Eurparlamentarul Eugen Tomac a precizat în cadrul unui interviu pentru buletinul de politică externă FES/APE despre ce înseamnă acest moment istoric de pe 23 iunie, în urma căruia Republica Moldova a primit de la Bruxelles statutul de țara candidată pentru aderarea la UE. El a explicat faptul că angajamentul UE față de cele două state din vecinătate este unul ferm și că de acum încolo depinde doar de determinarea Chișinăului să avanseze pe calea reformelor și să înainteze pas cu pas pe calea europeană.

Nu în ultimul rând, eurodeputatul român a vorbit despre cum ar trebui, în viziunea sa, Republica Moldova să-și întărească colaborarea cu România, singurul stat membru UE din vecinătatea sa. Vă invităm să citiți pe larg concluziile la cald ale europarlamentarului, după decizia recentă a Consiliul European din 23 iunie:

Pentru început despre aș dori să vă întrebăm ce reprezintă acest moment istoric al primirii statutului de țară candidată pentru aderarea la UE?

Este adevărat, trăim momente istorice. Nimeni nu se aștepta la o asemenea evoluție a evenimentelor în 2022, dar conflictul din Est, mai precis invadarea Ucrainei de către Rusia a pus Europa în fața unei noi provocări.

Întotdeauna UE a răspuns la toate crizele de când s-a creat prin mai multă integrare sau extindere. Așa s-a întâmplat după 1989, atunci când a căzut regimul comunist în Europa de Est – toate statele din fostul bloc pro-sovietic au aderat la UE și iată astăzi UE este formată din 27 de state.

Mai sunt și statele din Balcanii de Vest care doresc să adere, dar pentru că Ucraina și-a dorit foarte mult prin decidenții săi să se apropie hotărât de UE a plătit un preț foarte scump. Mai întâi când a semnat Acordul de Asociere cu UE a pierdut Crimeea, drept sancțiune din partea Rusiei. Acum pentru că își dorește o apropiere fermă de UE și de NATO, Rusia a hotărât să o invadeze. Republica Moldova a trăit acest scenariu nefericit timp de trei decenii, deoarece conflictul din regiunea transnistreană nu i-a permis niciodată să privească mai mult decât la o perspectivă îndepărtată de integrare europeană.

Însă decidenții de la Bruxelles, șefii de state și de guverne, Comisia Europeană și cel mai important - Parlamentul European, care reprezintă voința tuturor cetățenilor europeni –, au spus un „da” hotărât pentru integrarea cât mai rapidă a Republicii Moldova și Ucrainei.

Faptul că Republica Moldova, în acest context, primește această deschidere extraordinară – fără precedent –este un lucru excepțional, pentru că românii de peste Prut au nevoie de un asemenea imbold.

Viitor comun în UE

Ce mesaj a vrut Uniunea Europeană să transmită Ucrainei și Republicii Moldova în acest context regional agitat marcat de invazia rusă în Ucraina?

Situația este atât de tulbure, atât de complicată, încât acest mesaj vine ca o confirmare că suntem unii și aceeași. Că avem același trecut și că trebuie să lucrăm intens pentru a ne croi viitorul. Iar viitorul se creează prin asemenea decizii pe care le ia astăzi UE, care dă o perspectivă clară de integrare europeană pentru Republica Moldova.

Abia de acum încolo începe o nouă etapă, însă ea este una care va fi încununată de succes. Pe de o parte, UE pune bani la dispoziția Republicii Moldova pentru a realiza reforme importante și pentru a o ajuta să își consolideze infrastructura, care este extrem de puternic afectată de aceste lucruri legate de corupție care au măcinat Republica Moldova în ultimii 30 de ani. În concluzie, este un eveniment istoric, în adevăratul sens al cuvântului.

Ce urmează ca pași procedurali pentru Republica Moldova? La ce să ne așteptăm? Unii vorbesc despre faptul că greul abia acum începe, cu referire la reforme, în special în zona justiției. Cum vedeți Dvs. mai departe acest parcurs european al Republicii Moldova?

Aici avem nevoie de câteva elemente importante. În primul rând, de ambiție, de determinare și de voință politică pentru a pune în aplicare angajamentele pe care Chișinăul și le va asuma în calitate de stat candidat.

UE va deschide mai multe capitole pe toate domeniile pentru a negocia alinierea legislației Republicii Moldova la standardele europene. Standardele europene înseamnă transparență, justiție, stat de drept. Înseamnă predictibilitate financiară pentru că nu poți adera la un club unde regulile sunt fundamentul pentru tot ceea ce înseamnă valori și lumea europeană de astăzi pe care o știm.

