Ion Manole, Promolex: „UE nu pune presiuni, ci ne oferă propriul exemplu în respectarea drepturilor omului. Republica Moldova a irosit ultimii 10 ani”

Cornelia Cozonac
2020-05-26 08:00:00

La șase ani de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, angajându-se să pună în practică cele mai buni legi care să asigure drepturile și libertățile omului, experții constată încă multe carențe, iar cetățenii reclamă din ce în ce mai multe cazuri de încălcare a drepturilor omului. Am discutat cu președintele Asociației Promolex, Ion Manole, despre ce s-a reușit în îndeplinirea agajamentelor privind drepturile omului din Acordul de Asociere RM-UE, unde sunt restanțe și ce acțiuni ar trebui să întreprindă autoritățile pentru a avansa în procesul de integrare europeană.    

Anticoruptie.md: - Dle Ion Manole, în 2014, când a fost semnat Acordul de Asociere Uniunea Europeană - Republica Moldsova, autoritățile de la Chișinău s-au angajat să pună în capul mesei principiile respectării și asigurării drepturilor omului. La șase ani distanță, cum se văd aceste realizări, dacă sunt, de pe poziția unei organizații care e centrată în activitatea sa pe drepturile omului?    

Ion Manole: - Este foarte important să înțelegem că procesul de apărare și protejare a drepturilor omului într-o țară sau într-o societate este unul continuu. Aceasta necesită atenție, analiză, dar și acțiuni permanente atât din partea autorităților, cât și din partea societății, care trebuie să pună presiune pe autorități. Drepturile omului sunt declarate, recunoscute și garantate de Constituția Repulica Moldova și Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, dar aceasta  nu e suficient. Important este ca într-o societate să existe mecanisme eficiente de apărare și protejare a oamenilor împotriva abuzurilor. Drepturile omului sunt încălcate peste tot și nu este corect să credem că acestea sunt încălcate doar în Republica Moldova. Însă, pentru a ne bucura de aceste drepturi declarate și garantate de  actele normative naționale și internaționale sunt necesare eforturi zilnice din partea societății, nu doar din partea organizațiilor nonguvernamentale și ale partidelor politice, care se află de obicei în opoziție.

Prin definiția sa, drepturile omului presupun relația dintre individ și stat și din experiența noastră știm că de foarte multe ori cetățenii RM nu cunosc acest lucru.Este important ca cetățeanul să înțeleagă că el are drepturi, dar obligația sa este în primul rând să le cunoască și să știe căile de apărare ale drepturilor sale, când are loc un abuz. În acest sens, pentru resprectarea acestor aspecte este importantă prezența și funcționalitatea elementelor statului de drept – instituții libere, legislație și proceduri adaptate, mecanisme și instrumente clare, separarea reală a puterilor în stat. Toate acestea, sunt de fapt obligațiile statului, iar cetățenii sunt cei care trebuie să stea cu ochii pe ceea ce fac autoritățile și să pună presiune pentru corectarea lucrurilor, când acestea merg prost. Pentru o democrație cu elemente funcționale ale statului de drept, indivizii trebuie să aibă acces la instrumente eficiente de apărare. Aceste instrumente, însă, trebuie să fie adaptate permanent în baza cazurilor, situațiilor sau fenomenelor constatate în instanțele de judecată sau în rapoartele organizațiilor specializate.

În Republica Moldova ne aflăm într-o perioadă de tranziție de 30 de ani, o perioadă prea lungă din punctul meu de vedere. Semnarea Acordului de Asociere a fost și este o șansă enormă pentru societatea și țara noastră. Din păcate noi nu înțelegem acest lucru și, să spunem așa cum este – nu profităm în măsura necesară pentru a avansa în ceea ceea ce privește dezvoltarea societății noastre, inclusiv crearea unor condiții bune pentru respectarea drepturilor omului. Acordul de Asociere despre care vorbim astăzi nu se referă foarte mult și nu are un plan de acțiuni pentru autorități în ceea ce privește drepturile omului. În schimb, acest Acord se referă foarte clar la condițiile pe care trebuie să le respecte Republica Moldova, pentru că aceste valori reprezintă de fapt temelia Uniunii Europene – democrația, drepturile omului, statul de drept.

