Expertul politic Mihai Isac a oferit un interviu pentru buletinul de politică exernă al APE/FES în care a vorbit despre pericolele de securitate care pândesc Republica Moldova în contextul miltiarismului tot mai agresiv al Rusiei în jurul granițelor Ucraina. El a mai vorbit și despre implicațiile acestei situați în dosarul transnistrean și despre cum Moscova urmărește o serie de pași în încercarea de federalizare a Ucrainei după modelul transnistrean. Vă invităm să citiți în continuare interviul integral:

Cât de îngrijorată ar trebui să fie Republica Moldova de actuala situație volatilă de securitate de la granițele Ucrainei, acolo unde Rusia are desfășurat peste 100.000 de soldați și tehnică grea de luptă?

Chișinăul trebuie să monitorizeze cu atenție orice demers militar din partea Federației Ruse și a Ucrainei. Prezența contingentului militar rus și a trupelor paramilitare transnistrene obligă Chișinăul să aloce resurse pentru a putea face față oricăror situații de criză. Să nu uităm că structurile paramilitare transnistrene sunt de facto o componentă a armatei Federației Ruse și fac parte din orice scenariu pe care Moscova îl va implementa. În acest moment, Transnistria joacă mai mult un rol de cap de pod și de bază pentru serviciile secrete ruse și transnistrene, care participă din plin la războiul hibrid dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei și a altor state.

Cum am putea interpreta recentele negocieri ruso-americane și cum evaluați revendicările ruse puse pe masa Occidentului? Cât sunt ele de reale și cât de mult blufează Rusia în cadrul acestor negocieri?

Rolul cerințelor înaintate de Rusia este de a fi respinse de Occident. Moscova nici nu se așteaptă ca acestea să fie acceptate. Acesta este un spectacol destinat mai mult publicului rus pentru a consolida mentalitatea de „fortăreață asediată” [besieged fortress].

Niciun lider dintr-un stat NATO, mai ales SUA, nu ar accepta condițiile rusești, ar fi o sinucidere politică. Orice acceptare a condițiilor rusești în această formă ar însemna începutul sfârșitului pentru NATO și confirmarea propagandei Federației Ruse privind ineficiența Alianței. Elitele politico-militare din statele NATO, mai ales SUA, sunt încă afectate de episodul retragerii precipitate din Afganistan și nu își mai permit un eșec major de politică externă în fața Rusiei ori Chinei.

Pe calapod sovietic

Se mai poate vorbi astăzi de sfere de influență ca în timpul Războiul Rece sau mentalitățile statelor s-au schimbat după căderea URSS-ului?

Mereu vor exista sfere de influență. Se schimbă doar forma lor. Federația Rusă încearcă să își refacă sfera de influență după un calapod sovietic. Acest mod de implementare șochează. Pe de altă parte, China folosește mijloace economice pentru crearea unor zone de influență, provocând dependența economică și politică a unor regimuri față de ea, precum în Africa.

Spre exemplu, faptul că România și alte state sunt membre ale NATO sau UE și sunt membre ale unor blocuri puternice le ferește parțial de aceste demersuri. Ele au aderat de bunăvoie la NATO ori UE, lucru care nemulțumește profund regimurile iliberale ori hibride.

Dacă Rusia va invada Ucraina, la ce se expune Republica Moldova, ținând cont că are pe teritoriul său trupe ruse în Transnistria?

În cazul în care se va ajunge la un război total, ceea ce este destul de greu de crezut, atunci Chișinăul este expus intervenției militare ruso-transnistrene. Până atunci Transnistria rămâne o bază activă pentru serviciile de spionaj ruse și transnistrene, care duc un război hibrid generalizat împotriva Republicii Moldova și a Ucrainei.

Este de așteptat ca în caz de război generalizat Ucraina să intervină rapid în Transnistria, fie direct pentru a elimina o amenințare serioasă, fie printr-o blocadă militară totală. Orice escaladare a situației conflictuale dăunează Chișinăului, care nu are mijloacele să se apere.