Tocmai de aceea eu cred că Republica Moldova, prin decidenții săi și prin cetățenii săi a demonstrat, în urmă cu un an de zile, că își dorește integrare europeană. Această așteptare a fost încununată de un prim mare succes prin statutul de țară candidată pe care îl primește Republica Moldova.

Ce poate fi făcut mai bine

Dacă Republica Moldova va îndeplini și sarcinile trasate de Comisia Europeană până la finele anului, ne putem aștepta ca în viitorul apropiat Republica Moldova să înceapă negocierile pe capitole cu UE de anul următor?

De acum încolo, într-adevăr, pe fiecare capitol se vor începe negocieri. Ele vor fi deschise treptat, așa cum s-a întâmplat în relația cu toate celelalte state, de la agricultură, până la afaceri interne sau politică externă.

Bineînțeles, toate domeniile ce țin de componenta guvernamentală vor fi monitorizate foarte atent de către UE. Să nu uităm un lucru foarte important, că din exemplul României se poate învăța mult. România este stat membru al Uniunii Europene de peste 15 ani, dar are trei mari restanțe. Nu este în spațiul Schengen, în continuare, iar justiția este supusă monitorizării prin mecanismul de cooperare și verificare, și evident nu am aderat la zona euro.

Deci Republica Moldova are și această șansă, că poate învăța de la guvernul României ce trebuie de făcut pentru a nu repeta erorile pe care le-am comis noi. Și din acest punct de vedere sunt absolut convins că România va oferi toată asistența necesară pentru a parcurge cât mai rapid reformele necesare.

Aceste reforme necesită timp și o fundamentare extrem de temeinică astfel încât ele să nu afecteze societatea mai mult decât este cazul. Dar sunt convins că dacă va exista ceea ce spuneam mai devreme, ambiție, determinare și voință politică pentru a realiza toate aceste reforme, evident că această cale a integrării în UE intră pe un curs ireversibil și evident că România își dorește ca acest lucru să se întâmple pentru că obiectivul nostru este să fim împreună în UE.

Între credibilitate și speranță

La Chișinău, așa cum bine știm, există o verticală a puterii pro-europeană. Dacă ar fi să dați unele sfaturi liderilor de la Chișinău cu ce să înceapă, care ar fi acestea?

Pentru autoritățile de la Chișinău am un singur îndemn și anume să-și păstreze ritmul cu care au început această guvernare. Cred că sunt suficient de experimentați oamenii politici din Republica Moldova. Președinta Maia Sandu se bucură de o credibilitate fără precedent, ca lider al Republicii Moldova, în toată Uniunea Europeană.

Relațiile între România și Republica Moldova au atins un nivel fără precedent și din acest punct de vedere este evident că e bine că putem trage cu toții la aceeași căruță și putem ajuta Republica Moldova. Evident interesul principal trebuie să fie cel care ține de oameni. Oamenii au nevoie de această speranță, de nevoia de a-și construi un viitor la ei acasă privind în perspectivă. Și acest viitor se poate construi cu foarte multă responsabilitate, cu foarte mult efort și cu explicațiile necesare. Deoarece, atunci când nu comunici, dar ai sentimentul că faci totul bine, este greșit. Uneori oamenii vor și explicații față de tot ceea ce se întâmplă în jurul lor. Din acest punct de vedere, cred, că trebuie să ținem cont de toate așteptările pe care le au cetățenii Republicii Moldova, chinuiți suficient de mult în toată această perioadă.

Și mai există un aspect pe care vreau să-l sublinie - nevoia de a strânge rândurile cu statul român. România are deja și resurse, are și disponibilitate pentru a fi mult mai implicată în Republica Moldova. Și aici nu mă refer doar la nivel de stat, este important să susținem comunitățile locale din ambele state. Este nevoie ca acestea să comunice la nivel local. De exemplu, ca bibliotecarii din Republica Moldova să comunice mai mult cu cei din România. Ca profesorii să aibă acel schimb de experiență care a existat și care, din păcate, a intrat într-o stare de neimplicare în ultimii ani.

Eu cred că avem nevoie de un nou impuls pentru că tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, de fapt, înseamnă România pe care astăzi o văd în Europa și pe care astăzi și-o doresc. Evident prin modelul pe care îl avem în România și aici mă refer la lucrurile bune pentru că nu întotdeauna am reușit noi de la București să le transferăm și în Republica Moldova.

Și asta va însemna bani mai mulți pentru agricultură, bani mai mulți pentru dezvoltare rurală, bani mai mulți pentru sănătate, bani mai mulți pentru educație. Asta este ce vor oferi resursele UE și asta înseamnă până la urmă prosperitate, o viață mai bună și evident acel viitor pe care oamenii și-l doresc la ei acasă în Republica Moldova.

Vă mulțumim!