Doamna Liliana Palihovici, președinta Institutum Virtutes Civilis și copreședinta Platformei Societății Civile Uniunea Europeană- Republica Moldova, a acordat un amplu interviu buletinului de politică externă al FES/APE în care am discutat despre viitorul european al Republicii Moldova. Am vorbit despre cât de mult contează expertiza venită din zona societății civile pentru parcursul european al Chișinău și totodată despre cum a reușit Republica Moldova să materializeze până în prezent șansa istorică de care beneficiază din partea Bruxelles. Am discutat despre pericolele stopării acestui drum și despre cum este mai inteligent ca statul să investească ajutorul financiar istoric de 1,9 miliarde de euro care va veni în următorii trei ani din partea UE. Vă invităm să citiți pe larg discuția, publicat în Newsletter-ul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung și Asociației pentru Politică Externă, pe care am avut-o cu doamna Liliana Palihovici:

Cum vedeți Dvs în general parcursul european al Republicii Moldova de la semnarea cererii de aderare pe 3 martie 2022 și până în prezent? A știut Republica Moldova să profite suficient de acest context favorabil?

Trăim acum momente istorice pentru Republica Moldova. Începând cu 1998, am avut un acord de cooperare și parteneriat cu UE, iar semnarea Acordului de Asociere în 2013 și ratificarea lui în iunie 2014 de către Parlamentul Republicii Moldova, a deschis noi oportunități și o nouă etapă privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Așadar, cred că am intrat într-o etapă istorică total diferită a dialogului dintre Moldova și Uniunea Europeană, una care se desfășoară într-un context geopolitic cu multiple provocări. Mi-aș fi dorit că acest proces, care înseamnă foarte multă negociere și un efort imens de reformă, să beneficieze de o creștere continuă a sprijinului cetățeanului și să aibă loc într-un context de pace. Din păcate, nu este cazul, iar războiul Rusiei împotriva Ucrainei cred că aduce mai multă tensiune în procesul de negociere cu UE.

Negocierile cu EU se desfășoară simultan cu Moldova și Ucraina. Așadar, nu este un secret pentru nimeni că lucrurile în ambele țări se întâmplă în paralel și este clar că Republica Moldova, unde este pace, are mai multă capacitate și putere să se concentreze pe reforme și pe realizarea angajamentelor pe care și le-a asumat în procesul de aderare la UE decât Ucraina.

Ținând cont de acest context, consider că Moldova s-a mișcat rapid, traversând mai multe etape – depunerea primei cereri, după care depunerea celei de a doua cereri, urmate de raportul Comisiei Europene cu o mulțime de recomandări și generarea acelui plan de realizare a angajamentelor sau a recomandărilor Comisiei Europene.

Ritmul negocierilor este unul destul de intens, ținând cont de faptul că, în același timp, Moldova se confrunta și cu criza refugiaților, dar și cu o criză economică complexă, generată de consecințele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești. Guvernul nu avea doar negocierile cu UE ca subiect pe agenda sa, ci trebuia să facă față și provocărilor existente: consecințele pandemiei, consecințele războiului, criza energetică și altele. Mă bucur că toate acestea nu au încetinit procesul de dialog și de negocieri, dimpotrivă, au generat o mare susținere din partea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Avem o oportunitate deosebită acum pe care nu o putem rata, de aceea trebuie să continuăm să avansăm pe implementarea reformelor, întrucât cea mai complicată parte a negocierilor cu UE este îndeplinirea agendei noastre de reforme.

Până la ora actuală a avut loc și conferința de începere a negocierilor. Pe când alte țări au parcurs aceste etape în 5-7 ani, Republica Moldova le-a parcurs în doi ani. Acest lucru mă bucură și aici trebuie să remarc meritul guvernanților în procesul de negocieri. În același timp, aceste realizări mă fac încrezătoare că mai putem încă grăbi pasul, fiindcă avem susținere din partea țărilor membre ale Uniunii Europene.

