INTERVIU // Cornelia Cozonac: „Cu cât este mai dificil, cu atât te încurajezi să cauți adevărul și să îl scoți la suprafață”

Mădălin Necșuțu
2019-01-25 15:02:00
Foto: CIJM

Președinta Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac, a vorbit într-un interviu pentru portalul Balkan Insight despre cele mai mari probleme cu care se confruntă jurnaliștii din R. Moldova. Situația dificilă a comunității jurnaliștilor din Republica Moldova este determinată de mai mulți factori, precum concentrarea instituțiilor media în mâinile politicienilor, lipsa de finanțare, abuzurile autorităților și, nu în ultimul rând, de campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie curent. Toate aceste probleme sunt relatate pe larg în interviul de mai jos.

– Doamnă Cozonac, anul 2018 a fost unul cu probleme pentru jurnaliștii din R. Moldova. Care au principalele provocări cu care s-au confruntat jurnaliștii?

Într-adevăr, anul 2018 a fost unul dificil pentru presă. Pe lângă problemele vechi, precum accesul la informație și presiunile asupra jurnaliștilor, endemice pentru Republica Moldova, s-a întețit discursul de ură asupra jurnaliștilor.

Au fost înregistrate, cel puțin, zece cazuri grave în care politicieni și funcționari publici au atacat violent jurnaliștii. Atacatorii au recurs la cuvinte licențioase, amenințări cu răfuiala fizică și chiar cu moartea. Trebuie să subliniez că acest fenomen nu a fost atât de pronunțat în anii precedenți. Este o tendință care ne îngrijorează.

O altă problemă cu care se confruntă instituțiile media din Republica Moldova sunt constrângerile financiare. Piața de publicitate este monopolizată de două mari companii. Una dintre acestea aparține liderului Partidului Democrat (PD), Vlad Plahotniuc, care controlează 80 la sută din piața publicatară, iar cealaltă este afiliată șefului statului, Igor Dodon, care gestionează 20 la sută.

În asemenea condiții, fluxul de publicate este direcționat către anumite instituții media. Au fost înregistrate cazuri în care oameni de afaceri au spus pe șleau că nu oferă contracte de publicitate instituțiilor media libere pentru a evita problemele cu puterea. În consecință, posturile independente se descurcă foarte greu.

– Cum fac acestea rost de finanțare?

Presa independentă este finanțată aproape în exclusivitate din granturi și sprijinul structurilor internaționale. Televiziunile care au costuri mari sunt obligate să acceseze proiecte ca să își acopere cheltuielile. Contractele lor de publicitate nu le permit să-și acoperire cheltuielile. Unele televiziuni independente își acoperă din publicitate doar 10 la sută din cheltuieli. Și aceasta se întâmplă sporadic.

În același timp, cele două companii monopoliste, menționate mai sus, au contracte cu companii mari și își pot permite proiecte de durată. E greu să faci presă în asemenea condiții inegale.

– Cum vă explicați accentuarea acestei presiuni pe jurnaliști. Care ar fi cauzele în viziunea Dvs.?

Anul 2018 a fost unul preelectoral. Partidele politice care luptă pentru putere au demarat tot felul de acțiuni cu caracter electoral și manipulatoriu. La rândul său, presa dezvăluie schemele de corupție, interesele private și gestionarea frauduloasă a banilor publici. Aceasta îi deranjează cel mau mult pe politicieni.

De exemplu, Ilan Shor, primarul de Orhei, condamnat în dosarul „furtului miliardului”, a fost unul dintre cei mai duri atacatori ai presei. El a amenințat jurnaliștii cu răfuiala fizică și chiar cu moartea.

Oameni din anturajul său au bruscat mai mulți jurnaliști de la Radio Orhei și Europa Liberă. Reporterii de la Orhei au fost atacați de către Marina Tauber, adjuncta lui Ilan Shor. Reacțiile violente ale acestuia denotă faptul că este deranjat de materialele de presă care arată schemele de corupție în care a fost implicat. Cu toate acestea, constatăm că actuala guvernare și organele de drept îl lasă să își facă mendrele politice.

