INTERVIU// Nicolae Osmochescu: Dacă Igor Grosu nu va fi votat, Parlamentul ar putea fi dizolvat, iar după 90 de zile ar putea fi organizate alegeri parlamentare anticipate

Madalin Necsutu
2021-03-26 11:24:00
deschide.md

Fostul judecător al Curții Constituționale, Nicolae Osmochescu, a precizat într-un interviu pentru buletinul de politică al Asociației pentru Politică Externă APE și Friedrich Ebert Stiftung (FES) care sunt resorturile juridice din spatele actualei crize politice și ce s-ar putea întâmpla după ce Maia Sandu l-a desemnat pe președintele interimar al PAS, Igor Grosu, să închege un nou guvern. Vă invităm să citiți detaliile interesante din punct de vedere procedural oferite de fostul judecător al Curții:

După desemnarea domnului Igor Grosu ca premier de către președintele Maia Sandu, și în cazul în care acesta nu va fi votat, se creează cumva premisele pentru anticipate?

Desigur că da. Este deja desemnat domnul Grosu, care are la dispoziție cele 15 zile în care trebuie să pregătească componența nominală a echipei și programul de guvernare și să vină cu aceste componente în fața Parlamentului. El trebuie să-și prezinte acest program pentru a solicita votul de încredere. Din punct de vedere procedural, dacă obține votul de încredere, el depune jurământul și funcționează ca un guvern plenipotențiar. În cazul în care nu obține votul de încredere, sunt acumulate toate condițiile pentru dizolvarea Parlamentului. Acestea ar fi cele două scenarii posibile.

În cazul în care domnul Grosu nu va fi votat, la începutul lunii aprilie, în termen de 90 de zile de la dizolvarea parlamentului vor fi organizate alegeri anticipate. Astfel, până în iulie nu pot fi organizate alegeri anticipate. Aceasta este matematică simplă și nu este o problemă.

Cum vedeți rolul Curții Constituționale azi, solicitată atât de intens să medieze conflictele dintre instituțiile statului? Ce demonstrează acest lucru și dacă este firesc ca CC să fie atât de solicitată?

Aceasta demonstrează un singur lucru fundamental. Principalelor instituții și principalilor factori decizionali le este frică să adopte decizii corecte, reale, dar dure. Și atunci se începe jocul sesizărilor la Curtea Constituțională - îi rugăm să interpreteze, să dea aviz și să-și expună părerea. În Constituție, este stipulat foarte clar raportul între principalele ramuri ale puterii - Legislativul, Executivul și Judiciarul. Ar trebui să analizăm foarte clar competențele acestor trei ramuri ale puterii și factorilor de decizie: Parlament, Prim-Ministru și Președinte.

Rămâne ca aceste norme constituționale să fie aplicate corect. Nu ca politicienii să încerce să le diminueze valoarea prin diferite interpretări prin prisma propriilor interese. Ele trebuie interpretate prin prisma interesului public, nu a celui de partid. Din această cauză, la orice mică problemă, care fie nu știu politicienii să o soluționeze, fie că nu vor să o soluționeze, ei merg la Curtea Constituțională. Și nu este firesc ca Curtea Constituțională să interpreteze, practic, toate articolele de nenumărate ori și ne referim aici la articolele de bază din Constituție.

Observați și presiuni din partea actorilor politici asupra Curții Constituționale?

Ele întotdeauna s-au manifestat și au fost clare, dar presiunile sunt sub formă de opinii, să le zicem așa, neformale, cum ar fi critici și așa mai departe. Deoarece să presezi Curtea Constituțională prin mecanisme oficiale nu este posibil. Nici politice și nici juridice. Cu toate acestea, se încearcă influențarea ei. Cu atât mai mult, însăși selectarea ei, numirea în funcție a judecătorilor în fond este făcută pe criterii politice. Politicul decide până la urmă. Doi judecători ai Curții sunt aleși de către Parlament, doi din partea Guvernului și doi din sistemul judecătoresc. Și vrem sau nu vrem, influența politică se simte. 

Există această opinie în spațiul public precum că Maia Sandu s-ar purta abuziv în raport cu deciziile Curții Constituționale și că ar aduce aminte despre cum funcționa Curtea Constituțională pe vremea lui Plahotniuc. Sunteți de acord cu astfel de afirmații?

Nu sunt categoric de acord cu astfel de afirmații, dat fiind faptul că indiferent de cum sunt calificate acțiunile actualului președinte Maia Sandu, aș vrea să ne amintim cum erau acțiunile și pașii întreprinși de foștii președinți. 

Începând cu Lucinschi, iar mai apoi Voronin declarau sus și tare că Moldova este o republică parlamentară și că noi vom întări Parlamentul pe toate aspectele. În realitate însă era super-prezidențială, deoarece el controla tot ce se mișca. În opinia mea, cel mai corect în relațiile cu instituțiile statului, deși nu întotdeauna neutru, a fost președintele Nicolae Timofti, care urma cu strictețe normele constituționale. El fiind jurist, avea cunoștințe profunde în materie de drept, inclusiv cel constituțional. A fost primul jurist de profesie care a devenit șeful statului. 

După Timofti a venit domnul Dodon în calitate de președinte, opinia căruia se schimba de șapte ori pe săptămână. El își dorea o verticala a puterii cu președintele jucător suprem. Acum însă spune că Republica Moldova este o republică parlamentară.

În prezent, doamna Maia Sandu își realizează strict competențele și atribuțiile sale. Ea nu dictează, ci ea solicită sau recomandă. Prin prisma poziției sale, așa și trebuie să fie, ca un coordonator și arbitru între cele ramuri ale puterii. 

Cum apreciați decizia Curții Constituționale din 23 februarie privind numirea repetată a Nataliei Gavriliță la funcția de premier?

Eu consider că aceasta a fost o decizie previzibilă, dar nu întru totul corectă. Norma constituțională este clară în acest sens. Președintele, după consultarea fracțiunilor, propune candidatura la funcția de prim-ministru.

Este o practică internațională, că atunci când o fracțiune parlamentară deține majoritatea parlamentară care permite necondiționat votarea unui prim-ministru, adică are 50+1 voturi,  președintele este încrezător că guvernul propus va avea susținere politică și va fi învestit. Dar președintele, reieșind din spiritul Constituției și doar la noi, ci în toată lumea democratică, are dreptul discreționar de a propune o candidatură în care are încredere și cu care va lucra constructiv. 

Vrem sau nu vrem, chiar dacă nu este stipulat în constituție, Președintele face parte din Executiv și nu din Legislativ sau sistemul judiciar.

Aceste ultime două luni au arătat că președintele Maia Sandu se consultă și cu societatea civilă, deși unii chiar o acuză că face abuz de consultări cu societatea civilă și așa mai departe, dar nu este așa. 

Vă mulțumim!

Mădălin Necșuțu

 

Madalin Necsutu
2021-03-26 11:24:00

Comentarii