Jarno Habicht, reprezentantul OMS în Moldova: „Fără o legislaţie bună, nu vom obţine un impact real în lupta cu fumatul”

Victoria Dodon
2015-05-29 00:00:00

Statisticile privind prevalenţa fumatului în Moldova continuă să fie alarmante. Astăzi, fiecare al patrulea moldovean fumează, numărul bolnavilor de cancer de plămâni, provocat de adicţia de ţigări creşte, iar proiectul de lege privind controlul tutunului, care ar asigura o luptă eficientă cu acest flagel, stă blocat în Parlament. În ajunul Zilei mondiale fără tutun, marcată anual pe 31 mai, am vorbit cu Jarno Habicht, reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în ţara noastră, despre schimbările pe care trebuie să le implementeze Moldova pentru ca populaţia sa să respire mai uşor.

Anticoruptie.md: Vă mulţumim pentru că aţi acceptat să ne acordaţi acest interviu şi prima mea întrebare este cum Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază situaţia din Republica Moldova privind controlul tutunului şi lupta cu fumatul? Ce tendinţe se înregistrează, există aspecte pozitive şi ce ne lipseşte?

Jarno Habicht: Înainte de toate mulţumim pentru interesul manifestat faţă de controlul tutunului, pentru că subiectul este unul foarte apropiat OMS, reieşind din Convenţia-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului, dar și actual pentru Moldova, care, ca și alte țări, poate evita o mare povară, dacă renunțăm la fumat și reducem rata acestuia. Dacă e să ne referim la Moldova, apoi aici se înregistrează multiple tendinţe – sunt anumite elemente pozitive, dar și unele de care nu ne bucurăm prea mult în calitate de specialişti în sănătate publică. Aspectele pozitive ţin de angajamentul din ultimii ani faţă de Convenţia-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, proiectul de lege – elementul-cheie în lupta cu fumatul – a fost scris, au fost dezbateri în care s-au implicat specialişti, apoi a trecut de Guvern şi acum se află în Parlament, unde sperăm să fie adoptat în lectura a doua în 2015. Este un aspect pozitiv pentru că în multe ţări acest proces a durat mult şi suntem bucuroşi să vedem că în Moldova situaţia s-a mişcat simţitor înainte în ultimii câţiva ani. Există un angajament faţă de tratatul internaţional menţionat mai sus şi un proiect de lege. Un alt fapt pozitiv este suportul simţitor pentru controlul tutunului, inclusiv interzicerea fumatului în locurile publice, şi vedem că 90% din populaţie sprijină cu adevărat aceste iniţiative.

Ceea ce ne nelinişteşte este statistica. În ultimii ani, continuăm să vedem că fiecare a patra persoană în Moldova fumează. Fumatul este mai popular printre bărbaţi – fiecare al doilea. Dacă ne gândim la bolile cardiovasculare, la afecțiunile plămânilor sau cancerul pe care le cauzează fumatul, trebuie să spunem că am avea forţă de muncă mult mai sănătoasă şi mulţi moldoveni ar avea parte de o îmbătrânire mai sănătoasă dacă ar lăsa ţigara. Deci, ne nelinişteşte faptul că prevalenţa fumatului şi bolile cauzate de acesta se menţin la acelaşi nivel comparativ cu acum câţiva ani. Totodată, în ceea ce ţine de una dintre cele mai efective măsuri de control – taxele şi preţul tutunului, observăm că ţigările s-au ieftinit, nu s-au scumpit. Prin urmare, există o balanţă între aspectele pozitive şi cele negative: pozitiv este angajamentul, proiectul de lege; negativ este acelaşi nivel al ratei fumătorilor şi prevalenţei fumatului, de rând cu micşorarea preţurilor, în timp ce ele ar trebui să crească. Soluţia este adoptarea legii care astăzi se află în Parlament pentru că aceasta conţine toate măsurile necesare pentru a începe o micşorare vizibilă a prevalenţei fumatului. Fără legislaţie, vom avea un angajament continuu faţă de tratatul internaţional, dar fără un impact real, iată de ce unica soluţie este să ne mişcăm înainte cu legislaţia şi creşterea taxelor pe ţigări.

Cu referire la proiectul de lege privind controlul tutunului, ce măsuri care ar schimba semnificativ situaţia conține acesta?

Documentul include toată varietatea de măsuri legate de controlul tutunului. Bunăoară, interzicerea fumatului în locurile publice, care ştim că este foarte efectivă. În alte ţări am văzut că după apariția locurilor publice fără tutun, s-a înregistrat o scădere a maladiilor cardiovasculare într-un timp scurt. În unele ţări, numărul celor care apelează la departamentele de îngrijire de urgenţă a scăzut cu 40%, deci femeile şi bărbaţii nu suferă de accidente vasculare sau alte maladii acute şi sunt mai sănătoşi. Există şi alte măsuri, precum informarea populaţiei, interzicerea publicităţii la produsele de tutun şi plasarea pictogramelor pe pachetele de ţigări. La vecinii noştri, în România, după introducerea pictogramelor care atenţionează despre pericolele fumatului, 31% dintre fumători şi-au exprimat dorinţa de a renunţa la ţigară. Practic, fiecare al treilea fumător a înţeles că vrea să lase fumatul, respectiv, e o măsură foarte eficientă şi tot mai multe ţări implementează marcarea întregului pachet de ţigări.