Trebuie să înțelegem că nu pot face alții în locul nostru reformele necesare. Noi trebuie să schimbăm lucrurile așa cum ne-am dori ele să fie. De exemplu, dacă ne place să vedem cum funcționează justiția în marea majoritate a țărilor Uniunii Europene și care este încrederea cetățenilor europeni în justiția din țările lor, așa trebuie să fie și în Republica Moldova. Dacă apreciem protecția socială din țările UE, ne plac cum sunt drumurile sau cum arată satele de acolo, trebuie să fim mai insistenți, mai perseverenți și să facem și noi aici în Republica Moldova ca aceste lucruri să arate la fel.

Dacă ar fi să revin la întrebarea inițială – dacă Moldova a profitat suficient în ultimi ani de asistența UE –, cred că da. Întotdeauna este loc de mai bine, dar dacă analizăm contextul general, cred că Moldova s-a descurcat destul de bine în acești doi ani.

Contribuția imensă a ONG-urilor

Aportul societății civile, în special în ultimii trei ani de zile, la acest deziderat european a fost unul foarte important. Care credeți că sunt cele mai importante contribuții pe care le-a adus societatea civilă la acest parcurs european al Republicii Moldova?

Organizațiile societății civile au contribuit în diverse moduri și substanțial la rezultatele pe care le avem în procesul de integrare europeană. Indiferent dacă vorbim de o organizație neguvernamentală centrată pe analiza de politici, evaluare de reforme, sau una care acționează la nivel de raion sau de sat. Fiecare și-a adus partea ei de contribuție și voi aduce și câteva exemple elocvente în acest sens.

Spre exemplu, în momentul când Republica Moldova a depus prima cerere de aderare la UE, după care a urmat cea de a doua, a fost nevoie ca Guvernul să răspundă la o listă lungă de întrebări, ce țineau de reformele și starea de lucru pe diverse domenii, într-un termen foarte scurt. Vă imaginați că capacitățile ministerelor sunt destul de limitate pentru a completa o cerere de informații din partea UE de o astfel de complexitate. Acest lucru a fost posibil grație unor organizații nonguvernamentale care au venit cu contribuția lor de expertiză pentru a ajuta guvernul să elaboreze răspunsurile la acele întrebări. Contribuția lor a fost recunoscută și apreciată de guvern cu mai multe ocazii.

O altă contribuție importantă sunt și rapoartele de alternativă ale organizațiilor societății civile privind implementarea angajamentelor Republicii Moldova față de Uniunea Europeană în procesul de pregătire pentru negocieri. Un astfel de exemplu este momentul când Republica Moldova a prezentat raportul Comisiei Europene pe implementarea celor nouă condiționalități impuse de executivul de la Bruxelles. Organizațiile societății civile au făcut un raport de alternativă, care desigur a fost mult mai critic decât cel al Guvernului. Raportul elaborat de organizațiile ale societății civile a punctat inclusiv și la capacitatea de informare a cetățenilor. Am punctat și asupra subiectelor ce țin de respectarea drepturilor omului pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a minorităților etnice. Ne-am expus și pe subiecte ce țin de drepturile omului în stânga Nistrului, fiindcă și regiunea transnistreană este parte a Moldovei. Mai mult ca atât, raportul nostru de alternativă pe marginea implementării reformelor nu a reprezentat doar critică, ci a inclus și recomandări de reforme.

Totodată, contribuția organizațiilor societății civile s-a văzut și la pregătirea Moldovei pentru screening-ul bilateral. ONG-urile au fost invitate să participe în grupurile de lucru pentru screeningul bilateral, să contribuie la elaborarea prezentărilor pentru ședințele comune de screening pentru a asigura că prezentarea pe care o face Republica Moldova pe un sector sau altul este una complexă și detaliată, oferind un tablou cât mai clar al realității din țară.

