Magistrata Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan, a acordat un interviu pentru buletinul de politică externă și integrare europeană, realizat de Fundatia Friedrich Ebert și Asociația de Politică Externă, în care și-a expus viziunea asupra blocajului din justiție și despre cum ar trebui tranșată disputa actuală dintre clasa politică de la putere și magistrați pentru ca această situație tensionată să fie deblocată. Am discutat despre reforma justiției și care ar fi ingredientele care să asigure o simbioză între clasa politică și magistrați pentru ca cele două puteri să poată continua parcursul european al Republicii Moldova. Vă invităm să citiți în cele ce urmează interviul cu doamna judecătoare:

- Doamna Bostan, cum vedeți Dvs actualul blocaj din justiție, în special alegerea viitorilor membri ai CSM? De ce este nevoie să fie făcut pentru deblocarea situației?

- În opinia mea, cu certitudine, acest blocaj nu se datorează judecătorilor sau corpului judecătoresc care actualmente sunt în funcție, așa cum se încearcă a fi impusă o astfel de imagine cum că noi împiedicăm parcursul european al Republicii Moldova. Să ni se incrimineze nouă acest blocaj este absolut nefondat. Faptul că există un blocaj este evident, dar acest blocaj a fost generat de promovarea unor legi cu o viteză foarte mare și pe alocuri inexplicabilă.

Eu pornesc în primul rând de la postulatul că orice reformă se face împreună cu acei care sunt reformați. La noi însă se încearcă o reformă despre noi, dar fără noi - magistrații. Un singur organ a fost implicat în această reformă, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care era un organ cu împuterniciri foarte reduse, conform hotărârii Curții Constituționale.

Acest organ a făcut tot posibilul ca sistemul magistraților să fie scos din discuție și din analiza acestei reforme.

Viziuni și soluții de pe poziții egale

- S-a avansat la un moment dat și varianta că poate un ONG să fie mediator între clasa politică și magistrați. Cum vedeți această idee? Se poate totuși ajunge la un consens bilateral între cele două părți?

- Vă spun sincer că eu în ultima săptămână nu am avut liniște, în sensul că se apropie data de 28 aprilie – Adunarea Generală a Judecătorilor. Vă spun cu toată obiectivitatea și sinceritatea că pe mine ca pe judecător, nu ca persoană care a participat la procesul de pre-vetting, pe mine mă deranjează foarte tare formatul CSM-ului. Cu cât se apropie această dată, eu înțeleg tot mai mult cât de mare este incertitudinea și înțeleg că orice hotărâre se va adopta la Adunarea Generală a Judecătorilor poate fi contestată, decizia fiind afectată. Unica speranță și soluție pe care o văd este ca noi să discutăm cu politicul de pe poziții egale. Dacă ei fac un pas înapoi, noi voi facem doi pași înapoi. Și tot așa. Mă refer la pași înapoi, concesii, pentru a avea discuții constructive sub egida oricui: parteneri de dezvoltare, un ONG sau Ministerul Justiției. Numai să fie un partener de încredere care este plasat pe o poziție de imparțialitate. Asta ar fi unica soluție, altfel, dacă noi nu găsim o soluție legală pentru a debloca situația de coliziune totală care există astăzi în sistem, Republica Moldova va suporta aceste consecințe ca țară care are statut de candidată la UE și ca țară care prestează cetățeanului o justiție. Aceste elemente ar putea fi compromise.

Compromisuri negociate, fără blocaje

- Ce așteptări ar trebui să avem de la Adunarea Generală a Judecătorilor din 28 aprilie? Credeți că vor fi deblocate anumite procese sau nu?

- Orice s-ar întâmpla la Adunarea Generală a Judecătorilor din 28 aprilie, pornind de la aceste premise, nu se va debloca situația, ci va bloca și mai multe lucruri. Trebuie făcut un șir logic al argumentelor mele ca să înțelegeți de ce este așa, dar vă asigur că așa este pentru că s-a blocat examinarea contestațiilor. În situația în care s-a blocat, chiar și după prima Adunare, noi astăzi vedem, în primul rând, un proces bine organizat și îndreptat spre a se face tot posibilul ca aceste contestații să fie respinse. Cum se va face delegarea acestor judecători la Curtea Supremă de Justiție este clar pentru mine. Noi intrăm în niște probleme mult mai mari, deoarece o parte a politicului se face că nu există nici vina sa și nici implicarea sa în situația actuală. Nu vreau să găsesc vinovați, dar o implicare o avem cu toții în această situație. Nu trebuie doar să arătăm spre o singură parte. Este nevoie să ne mobilizăm eforturile pentru a găsi o soluție de compromis, deoarece sistemul a demonstrat că nu vrea blocaj, ci vrea declanșarea unor procese absolute echitabile. Cu respectarea unor standarde, nu doar unele care să spună „aceștia sunt ai noștri, aceștia nu sunt ai noștri”, așa cum a fost până în 2019.