În plus, cel mai mare efect, în materie de costuri, îl are controlul tutunului şi creşterea preţurilor la tutun. Iată de ce încurajăm autorităţile să mărească taxele pe tutun şi preţurile ţigărilor, ceea ce nu se întâmplă deocamdată, dar este o intervenţie recomandată atât pentru a avea o populaţie sănătoasă, cât şi pentru o economie sănătoasă, deoarece creşterea taxelor pe tutun, precum o demonstrează experienţa altor ţări, duce la sporirea veniturilor statutului şi reducerea prevalenţei fumătorilor.

Care este atitudinea dumneavoastră faţă de cabinele de fumat? Sunt ele potrivite în această luptă?

Dovezile pe care le avem arată că aceste cabine reprezintă o jumătate de măsură, pentru că în multe locuri, de exemplu în aeroporturi, stă cabina, dar uşa este deschisă. Cine călătorește cu copiii, nu poate sta în acea zonă. Deseori există cabine, dar sistemul de ventilare nu funcţionează corespunzător, deci eu continui să fiu expus fumatului pasiv. Propunerea mea e să evităm jumătăţile de măsură, dar să pledăm pentru interzicerea completă a fumatului în localuri. Mai ales că instalarea cabinelor implică şi investiţii enorme, pe care localurile ar trebui să le facă, şi aş spune că din ceea ce vedem în alte ţări, atât deţinătorii de localuri, cât şi clienţii ajung să interzică iniţiativa după o anumită perioadă de la impunerea interdicţiei, pentru că numărul vizitatorilor în localuri creşte. Există multe premise ale acestui fapt pentru că persoanele care nu fumează activ sau care au renunţat la ţigară, în câteva săptămâni încep să simtă mai bine gustul mâncării. Se ştie că un efect secundar al fumatului este pierderea mirosului şi a gustului pe care le avem din copilărie.

Multă lume, inclusiv majoritatea fumătorilor, spune că fumatul „este alegerea mea personală”. Ce părere aveţi dumneavoastră în acest sens? Este fumatul legat exclusiv de alegeri individuale sau totuşi statul are un rol central în acest sens, de protejare a cetăţenilor săi?

Ştiu argumentul şi mulţi mă întreabă acelaşi lucru. Pot pune altfel întrebarea: au copiii o alegere dacă părinţii lor fumează? Nu. Ei nu au posibilitatea să trăiască într-un mediu fără fumat. Au lucrătorii din pub-uri, restaurante, cafenele alegerea de a fi sănătoşi? Ei vor să lucreze, să câştige un ban, dar sunt nevoiţi să stea opt sau zece ore în localuri unde clienţii fumează şi ei sunt expuşi fumatului pasiv. Poate şi ei şi-ar dori să beneficieze de dreptul de a trăi într-un mediu fără fumat, însă nu au această alegere. Există într-adevăr o tendinţă şi ar trebui să ne întoarcem în trecut, să vedem cum a început lumea să fumeze, de ce a început să o facă, dar cel mai important e că ne naştem pe această lume fără ţigară în mâini şi fumatul este un obicei pe care omul şi l-a asumat şi care mai târziu s-a transformat în dependenţă.

E o întrebare dificilă, fără un răspuns uşor, dar pot spune că mi-ar plăcea să beneficiez de propriul meu drept de a trăi într-un mediu fără tutun. Desigur, dacă cineva decide să fumeze, este alegerea lui, dar rolul statului este de a ajuta cetăţenii să nu înceapă să fumeze şi să-i ajute să renunţe la ţigară. Când oamenii înţeleg că nu mai vor să fumeze, ei deja sunt dependenţi de acest obicei. Mai mult, din punct de vedere al sănătăţii publice, dacă noi am trăi într-o Moldovă fără fumat, am trăi în medie cu trei-patru ani mai mult. Deci e şi un element de fericire aici, pentru că altfel ne facem rău nouă înşine sau permitem rudelor ori vecinilor noştri să ne dăuneze.

Ați vorbit despre copii… Ce fel de educație e asta, dacă la școală i se spune că fumatul e ceva rău, apoi revine acasă la părinții care fumează?

Cred că educaţia în şcoală a fost importantă dintotdeauna, trebuie să le vorbim chiar din grădiniță despre beneficiile eficienţei energetice şi a unui anturaj verde. Ţin minte că copilul meu venea de la grădiniţă şi întreba de ce lăsăm lumina aprinsă în camera în care nu stăm. Deci sunt deprinderi de viaţă foarte importante, educaţia îşi are rolul său. Însă, precum aţi întrebat mai devreme, care sunt măsurile statului? Dacă vrem cu adevărat să nu înceapă copiii a fuma, trebuie să implementăm acele câteva elemente despre care am vorbit mai sus şi preţurile sunt cea mai bună măsură în acest sens, copiii nu trebuie să-şi poată permite să le cumpere.