Cunosc foarte multe organizații neguvernamentale care de ani buni lucrează la nivel de comunități, de raioane, explicând cetățenilor ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană, care sunt beneficiile pentru Republica Moldova și, totodată, care sunt angajamentele noastre ca țară, căci că nu poți să fii doar un consumator de bunuri și de democrație. Trebuie să aduci partea ta de contribuție aici. Ne mai dorim ca cetățenii Republicii Moldova să devină mai rezilienți la manipulare și dezinformare. Și pe această dimensiune organizațiile societății civile au contribuit enorm.

Aș mai puncta două lucruri importante, și anume cele două platforme foarte active ale societății civile – Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și Platforma societății civile Uniunea Europeană-Republica Moldova. Din prima platformă fac parte peste 100 de organizații neguvernamentale de la nivel național, regional și

local, iar cea din urmă este formată din reprezentanții sindicatelor, patronatelor și organizațiilor societății civile, care monitorizează procesul de implementare a Acordului de Asociere UE-RM și procesul de implementare a reformelor în procesul de negociere pentru aderare.

Spre exemplu, organizația pe care o reprezint, susținută de Uniunea Europeană și Fundația „Friedrich Ebert”, a oferit asistență în ultimii doi ani instituțiilor statului în elaborarea de analize pentru transpunerea a patru directive europene. Analizele au fost realizate în domeniul egalității de gen, oportunităților echitabile pentru femei și bărbați pe piața forței de muncă, reprezentării femeilor în consiliile de administrare a companiilor listate la bursă. Astfel de analize și note analitice au fost realizate de diverse organizații neguvernamentale care au expertiza necesară pentru a facilita procesul de transpunere a legislației europene în legislația națională. Eu cred că acest lucru este o contribuție enormă.

Consider că și parteneriatele dintre organizațiile societății civile și autoritățile locale sunt importante în procesul de integrare europeană. Aceste parteneriate au rezultat în spălătorii sociale, centre de zi pentru copii din familii defavorizate, centre pentru persoane cu dizabilități sau persoane în etate pe care nu are cine să le ajute. Vorbim de o diversitate de alte servicii sociale, printre care echipele mobile care oferă asistență la domiciliu persoanelor cu dizabilități care nu pot ajunge în centrele de sănătate.

Cele de mai sus sunt doar câteva exemple de acțiuni ale organizațiilor neguvernamentale realizate cu resursele oferite de Uniunea Europeană, societatea civilă contribuind astfel semnificativ la procesul de reforme ca parte a procesului de aderare la UE.

Dezvoltarea economică ca sursă vitală pentru protecția socială

Considerați că autoritățile oferă suficientă atenție programelor sociale? Se poate face mai bine și care ar fi domeniile în care s-ar putea investi mai mult?

Efortul pe care îl face statul prin politicile sale este unul considerabil, dar nu suficient. Din păcate, numărul oamenilor săraci și nevoiași nu este unul mic în Republica Moldova. Prin urmare, este nevoie de mult mai multă asistență. Un stat care nu are creștere economică continuă se poate confrunta cu dificultăți. Republica Moldova a cunoscut o scădere a PIB-ului cu 4% în perioada pandemiei de Covid-19, înregistrând tendințe negative și în anii ce au urmat, fiind cauzate de război, criza energetică, inflație. Toate aceste crize au avut un impact negativ asupra bunăstării oamenilor, iar în astfel de situații este nevoie de o mai mare investiție a statului pe domeniul social. Ținând cont de capacitățile statului, este foarte clar că statul nu poate face

față de unul singur acestei provocări și ar trebui să aibă un dialog mult mai eficient și focusat cu organizațiile societății civile care pot contribui cu valoare adăugată.

ONG-urile au contribuit la crearea a peste 50 de servicii sociale. Eu cred că se putea realiza mai mult și că statul ar trebui să învețe cum să gestioneze mai bine relația aceasta cu diverși actori din societate pentru a spori impactul politicilor sale sociale. Trebuie să dezvolți mecanisme inteligente pentru a cointeresa și business-ul să investească în proiecte sociale.

