Cele mai multe informații despre actele de corupție acumulate de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au venit în 2021 din zona autorităților publice locale, urmate de întreprinderile comerciale, precum și din partea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Agenției Proprietăți Publice, Agenției Servicii Publice, Ministerului Sănătății, Serviciului Vamal, Serviciului Fiscal de Stat. Această declarație de bilanț a fost făcută de directorul adjunct al CNA, Vadim Cojocaru, în cadrul unui interviu pentru Portalul Anticoruptie, cu ocazia Zilei Anticorupție, 9 decembrie. Șeful adjunct al CNA a mai subliniat că în cauzele penale a fost stabilit un prejudiciu de aproximativ 70 de milioane de lei, iar pe o treime din această sumă a fost aplicat sechestru.
Anticoruptie.md: Stimate Domnule Cojocaru, cum a fost anul 2021 pentru ofițerii CNA?
A fost un an în care s-a muncit la fel de mult ca și în toți cei 19 ani de activitate ai acestei instituții. La CNA s-a lucrat permanent, indiferent de timpul de afară, de situația socială sau de sănătate publică, dacă mă refer la pandemia de Covid-19, sau de mișcările de pe scena politică. Oamenii de la CNA au avut nu mai puține dosare în procedură, iar corupții nu ne-au lăsat să stăm de o parte.
Anticoruptie.md: Care ar fi bilanțul celor mai de rezonanță cazuri, dosare administrate?
Vreau să vă spun că, pentru noi, orice caz documentat, orice informație pe care o investigăm până la reținerea subiectului e o reușită. Nu există cazuri minore și cazuri mari. Un om care se confruntă cu un act de corupție sau abuz așteaptă să i se facă dreptate și nu îl interesează ce așteaptă societatea, că ofițerii sunt implicați în dosare de rezonanță etc.
Pentru fiecare, propria problemă este cea mai mare și cea mai importantă. Prin urmare, nu știu dacă aș putea să fac un top al celor mai mari dosare. Poate după complexitatea lor aș putea oferi câteva exemple de dosare de anvergură în care am constatat prejudicii de milioane de lei, sute de episoade de corupție și zeci de persoane implicate.
Vă amintiți, probabil, de schema de corupție la perfectarea permiselor auto documentată la Agenția Servicii Publice după care au urmat mai mulți polițiști din Cahul, cercetați pentru diverse abuzuri. Urmează schema de corupție cu terenuri de la Ghidighici, schema frauduloasă cu terenuri de la Durlești, corupția la perfectarea actelor românești, dosarul Aeroport, unde au fost documentate zeci de cazuri de abuz din partea polițiștilor de frontieră.
Am cercetat mai multe scheme de corupție la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, Institutul de proiectări și organizarea teritoriului, dosarul de la Trușeni, în care a fost developată tentativa de deposedare de avere a unei bătrâne.
Urmează Schema de corupție la eliberarea certificatelor de vaccin. Pot să adaug aici și cauza în care este vizată șefa Spitalului de Psihiatrie din Bălți. Sunt zeci de cauze la care se muncește mult împreună cu procurorii și nu ar fi corect să le clasific după importanță. Toate sunt importante.
Oricine a fost lezat în drepturi trebuie să aibă parte de o anchetă obiectivă și corectă, iar ofițerii care investighează cazul nu trebuie să muncească mai calitativ sau mai puțin calitativ în funcție de cât este de voluminos dosarul. Un om de la care s-au estorcat 200 de lei are dreptul la justiție la fel cum are dreptul cel de la care s-au cerut 1.500 de euro.
Ambii au avut de suferit și nu ar fi onest să dăm prioritate celui păgubit de o sumă mai mare, chiar dacă societatea vrea uneori pedepse imediate anume pentru cei prinși cu sume mari. Și ani grei de pușcărie... În opinia noastră și a mea personală, trebuie să privim altfel nevoia cetățeanului și să încercăm să facem dreptate indiferent de valoarea prejudiciului adus.
Anticoruptie.md: Dacă ar fi să faceți un top al celor mai corupte domenii, instituții investigate de ofițerii CNA pe parcursul anului, care ar fi acestea?
Cred că cetățeanul este cel care poate să spună cu certidudine care sunt domenii cu care interacționează cel mai des și unde este de cele mai dese ori abuzat sau cui a trebuit să dea mită în cele mai frecvente situații.
Totuși, o analiză numerică a dosarelor pe domenii, în 2021, arată că cele mai multe informații despre acte de corupție au venit din zona autorităților publice locale. Acestea sunt urmate de întreprinderile comerciale, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția Proprietăți Publice, Agenția Servicii Publice, Ministerul Sănătății, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat.
Dar iarăși trebuie să vă spun că nu vorbim despre cele mai corupte instituții. Este vorba mai degrabă de numărul dosarelor pornite și în care au fost vizați angajați din aceste instituții. Avem o creștere a numărului de polițiști cercetați pentru acte de corupție – 56 în 2021 față de 38 în 2020.