Trebuie interzis şi accesul la ţigări. Chioşcurile unde se comercializează acestea nu trebuie să se afle în preajma şcolilor. Dacă mergi astăzi într-un magazin în Moldova, la casă tutunul este alături de dulciuri şi interesul este mult mai mare faţă de pachetul de ţigări decât faţă de ambalajul unei ciocolate. Copiii percep că asta este, probabil, o parte a vieţii lor, iată de ce în multe ţări lucrurile au fost separate: tutunul nu mai este vândut în magazine sau aproape de produsele destinate copiilor. Totodată, există o publicitate intensă în magazinele noastre, unde vezi tineri care se plimbă pe holuri şi atrag oamenii la fumat. Personal m-am confruntat de câteva ori cu acest lucru, care trebuie stopat. Publicitatea are un impact puternic şi orice-am face în grădiniţe şi şcoli, atracţia din magazine va prevala. Bineînţeles, există lecţii, traininguri, trebuie să le vorbim copiilor despre viaţă încă din şcoli, despre energie, stil de viaţă, nutriţie, cum să ne alimentăm mai sănătos, cum să trăim mai sănătos, să nu fumăm. Toate sunt importante, fac parte din învăţarea deprinderilor de viaţă. Dar în acelaşi timp, necesitatea măsurilor eficace rămâne valabilă. Iată de ce avem nevoie de o abordare complexă.

Litigiile legate de daunele produse de tutun sunt foarte răspândite în ţările din Vest. Nici pomină despre asta în Moldova. În opinia dumneavoastră, ar trebui oamenii să fie încurajaţi să dea în judecată companiile de tutun pentru că acestea nu i-au informat corespunzător despre posibilele urmări?

Dacă aş putea să analizez ce trebuie de făcut înainte de toate, atunci propunerea mea este să ne concentrăm pe o legislaţie puternică, după care vor exista mult mai puţine cazuri de judecată şi mai mulți oameni fie nu vor mai începe să fumeze, fie vor lăsa ţigara, astfel tot mai multă lume va fi protejată. E alegerea fiecăruia să meargă în instanţă împotriva unei companii de tutun sau nu şi presupun că la baza oricărui litigiu de acest fel trebuie să stea o legislaţie puternică. Însă noi vorbim despre Republica Moldova, deci cred că în primul rând e nevoie de un cadru legislativ bun.

Până la urmă, nu e vorba doar de instanţe. Există multe organizaţii non-guvernamentale foarte active la subiectul tutunului. În Chişinău sunt localuri unde nu se fumează, ele sunt pline de oameni şi lumea e fericită. Judecata, după mine, este ultima etapă. Până acolo există multe alte lucruri pe care le-am putea face, spre exemplu, să alegem restaurantele unde nu sunt fumători sau să-i cerem vecinului nostru să nu fumeze pentru a nu ne expune propria sănătate la efectele negative ale ţigării.

Cum biroul local OMS colaborează cu guvernarea noastră?

OMS Moldova, dar şi organizaţia în general, conlucrează pe mai multe fronturi pentru a arăta ce a avut efect în alte ţări şi ce trebuie implementat aici. Există tot mai mulţi experţi în Moldova care ştiu despre asta, precum şi deputaţi, membri ai Guvernului, oficiali de nivel înalt care înţeleg foarte bine ce lucrează şi ce nu. Totodată, am realizat un număr de studii ca să înţelegem care sunt prevalenţele şi ce impact are fumatul asupra diferitor maladii şi asupra sănătății populaţiei. Ne mai ocupăm cu întărirea capacităţilor în afara sectorului sănătăţii, lucrând împreună cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, ca să vedem care este impactul creşterii taxelor şi descreşterii numărului fumătorilor. Am putea salva mii de vieţi dacă facem asta. Nu doar OMS se ocupă cu acest lucru, există şi alte organizaţii care lucrează cu noi: toată familia Naţiunilor Unite este angajată în combaterea tutunului, deoarece Convenţia este susţinută de toate agenţiile ONU; mai avem şi parteneri precum Banca Mondială, care spune că dacă vrem să vedem o schimbare în domeniul sănătăţii publice, să avem o Moldovă mai sănătoasă, atunci trebuie să mărim taxele şi să avem o economie mai sănătoasă. Prin urmare, avem mulţi parteneri care lucrează cu noi în Moldova şi susţin Guvernul să meargă înainte. Sper ca cei care sunt aleşi în Parlament să audă vocea poporului, pentru că dacă 9 din 10 moldoveni vor susţine iniţiativele legislative, guvernanţii ar putea auzi mai bine ce anume îşi doreşte populaţia şi aşa, în viitor, vom avea o Moldovă mai sănătoasă.

Victoria Dodon
2015-05-29 00:00:00

Comentarii