Noi avem servicii sociale în marea lor majoritate create de organizațiile societății civile cu fondurile donatorilor, apoi preluate de administrația publică locală. Cred că am avea un impact mai mare în dezvoltarea rețelei de servicii sociale dacă nu am miza doar pe resursele statului, ci și pe o consolidare a parteneriatului dintre stat, organizații ale societăți civile și sectorul de afaceri.

Generare de plus valoare economică cu fonduri UE

Cum vedeți această infuzie de 1,9 miliarde de euro care va veni în următorii trei ani de zile? Spre ce zone ar trebui să meargă cu predilecție acești bani și care ar fi prioritățile în viziunea Dvs pentru ca cetățenii să resimtă cât mai repede o îmbunătățire a standardelor lor de trai?

Ținând cont de toți parametrii de dezvoltare economică și de contextul geopolitic în care ne aflăm, cred că este o mare oportunitate pentru Republica Moldova de a investi inteligent acești bani pentru a genera creștere economică.

Moldova are un număr mare de persoane sărace care au nevoie de ajutorul statului. Ca statul să poată oferi această asistență, trebuie să aibă creștere economică. Povara pe stat va fi tot mai mare, iar capacitatea de a ajuta oameni tot mai mică. De aceea, eu cred că prioritar acești bani trebuie investiți în dezvoltare. Urmărind discuțiile din Parlamentul European, o parte din acești bani, într-adevăr, vor merge către susținerea dezvoltării antreprenoriatului. Nu știu exact astăzi care este suma care va fi alocată pentru susținerea inițiativelor întreprinderilor mici și mijlocii, dar o parte din acești bani vor merge acolo si cred că este o abordare corectă. Cu cât mai multe inițiative economice susținem, cu atât mai mari șanse avem ca oamenii să genereze înșiși venituri, să plătească impozite și să facă statul mai puternic, pentru ca acesta la rândul lui să poată răspunde la necesitățile sociale.

În același timp, o parte din resurse cred că vor fi alocate pentru dezvoltarea agriculturii. Noi suntem o țară în care economia este influențată în mare măsură de sectorul agricol, doar că resursele care vor veni să cofinanțeze acest sector ar trebui să fie însoțite și de anumite condiționalități. Cei care investesc în agricultură trebuie să fie încurajați să adopte noi tehnologii, ținând cont de schimbările climatice și efectele acesteia.

Nu mai puțin importantă este și infrastructura care trebuie modernizată. Dacă vrem să dezvoltăm mai mult zonele rurale, trebuie să creăm și o infrastructură potrivită acolo. Observăm o migrare a populației din mediul rural spre cel urban, avem o depopulare a satelor. De ce? Din cauză că oamenii caută condiții mai bune – apă, servicii de sanitație, de salubrizare, care în cea mai mare parte lipsesc în mediul rural. Dacă investim corect în comunitățile rurale, stimulăm dezvoltarea businessului acolo, dăm o altă perspectivă de dezvoltare țării în întregime. Este important ca aceste resurse să fie susținute și de o reformă complexă a instituțiilor publice.

Suma de 1,9 miliarde Euro este una enormă, astfel că trebuie să ne asigurăm că avem un mecanism foarte eficient de monitorizare a acestei investiții pentru a nu admite niciun element de corupție sau deturnarea fondurilor europene destinate realizării programelor de dezvoltare.

Cred că este important să se investească corect și am menționat un pic mai sus dezvoltarea regională. Trebuie echilibrate resursele care se duc spre mediul urban și cel rural. Dacă vrem să avem o dezvoltare cu adevărat sustenabilă trebuie să încurajăm mai mulți poli de dezvoltare în Moldova. Nu concentrăm totul în Chișinău, Bălți și Comrat. Trebuie să ne asigurăm că toate regiunile au acces echitabil la aceste resurse pentru a se dezvolta.