Am cercetat penal persoane din domeniul ocrotirii sănătății, inspectori fiscali, angajați ai diferitor ministere, consilieri locali, alți angajați ai autorităților publice. Majoritatea domeniilor sunt afectate de corupție. Noi ne străduim să acționăm acolo unde identificăm riscuri de corupție, unde avem cazuri flagrante și denunțuri de la cetățeni. Evindet, corupția nu poate să fie stârpită definitiv, dar sperăm că prin orice operațiune desfășurată atingem și efectul preventiv.
Nu mai puțin important pentru noi este să putem recupera prejudiciul pe care l-au cauzat persoanele publice statului și, nu în ultimul rând, cetățeanului simplu.
În cauzele penale, pornite de CNA, am stabilit un prejudiciu de aproximativ 70 de milioane de lei, iar pe o tremie din această sumă a fost aplicat sechestru. Vrem să reușim să sechestrăm cât mai multe bunuri provenite din infracțiuni. În această direcție lucrează Agenția de recuperare a bunurilor infracționale.
Anticoruptie.md: Drept sursă de investigare sunt convorbirile telefonice. Ce „perle” găsiți acolo, expresii utilizate de corupți pentru a camufla acțiunile de corupție?
Sunt mii de ore de convorbiri telefonice stenografiate de ofițerii CNA. Sunt expresii directe, dar sunt și codificate. Noi ne-am străduit întotdeauna să publicăm cele mai relevante discuții ca să le audă societatea. Ele au și un efect preventiv. Am vrea să credem că mulți renunță la fapte de corupție după ce văd la televizor sau citesc în presă despre o nouă reținere. Vrem ca oamenii să înțeleagă că orice faptă ilicită ajunge până la urmă în vizorul autorităților.
Cât despre discuțiile camuflate, bineînțeles că sunt. N-aș vrea acum să divulg expresiile din dicționarul corupților pentru că vor trebui să-și ajusteze vocabularul. Vrem să le transmitem doar că oricât de multe coduri ar folosi, avem capacitatea să le spargem. Noi avem diferiți subiecți în anchetele noastre, inteligenți și șmecheri de tot soiul, dar vă rog să mă credeți că măcar într-o discuție, pentru o secundă-două, toți uită de coduri și de mesaje camuflate. Până la urmă, greșesc și ei ca toți oamenii.
Anticoruptie.md: Testele de integritate profesională sunt eficiente. Există suficiente pârghii pentru a acționa împotriva celor care pică testul?
Procesul de testare a integrității profesionale face parte dintr-o procedură mult mai complexă și ea durează până la șase luni, uneori și nouă. Toate rapoartele noastre sunt publicate pe pagina oficială a Centrului cu referire la funcționari, angajați testați.
Sunt mulți angajați care pică testul de integritate, sunt și din cei care îl trec cu succes, ceea ce bucură. Dar sunt și persoane pentru care avem rezultate neconcludente, adică au refuzat mita, dar nu au raportat superiorului incidentul de integritate.
Totuși, legislația nu ne oferă prea multe pârghii ca să întreprindem anumite acțiuni față de cei care pică testul. Prerogativa de sancționare a angajatului aparține angajatorului. Și aici avem o problemă. Unii angajatori argumentează menținerea celor care au picat testul prin lipsa de cadre. Uneori totul se termină cu o sancțiune disciplinară blândă. Acest fapt e descurajant și de aceea intenționăm să venim cu un proiect de lege prin care să ni se permită, în anumite cazuri, să trecem pe latura penală. Ar da o eficiență mult mai mare instrumentului de testare a integrității profesionale.
Anticoruptie.md: Ați creionat unele așteptări pentru anul 2022? Urmează să treceți prin reorganizarea instituției și sporirea eficienței?
Sperăm că anul 2022 să fie unul bun cu toată lumea, nu doar pentru CNA. Evident, mi-aș dori ca oamenii să nu mai comită fapte de corupție, să nu se implice în afaceri dubioase, în scheme infracționale, pentru că toate la un loc aduc mari prejudicii de imagine țării noastre, cetățenilor noștri. Noi vom fi la fel de vigilenți. Vrem desigur mai multe instrumente care să ne permită să acționăm mai profund și mai viguros acolo unde astăzi nu avem competențe.
Parlamentul urmează să decidă în ce formula va activa CNA. Eu personal și colegii mei vrem fortificarea instituției și revenirea competențelor pe care le-am avut până în 2016.
Până la formarea procuraturilor specializate, puteam să reținem miniștri, deputați, demnitari de rang înalt, persoane care au provocat daune considerabile statului. Acum, aceste atribuții le revin exclusiv procurorilor. Noi ne-am concentrat pe combaterea corupției sistemice care, în opinia mea, este uneori chiar mai periculoasă decât așa-zisa corupție a elitelor.
Totodată, recunoaștem că am putea arăta mai multă performanță dacă legiuitorii ar decide să ne ofere aceste competențe. Societatea vrea să cadă capete mari, iar CNA are capacitatea să gestioneze asemenea dosare. Noi am demonstrat de nenumărate ori că avem potențial. Rămâne pe seama parlamentarilor să decidă și vrem ca aceste lucruri să se întâmple cât mai operativ.
Comentarii
Finanţatori:
Parteneri: