări; propunerile Irinei Vlah privind semnarea unui pact între forțele de opoziție împotriva PAS; înăsprirea retoricii rusești față de Moldova; exacerbarea artificială a situației pentru destabilizare și divizarea societății – toate acestea sunt doar începutul. Alegerile parlamentare din acest an în Moldova vor avea loc într-un context extrem de dificil. Este clar că actuala componență a Parlamentului nu va rămâne aceeași, dar întrebarea esențială este: Este posibilă o revanșă a forțelor pro-ruse în Moldova? Această întrebare va fi definitorie pentru viitorul european al țării noastre.