Reforma justiției, cred că va benefica și ea de o parte din aceste resurse financiare, fiindcă atunci când nu ai încredere în sistemul justiției, nu poți avea încredere că vor veni investitori mari aici. Fiecare investiție trebuie să fie garantată și securizată. Când am oferit opinia organizațiilor societății civile pe proiectul Planului de Creștere a Moldovei, am accentuat că vedem ca priorități sectorul economic și sectorul social în paralel. În ceea ce privește sectorul social, vorbim și de investiții în recalificarea forței de muncă, întrucât sectorul economic care beneficiază de resurse pentru dezvoltare trebuie să dispună de forță de muncă calificată și pregătită pentru ceea ce dezvoltă ei pe piață.

De aceea noi am recomandat ca o parte din resurse să fie date pentru investițiile în educarea forței de muncă pe teritoriul Republicii Moldova. Acest lucru se regăsește și în prioritățile care au fost deja anunțate.

Mai avem nevoie și de investiții în sectorul energetic. Există proiecte care au fost lansate prin finanțări oferite de Statele Unite ale Americii, care după schimbarea situației politice de acolo, au fost stopate. Suntem convinși însă că acele proiecte trebuie să fie finalizate, fiindcă ele vor contribui la asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Aceasta se regăsește și în opinia prezentată de către organizațiile societății civile pe marginea proiectului Planul de Creștere a Moldovei (Growth Plan), și anume să fie în continuare finanțate proiecte din sectorul energetic, cu accent pe infrastructura energiei electrice și a surselor regenerabile.

Moldova și-ar putea consolida securitatea energetică și prin încurajarea consumatorilor casnici să investească în energie, ceea ce ne-ar da posibilitatea să ne simțim mult mai siguri pe noi în situații de criză similare cu cele pe care le-am mai avut. Am propus ca o parte din resurse să fie alocate pentru încurajarea cercetării și inovației în domeniul economic. Dacă nu vom ține pasul cu tehnologiile moderne, sectorul economic nu poate fi competitiv, așadar acest lucru trebuie să constituie o prioritate.

Rolul societății civile în procesul de implementare a Planului de Creștere a Moldovei trebuie să fie unul important, deoarece nu este vorba doar de resurse pentru finanțarea proiectelor organizațiilor societății civile, ci și de a oferi ONG-urilor posibilitatea de monitorizare pe termen lung a fiecărui proiect implementat, a fiecărei reforme finanțate din acest program. În acest fel asigurăm mai multă transparență proceselor și totodată că există un ochi din afara proceselor instituțiilor de guvernare care urmărește corectitudinea implementării și sustenabilitatea implementării reformelor.

Noi, ca societate civilă, nu ne dorim să avem situații ca anul acesta să fie anunțată o reformă, pe care o votăm și o lansăm, iar peste un an votăm legi care anulează tot ce am lansat un an în urmă sub umbrela unei alte reforme. Investițiile trebuie să fie sustenabile și de lungă durată. Totodată, trebuie să consolidăm capacitățile instituțiilor statului de monitorizare a corectitudinii cheltuirii banilor.

Cât de importantă este implicarea societății civile în procesul de integrare europeană pe toate dimensiunile și fac autoritățile suficient în acest sens? Cum apreciați dialogul dintre autorități și organizațiile societății civile?

Avem un dialog și există cooperare, dar ne-am dorit ca acest dialog să fie mult mai intens și mai organizat, poate mai structurat. Avem diverse consultări, spre exemplu cu Biroul pentru Integrare Europeană, în avansarea negocierilor cu UE. În cadrul acestor consultări, organizațiile societății civile au solicitat să aibă mai mult timp la dispoziție pentru a analiza documentele complexe, să fie invitate chiar în grupurile de lucru care lucrează la acele documente care transpun legislația europeană în cea moldovenească. A fost și o inițiativă de creare a unui comitet economic și social în Moldova, care să servească ca o platformă comună de dialog a Guvernului cu toți actorii societății civile, așa cum există Comitetul Economic și Social European care oferă opinii pe fiecare document pe care îl dezbate Parlamentul European sau Comisia Europeană.

