Directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, ne-a vorbit în cadrul unui interviu pentru buletinul de politică externă al FES/APE despre cum Moldova a aplicat recomandările Comisiei Europene (CE) pentru o mai bună reglementare a media și funcționarea ei. Dânsa ne-a declarat că, în general, Moldova nu stă rău la acest capitol, dar că există și unele lacune care trebuie remediate. Vă invităm să citiți interviul integral:

Cum stăm astăzi la capitolul libertate de exprimare în Republica Moldova pentru jurnaliști? Cât de mult a transpus Republica Moldova recomandările CE în materie de media?

Prima recomandare a Comisiei Europene pentru Moldova este protejarea mai eficientă a jurnaliștilor împotriva intimidărilor și atacurilor, și pentru investigații de calitate ale organelor de drept. Aici nu am avut atât de multe cazuri în care jurnaliștii ar fi fost atacați fizic, verbal sau intimidați. Nu au fost atât de multe și, respectiv, nici cazuri în care autoritățile i-ar fi investigat și ar fi început niște proceduri. Aici noi am menționat că s-a intervenit atunci când jurnaliștii de la TV8, Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, au fost reținuți la Tiraspol și au fost eliberați.

În rest, am punctat aceleași constrângeri și am susținut că, în continuare, instituțiile trebuie să investigheze cazurile de hărțuire, de abuzuri și cazurile de cenzură la radio. A fost un astfel de caz anul trecut la Teleradio Găgăuzia.

Dar cam atât și nu prea ai unde să intervii în condițiile în care, să zicem, o jurnalistă este intimidată în mediul online prin bullying sau alte metode. Și cunoaștem cine face aceste acțiuni de intimidare, dar nu se depun plângeri la poliție.

Noi nu putem aștepta ca poliția să înceapă să monitorizeze tot și să intervină. Trebuie să fie depuse plângeri și, ulterior, putem urmări dacă au întreprins sau nu careva acțiuni după ce s-au depus plângeri la poliție din partea jurnaliștilor.

Transparența proprietății media

Cum vedeți transparența proprietății asupra presei scrise și online, care nu există spre deosebire de media TV-radio? Cum vedeți că ar putea fi asigurat acest lucru și pentru presa scrisă și online?

A doua recomandare din raportul CE s-a referit la transparența proprietății media. Până acum s-au făcut anumite lucruri pe segmentul audiovizual, dar recomandarea era ca să fie extinse cerințele de asigurare a acestei transparențe asupra presei scrise și online.

În perioada raportării, care s-a desfășurat pe un an de zile, nu s-a făcut nimic, doar s-a discutat la acest subiect. Recent însă a fost demarată o inițiativă în acest sens, dar nu s-a realizat încă nimic, astfel s-a aplicat un scor de 1 pe o scara de 5 în ceea privește implementarea recomandărilor CE în acest sens.

Nu puteam veni cu alte note, în condițiile în care nu există niciun document și nu s-a avansat decât foarte puțin. Conform metodologiei de monitorizare, puteam să atribuim punctajul de la 1 la 5, în funcție de unde a ajuns Moldova pe acest drum.

În viziunea Dvs, ce trebuie făcut pentru îmbunătățirea organelor de autoreglementare în media, cu referință evidentă la Consiliul de Presă?

E subiectul pe care l-am monitorizat în raportul societății civile privind implementarea de către Moldova a recomandărilor CE, care nu ține de autorități, dar a fost incluse în raport ca o recomandare. Este vorba de monitorizarea mecanismelor de autoreglementare. Aici am avut cel mai mare scor. Vorbim aici de societatea civilă. În primul rând, de Consiliul de Presă, pentru că acest organ a fost înregistrat.

Anul trecut s-a reușit înregistrarea Asociației Obștești a Consiliului de Presă din Republica Moldova. Pe acest segment s-au întâmplat anumite lucruri și s-au luat anumite decizii, dar nu atât pe cât ne-am fi dorit. Probabil, pentru că, în continuare, sunt multe cazuri în care Consiliul de Presă a trebuit să se autosesizeze. Dar nu se face asta pentru că acest Consiliu de Presă nici nu este prea dezvoltat încă din punct de vedere instituțional, deoarece abia a fost înregistrat.

Cel mai probabil urmează să fie angajați mai mulți oameni în cadrul Consiliului de Presă, ca acest organ de autoreglementare să-și facă un plan strategic, un plan de acțiuni de care să se conducă pe viitor.