Anticoruptie.md: Atunci când Republica Moldova a semnat acest Acord, practic a recunoscut și s-a angajat că aceste valori predomină și vor predomina în toate acțiunile autorităților noastre în următorii ani. Cum acționează funcționarii publici în raport cu cetățenii?  

Ion Manole: - Planul de acțiuni de implementare a Acorului de Asocier este monitorizat atât de societatea civilă, cât și de partenerii noștri europeni, care își doresc ca în Republica Moldova să fie o societatea stabilă, o economie puternică și respectarea drepturilor omului. Din păcate unele forțe politice din Republica Moldova nu au înțeles corect sau nu au dorit să respecte angajamentele din Acordul de Asociere și, pot să o spun din propria mea experiență, din anii 2012-2013 când funcționarii publici de la nivel local și central erau convinși de superiorii lor că implemetarea reformelor, acceptarea unor schimbări în structura sau activitatea instituțiilor statului erau cerute de UE, ceea ce era de fapt un fals. Nu UE are nevoiede aceste reforme. UE doar ne-a recomandat cele mai bune soluții pentru a face aceste schimbări și pentru a face un stat cu instituții cât mai funcționale. Cred că acest lucru, în mare parte, ne-a jucat festa, deoarece neimplementarea acestor angajamente ne-au costat foartea mult. Cetățenii Republicii Moldova au plătit și continuă să plătească un preț foarte mare pentru această simulare pe care noi am admis-o în anii precedenți.

Anticorupție.md: - Noi, la Centrul de Investigații Jurnalistice, avem zilnic plângeri de la cetățeni care invocă încălcarea unor drepturi. Cred că aceeași situație este și la organizațiile active pe domeniul drepturilor omului. Care drepturi continuă să fie încălcate mai mult în Republica Moldova? Mai avem și regiunea transnistreană, controlată de un regim nerecunoscut, unde autoritățile moldovenești nu pot interveni pentru a apăra cetățenii săi. Ce trebuia să se schimbe până acum, dacă e să ne raportăm la angajamentele din Acordul de Asociere?

Ion Manole: - În Acordul de Asociere cu Republica Moldova nu este nimic despre regiunea din stânga Nistrului, pentru că UE nu se implică în treburile interne ale Moldovei, nu dictează anumite aspecte, nu urmărește scopuri ascunse, așa cum o fac alți actori politici. În colaborarea cu UE, mai ales prin interemediul Acordului, Republica Moldova este cea avantajată. Exclusiv este avantajos pentru Republica Moldova acest Acord, de aceea și zic că este regretabil că noi nu implementăm și nu realizăm, nu înțelegem că  este nevoie de a respecta aceste angajamente.

Pe segmentul drepturilor omului, UE are un dialog cu Republca Moldova numit „Dialogul UE-RM privind drepturile omului” și acolo periodic UE discută cu autoritățile și încearcă să identifice problemele care există în Republica Moldova și de ce ajutor ar avea nevoie autoritățile de la Chișinău din partea UE ca aceste aspecte să fie fortificate. În ultimele discuții ale acestui dialog au fost apreciate anumite evoluții pozitive, în special revenirea la sistemul electoral proporțional, cum recomanda Consiliul Europei și Comisia de la Veneția, dar totodată erau accentuate și restanțele pe care le avem la aspectele ce țin de drepturile omului.  În acest context avem un alt instrument „Planul național de acțiune în domeniul drepturilor omului” (PNADO), pentru perioada 2018-2022, care este al treilea document. Din experiența precedentelor planuri de acțiune PNADO au fost practic foarte multe restanțe. Cu regret și cel de-al treilea plan are carențe foarte serioase și întârzieri mari la realizarea angajamentelor și ale planurilor autorităților în ceea ce privește îmbunătățirea drepturile omului.