Impunitatea lui Șor pentru atacurile la adresa presei încurajează comportamentul violent din partea altor demnitari cu afaceri oneroase. Prin urmare, discursul de ură și atacurile asupra presei, dacă nu sunt sancționate la momentul potrivit, vor crește în intensitate.

Acest comportament ar trebui amendat atât de comunitatea jurnalistică, cât și de către cetățeni. Însă acest lucru nu se întâmplă din cauza că nu există solidaritate de breaslă.

– Cum se manifestă această solidaritate a comunității jurnalistice din Moldova, cel puțin, în aceste cazuri concrete din 2018?

S-au solidarizat câteva instituții și asociații media. Au reacționat prompt cu declarații și materiale de presă. Dar aceasta este insuficient. Avem un grup mare de jurnaliști care lucrează la lustruirea imaginii unor policieni. Mă refer aici la presa din concernul afiliat lui Vladimir Plahotniuc.

De asemenea, Ilan Șor și-a construit treptat un trust de presă cu foarte mulți bani. Și atunci când punem pe cântar câte medii își fac corect meseria și au o politică editorială independentă, jurnaliștii onești sunt în minoritate.

– Dar, totuși, în 2018, au existat cazuri în care instituțiile statului au făcut abuzuri asupra jurnaliștilor. Mă refer aici la cazul Vioricăi Tătaru de la „Ziarul de Gardă”?

Sunt tot mai multe acțiuni de acest fel din partea instituțiilor statului și a partidului care se află la guvernare. Dar subliniez că acest lucru se întâmplă din cauza nesancționării atacurilor precedente. Asistăm la un lanț al impunității.

– Voiam să vă întreb despre cazul jurnalistei Centrului de Investigații Jurnalistice, Mariana Colun. Cum calificați atacurile venite din partea deputatului socialist Oleg Savva?

Acest caz a încununat seria de atacuri vilente asupra jurnaliștilor în 2018. Cazul colegei noastre, Mariana Colun, este elocvent. Ea a fost atacată verbal pe o rețea de socializare de către deputatul socialist Oleg Savva după publicarea unui material în cadrul campaniei „Parlament curat”. Este vorba de profilul unui potențial candidat în care a fost analizată activitatea acestuia, problemele sale de integritate.

Oleg Savva a reacționat bolnăvicios, cu cuvinte licențioase și amenințări la adresa jurnalistei. Acest atac a generat în lanț discursuri instigatoare la ură. Colegii de partid ai lui Savva au continuat această acțiune pe rețelele de socializare. Unele persoane au folosit injurii la adresa Marianei și au chemat la răfuială cu jurnaliștii. Mai exact, deputatul Savva a amenințat că ar putea să îi bată pe jurnaliști și pe cei care se leagă de PSRM.

Prin urmare, avem de-a face cu o amenințare deschisă. Noi am reacționat prompt ca să o susținem și să o protejăm pe Mariana Colun. Chiar dacă intențiile acestui personaj se reduc la declarații, se crează un precedent periculos.

Tolerarea unui asemenea comportament îi face jurnaliștii tineri să renunțe la meseria lor. Mă refer în special la jurnalismul de investigație, care comportă riscuri. Jurnaliștii de investigații ar putea să recurgă la autocenzură, ceea ce nu trebuie încurajat. Aceste situații crează niște riscuri și este bine ca organizația din care face parte un astfel de jurnalist să îl susțină.

Organizațiile de media au luat atitudine față de acest caz. Am trimis sesizări și reclamații tuturor structurilor abilitate: Comisiei pentru Numiri și Imunități a Parlamentului, care ar trebui să reacționeze în astfel de cazuri, Avocatului Parlamentului, care este abilitat să protejeze drepturile jurnaliștilor și să reacționeze. Am mai făcut demersuri la Procuratură și Consiliul pentru Antidiscriminare.