- Vi se pare că politicul se implică acum, la fel de exemplu cum a fost în perioada lui Vlad Plahotniuc sau mai devreme, în cea a lui Vlad Filat?

- Eu nu vreau să numesc neapărat în vreun fel aceste perioade de timp și anume că acești oameni au desemnat o „eră” în justiție, dar dacă vorbim despre perioade de implicare atunci și acum, probabil că acum implicarea aceasta are loc mult mai „delicat”. Știți de ce? Pentru că atunci, acei politicieni nominalizați de Dvs, au exercitat direct sau indirect un control prin cineva anume - prin unii membri ai CSM și câțiva capi de instanțe. Acum, situația aceasta de control, odată cu dizolvarea și plecarea CSM-ului anterior, a dispărut. Dacă cei care până acum spuneau că noi controlăm situația, acum trebuie ca altcineva să fie în CSM, care să fie la fel de receptivi pentru a controla situația. De ce există această luptă acum pentru CSM? Pentru ca aceleași instrumente să fie utilizate și aceeași practică să fie folosită în continuare. Nimic nou sub soare.

Practică chestionabilă

- Ce beneficii ar putea aduce crearea unei Curți Anticorupție, de care a vorbit recent doamna președintă Maia Sandu?

- Eu o văd ca pe o instanță specializată și o văd ca având o acoperire constituțională. Mai departe, este absolut ireal să fie creată o astfel de instanță specializată, pentru că urmează să fie selectați și judecătorii și trebuie realizată și modificarea cadrului legislativ conex. Mă refer la Codul de Procedură Penală, Codul Penal și nu în ultimul rând, vreau să vă zic că pornind de la implementările procesuale, Curtea respectivă va fi competentă să judece anumite cauze pe care le va reflecta în Codul de Procedură Civilă dintr-un anumit moment.

Mai precis, infracțiunile deja comise nu mai pot fi date sub jurisdicția acestei Curți, atâta timp cât avem niște principii în Codul de Procedură civilă privind aplicarea legii procesuale și penale în spațiu și timp.

- Așadar, nu pot prelua acele dosare de mare rezonanță aflate deja pe rol?

- Sigur că nu. Regula generală este că dacă o instanță a reținut spre judecare o cauză care la momentul transmiterii în instanță a fost de competența acestei instanțe, cauza respectivă urmează să fie judecată de instanța respectivă, chiar dacă competența a fost schimbată

Deja noile infracțiuni date în competența acestui tribunal specializat vor fi comise după intrarea în vigoare a legilor modificate. Aici este o activitate legislativă foarte minuțioasă, ca să fie percepută ca Legea privind Reformarea și Evaluarea Curții Supreme de Justiție. Pe aceasta au făcut-o și acum nu înțeleg ce trebuie să judece, cine și când să judece. Conform principiilor valabile în acest moment, s-ar putea interveni. Deci este o activitate destul de serioasă. În opinia mea, legislatorul și promotorii acestei idei nu trebuie să se ghideze după anumiți termeni, ci după calitate și competențe bine atribuite și reflectate în cadrul legal conex despre care am amintit mai devreme.

Criterii ambigue de selecție

- Cum vedeți detașarea judecătorilor de la Curtea Suprema de Justiție (CSJ)? Este aceasta o măsură care ar putea debloca situația de la CSJ?

- Ce ține de detașarea judecătorilor, acest lucru s-a făcut prin modificări de lege. Eu consider totuși că este destul de discutabilă această situație, dar în acest moment, eu nu am analizat-o atât de profund ca să mă expun cu detalii juridice. Aici vorbim despre niște criterii ilegale de selecție care în acest moment nu au fost parcurse. Noi avem niște criterii de selecție atât pentru Curțile de Apel, cât și pentru CSJ, adică nu orice persoană poate fi pur și simplu transferată la CSJ în baza unei cereri. Ea urmează să răspundă unor criterii profesionale de calitate de a căror competență ține de anumite organe: Colegiul de Selecție, Colegiul de Carieră, CSM etc. Eu mi-aș fi dorit ca lucrurile să nu ajungă până acolo, dar în momentul în care avem această intervenție legislativă, trebuie să fac o analiză înainte să îmi expun părerea referitor la aceasta.

- Vă mulțumim!