Aici trebuie să recunoaștem că breasla jurnalistică în Republica Moldova nu este solidarizată. Nu toate instituțiile media recunosc autoritatea Consiliului de Presă. Ar fi ideal ca, după ce a fost înregistrat Consiliul de Presă și după ce se fortifică această instituție, să fie realizate diferite proiecte, să se încerce aducerea în Consiliu a mai multor jurnaliști de la diverse media, pentru a se înțelege că acesta instituție, care reprezintă presa, este foarte importantă în Republica Moldova. Consiliul de presă trebuie să reacționeze atunci când sunt anumite decizii ce țin de mass-media.

Încercăm să ne auto-reglementăm și în cadrul redacțiilor, iar Codul deontologic care mai are anumite carențe, va fi revizuit cel mai probabil anul acesta. Probabil că se vor face anumite modificări. Ar putea însă fi făcute mult mai multe activități pentru redacții, inclusiv să fie ajutate să-și elaboreze Coduri deontologice interne, să fie organizate anumite instruiri pentru ele, precum și acțiuni de solidarizare.

Reducerea concentrării media pe TV, dar nu și în online

Mai observați astăzi o concentrare media în Republica Moldova? Mai există anumite posturi care de facto sunt conduse prin interpuși de oligarhii fugari?

Din câte am observat, foarte multe posturi nu vor reflecta campania electorală, de exemplu, fapt ce a isterizat o parte a societății. A fost publicată lista posturilor care vor reflecta campania electorală pentru prezidențiale și referendum de către Consiliul Audiovizualului și cumva hilar, acolo se regăsesc foarte multe posturi care nu mai au dreptul să o facă.

Ei sunt în listă, dar nu au dreptul să difuzeze conținut și astfel au rămas mult mai puține posturi care o să reflecte campania, de exemplu. Oligarhii pot să mai fie în umbră sau nu.

Pe online, da, posturile se extind și vedem această tendința. În special, în campaniile electorale, se va atesta probabil o expansiune a lor, deoarece mediul online nu este reglementat. Oligarhii investesc în segmentul acesta ca să poată să ajungă la mai mulți oameni. Oricum mediul online din care lumea se informează a ajuns să fie peste cel al televiziunilor clasice.

Internetul a devenit sursa cea mai importantă de informare. Așa că, da, oligarhii încă mai sunt pe online, dar nu sunt atât de vizibili pe televiziunile clasice pentru că posturile respective nu mai există. Au rămas puține posturi care au buletine informative, care fac emisiuni de dezbateri. Per general, sunt multe posturi TV, dar sunt de nișă.

Probleme pentru media în UTA Găgăuzia

Cum vedeți situația presei în UTA Găgăuzia, acolo unde funcționarea media se face după alte principii comparativ cu Chișinău?

Da, acolo e mult mai problematic decât la Chișinău. Am observat asta în ultimul an. Noi am avut mai multe declarații pe care le facem periodic. Au fost mai multe probleme reclamate din UTA Găgăuzia.

Jurnaliștii sunt fie dați afară de la ședințe publice, fie nu le este permis accesul. Ei sunt victime ale abuzurilor și intimidărilor online din partea unor politicieni, consilieri ai politicienilor sau susținătorii acestora.

Au fost diferite situații în acest sens, dar și diferite inițiative ciudate locale în Găgăuzia de a mai introduce anumite bariere pentru jurnaliști, și anume pentru cei care vor să activeze în mediul online, să fie înregistrați. Se încearcă un control asupra presei. Vorbeam și mai sus că a fost denunțat un caz de cenzură la Teleradio Găgăuzia, radiodifuzorul public din regiune. O jurnalistă a depus chiar o plângere, dar sigur că politicul influențează și deține controlul în Găgăuzia pentru majoritatea media pe care le finanțează, inclusiv pe căi obscure. Dar din fericire, mai sunt și unele instituții media independente care țin piept situației și continuă să producă conținut independent.

Există și fenomenul de auto-cenzură din partea unor jurnaliști, în special a celor de investigații, de a nu dori să pătrundă în esența unor suspiciuni de corupție chiar din rândul actualei guvernări proeuropene, tocmai din teama de a nu dăuna parcursului european în prag de alegeri prezidențiale, referendum și parlamentarele de la anul?

Da, există. Am avut discuții pe acest subiect de mai multe ori cu mai mulți colegi din breaslă despre situații când trebuie să iei o decizie editorială, când alegi din două lucruri unul care e mai puțin rău decât celălalt. Există acest fenomen și există percepția că mulți colegi jurnaliști acum se autocenzurează anume ca să nu dăuneze parcursului european.

Vă mulțumim!