Ceea ce este și mai grav este faptul că acest deputat a studiat pagina de Facebook a Marianei Colun și a lansat atacuri la adresa apartenenței sale etnice. Mama Marianei este originară din regiunea Cernăuți și este româncă în acte. Deputatul socialist a atacat-o și din acest punct de vedere. I-a zis: „Să te duci în patria ta, România, să trăiești!”. Deci, este vorba și de discurs de ură interetnică. Am depus sesizare la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării.

Deocamdată, am primit răspunsuri negative de la ombudsman. Am fost redirecționați către Consiliul antidiscriminare. Comisia Juridică pentru Numiri și Imunități a răspuns că nu poate să acționeze pentru că în legislație nu există prevederi clare de sancționare a unui astfel de comportament.

– Poate ar trebui modificată legislația?

Am studiat legislația și, într-adevăr, deputații se bucură de imunitate. Acest fapt le permite să facă astfel de abuzuri. Actualmente, ei pot fi sancționați doar de procuror și numai în cazul în care li se ridică imunitatea.

Constatăm că pentru un comportament neadecvat al unui parlamentar nu există sancțiuni sau instituții abilitate să intervină. Este o situație care trebuie semnalată în opinia noastră. Este vorba de un comportament neadecvat, contrar legii și statului de drept.

– Cum ar trebui încurajat jurnalismul de investigație în R. Moldova?

Jurnalismul de investigație este foarte important. În R. Moldova constatăm în ultimii ani o degradare a gestionării banilor publici. Nivelul de corupție este sporește de la an la an. Partidul Democrat a intrat în 2014 în Parlament cu 19 deputați, mai puțin de 20% din totalul deputaților, iar acum controlează o majoritate. Această formațiune controlează de fapt toate instituțiile statului. În această situație este foarte important să stăm cu ochii pe această guvernare. Ea nu este interesată de problemele cetățeanului, ci de acapararea banilor publici.

Există probleme și la capitolul transparență. Nu există deschidere din partea instituțiilor statului. Jurnaliștii se confruntă cu probleme legate de accesul la informație. Tot mai multe baze de date create pe banii partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova au fost fie închise complet, fie parțial.

În condițiile lipsei de transparență, își fac loc în cercurile puterii tot mai multe interese obscure. Tocmai de aceea este nevoie ca jurnaliștii de investigație să lucreze. Ei sunt cei care dezvăluie și deconspiră schemele de corupție și interesele private. Ei sunt cei care arată cum sunt gestionați banii publici.

Trebuie să ne bucurăm că avem libertatea cuvântului în R. Moldova. Orice investigație jurnalistică oricât de complicată ar fi și indiferent pe cine ar viza trebuie să ajungă în atenția cetățeanului. Din acest considerent, grupurile de jurnaliști care au curajul să practice acest gen de jurnalism trebuie protejați.

– Ați vorbit de lipsă de transparență, de lipsă de finanțare, de granturi care sunt greu de obținut, de intimidarea jurnaliștilor... Din ceea ce îmi spuneți, jurnalismul de investigație devine o misiune imposibilă. Cum reușiți totuși?

Este tot mai dificil să îți faci bine meseria, dar asta este o provocare și un farmec al profesiei noastre. Cu cât este mai dificil cu atât te încurajezi să cauți adevărul și să îl scoți la suprafață.

Apreciez că există jurnaliști tineri care vor să facă jurnalism de investigație. În R. Moldova sunt câteva grupuri bune de jurnaliști de investigații. Este o altă problemă cum se descurcă ei financiar, pentru că accesarea fondurilor este o dificultate. Dar este bine că există un spațiu mediatic în care își are loc jurnalismul de investigații.

Mădălin Necșuțu
2019-01-25 15:02:00

Comentarii