În felul acesta instituțiile executive și legislative se pot familiariza cu punctul de vedere al societății. Astăzi Moldova are mai multe elemente fragmentate de consultări și s-ar putea ca unele opinii, fie ale mediului de afaceri, societății civile sau sindicatelor să nu ajungă în atenția autorităților, iar unele acțiuni promovate să defavorizeze anumite părți ale societății. Guvernul nu trebuie niciodată să neglijeze expertiza care există în sectorul neguvernamental, fiindcă și ei sunt cetățenii ai țării care pot contribui direct la sporirea vitezei proceselor de reformare a țării.

Lobby pentru reluarea finanțărilor din SUA

Cum vedeți decizia noii administrații de la Casa Albă de a tăia fondurile USAID, care era unele importante pentru societatea civilă din Republica Moldova. În opinia Dvs, va putea înlocui cu succes UE acest vid lăsat de stoparea finanțărilor americane pentru societatea civilă din Republica Moldova?

Eu nu aș pune astfel întrebarea, că Moldova trebuie să substituie aceste fonduri. Moldova, de fapt, trebuie acum să muncească din greu pentru a stabili un dialog intens cu noua administrație a Statelor Unite ale Americii, pentru a le demonstra clar că resursele care au fost investite de către Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova au avut un impact enorm asupra dezvoltării Republicii Moldova, a dezvoltării democrației, infrastructuri și economiei.

Dacă aș face o analiză acum, cred că Guvernul Republicii Moldova are toate argumentele la mână pentru a demonstra impactul acelor investiții.

Dacă ne amintim de embargoul la exportul vinurilor moldovenești impus de Federația Rusă, atunci cu suportul oferit prin programul Agenției Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internațională au fost făcute investiții în renovarea vinăriilor din Moldova. Investițiile în vinării au adus vinurile moldovenești la o altă calitate și au deschis noi piețe de export. Au fost făcute investiții și în renovarea sistemului de irigație. Acele investiții au avut un super-impact în dezvoltarea economică a Moldovei. Astăzi ne mândrim cu vinurile moldovenești care s-au dezvoltate cu suportul oferit de Statele Unite ale Americii.

Am avut o creștere a gospodăriilor țărănești care oferă servicii turistice în mediul rural, iarăși făcute cu resursele oferite din fondurile SUA. S-a investit în infrastructura drumurilor, dacă ne amintim de autostrada Chișinău-Soroca, investiții din bani americani. Investițiile SUA au contribuit în mod evident la creșterea bunăstării în Moldova.

Eu cred că va fi nevoie de ceva timp ca Republica Moldova să restabilească pe căi diplomatice dialogul pentru a relua, dacă nu toate, măcar o parte din resursele pe care le investea Statele Unite în Moldova.

Moldova trebuie să continue dialogul atât cu Uniunea Europeană cât și cu alte țări pe proiectele pornite cu finanțarea americană.

Puterea constă în capacitatea noastră de convingere și a unei politici externe active. Este adevărat că succesul nostru de mai departe depinde în mare măsură de ce se întâmplă în regiune, de contextul geopolitic, de negocierile pentru restabilirea păcii, care sper să aibă un rezultat pozitiv și să se încheie acest război sângeros cu o pace justă pentru Ucraina.

Contextul politic din Republica Moldova contează la fel de mult în succesul nostru, unde mergem mai departe și dacă ajungem să fim țară membră a Uniunii Europene în 2030 sau nu. Dacă procesele politice din Moldova vor lua o direcție care nu se aliniază la cursul european al Republicii Moldova, vom avea de pierdut ca societate.

Vă mulțumim!