Anticoruptie.md: - Ce carențe continuă să rămână în racordarea legislației, practicilor din instituțiile publice, la cerințele UE? Unde există probleme?

Ion Manole: - Practic în toate domeniile ce țin de respectarea drepturilor omului există carențe. Pentru noi, în mare parte, trezește în continuare îngrijorare situația din domeniul justiției. Nu avem progrese concrete la acest nivel, iar presiunile asupra justiției, inclusiv din ultimele luni, e un lucru foarte grav și se răsfânge și aspura drepturilor mului. Dacă vorbim de probleme concrete, Moldova are și evoluții pozitive pe anumite segmente - tortură și alte tratamente, de exemplu. Noi ca organizație a drepturilor omului observăm un număr mai mic de adresări pe acest subiect. Pe de altă parte, rămâne o problemă fenomenul impunității, în special după 7 aprilie și această situație  privind impunitatea nu ne scutește pe noi de ideea că un astfel de incident se mai poatet repeta. Cazul Brăguță sau Cosovan arată că există încă probleme foarte serioase. Dacă vorbim de persoanele care se află în custodia statului, avem mai multe aspecte pozitive înregistrate în ultimii ani, pe de altă parte, mai există problema asistenței medicale pentru aceste persoane. De fiecare dată se discută, se promite, se solicită suport din partea partenerilor europeni, dar lucrurile rămân nerezolvate la nivel local, pe acest segment.

O altă problemă este siguranța persoanei și se referă la cazul profesorilor turci. Parcă a trecut pe lângă noi, ca o problemă care a fost „realizată” destul de rapid, cu încălcări foarte grave, dar fără mare impact și schimbări reale la nivel de sistem. Iarăși, cetățenii nu au o garanție că aceste situații nu se pot repeta. Și aceaste situații evident că transmit  un mesaj negativ nu doar străinilor care se află pe teritoriul nostru, dar și cetățenilor. La același capitol, dacă vorbim și despre regiunea din stânga Nistrului, cunoaștem că am avut foarte multe cazuri în care reprezentanții structurilor ilegale din stânga Nistrului au răpit și au transportat persoane de pe malul drept și nu am înregistrat rezultate în prevenirea situațiilor similare în viitor.

Anticoruptie.md: - Ce acțiuni ar trebui să fie prioritare acum pentru autorități în domeniul drepturilor omului?

Ion Manole: - Nu trebuie să reinventăm bicicleta. Spuneam că avem acest dialog RM-UE, organizațiile pe drepturile omului, specializate pe segmentele lor, fie că e vorba despre drepturile copilului, organizațiile care muncesc pe segmentul anticorupție sau dreptul deținuților etc. – toate aceste organizații, lucrând cu beneficiarii lor cunosc situația cel mai bine. Recomandările lor, de regulă, sunt foarte prețioase. Este important ca autoritățile să aibă această deschidere necesară pentru a înțelege, a discuta și împreună cu ONG-urile să identifice soluții pentru fiecare problemă în parte.

Partenerii europeni sunt alături, UE nu este doar partenerul care oferă susținere financiară, ci și tot suportul său pentru ca Republica Moldova să poată fi considerată o țară liberă, o țară unde drepturile oamenilor se respectă, unde cetățenii și persoanele din acest stat pot să-și apere drepturile când acestea sunt încălcate.

UE nu pune presiuni, ci ne oferă propriul exemplu. Experiența UE este la momentul de față un teritoriu unde drepturile omului sunt respectate, în care Curtea Europeană are un rol important, nu doar pentru țările în tranziție, ci și pentru cele din cadrul UE.  În acești 10 ani noi puteam să avansăm foarte mult, dar am irosit timpul.  

Anticoruptie.md: - Vă mulțumim. 

Cornelia Cozonac
2020-05-26 08:00:00

Comentarii