„Arma energetică” la îndemâna Moscovei

Ar trebui să-și facă griji Republica Moldova și în privința securității energetice și a livrărilor de gaze în cazul izbucnirii unui conflict armat în toată regulă între Rusia și Ucraina?

Absolut, este de așteptat ca orice război să ducă la oprirea aprovizionării cu gazele Gazprom datorită opozției Ucrainei și a embargoului energetic pe care Moscova îl va folosi pentru a forța mâna statelor UE și NATO.

Există mijloace de înlocuire a surselor de gaze, dar acest proces va dura și va costa foarte mult. Chișinăul va avea nevoie de asistență internațională majoră, inclusiv financiară, pentru a trece peste acest prag. Acest lucru va depinde și de vremea de afară, de „generalul Iarnă”.

Cum am putea interpreta presiunile combinate ale Moscovei și Tiraspolului asupra Chișinăului pe dosarul transnistrean? Sunct acestea sincronizate și ce urmăresc?

Acestea fac parte dintr-un joc atent coordonat al diplomației ruse. Trebuie să înțelegem că Republica Moldova este un teren de încercare a strategiilor de federalizare pe care Moscova dorește să le implementeze în Ucraina.

Putem asista la o deschidere oarecare din partea Chișinăului și Moscovei pentru reluarea negocierilor, inclusiv dosarul statutului politic al Transnistriei. Aceasta este o capcană întinsă autorităților de la Chișinău și celor de la Kiev.

Orice concesie politică majoră obținută de Tiraspol va fi decontată atât de Republica Moldova, cât și de Ucraina.

Evoluțiile din Transnistria, legate direct de Ucraina

Cât de real este pericolul unor provocări armate dinspre Transnistria la adresa Republicii Moldova? Am putea asista poate și la momente similare dinspre UTA Găgăuză?

Situația din Transnistria depinde foarte mult de situația din Ucraina. Nu cred că vor exista incidente majore organizate de partea transnistreană, fără a exista o tensionare a situației din Ucraina. Putem asista la instalarea unor noi posturi de control, organizarea de exerciții militare în Transnistria, interzicerea accesului locuitorilor din zonă la propriile terenuri. Transnistria este periculoasă din punct de vedere al prezenței unor grupuri din serviciile de informații capabile să ducă războiul hibrid împotriva vecinilor.

Ca întotdeauna, în UTA Găgăuzia vor exista demersuri politice îndreptate împotriva Chișinăului, dar acestea nu vor escalada mai mult decât unele declarații politice și manifestații. Criza politică prelungită de la Comrat reprezentată de nealegerea președintelui Adunării Populare de câteva luni nu permite coagularea unei opoziții unite față de Chișinău.

Elita de la Comrat se va agita pentru a oferi o imagine anume mass-media, dar nu va reuși să provoace mișcări similare celor din Transnistria. În primul rând, în Găgăuzia nu există formațiuni paramilitare ori contingent rus. Nu putem exclude apariția unor mici focare, dar autoritățile de la Chișinău o să poată face față.   

Cât de pregătită este din punct de vedere uman, cât și ca tehnică militară, Republica Moldova în acest moment pentru a face față în asigurarea securității țării?

Republica Moldova nu este capabilă să facă față, nici uman, nici tehnic. Chișinăul nu ar lupta împotriva Tiraspolului, ar lupta contra Federației Ruse. Să nu uităm că în ultimii ani regimurile anterioare au investit mai mult în sistemul Ministerului Afacerilor Interne și al SIS, ambele având mai mult un caracter represiv, îndreptat împotriva oponenților politici. Orice s-ar întâmpla, în cazul unei intervenții transnistrene împotriva Chișinăului este de așteptat ca cel puțin Ucraina să intervină pentru a elimina amenințarea transnistreană din spatele frontului ruso-ucrainean.

Nu este de ignorat nici posibila intervenție a unor trupe sub egida unei organizații internaționale. România trebuie să fie conștientă de valul mare de refugiați care va ajunge în urma oricărui conflict din Ucraina sau Moldova.

Vă mulțumim!