Şeful Biroului Naţional Anticorupţie de la Kiev: "Fie schimbăm ceva, fie Ucraina va înceta să existe. Țara nu va rezista presiunii corupției"

Victoria Dodon
2016-03-04 08:10:00
Artem Sâtnic Foto: CIJM

După revoluţia din centrul Kievului, la intersecţia anilor 2013-2014, şi schimbarea ulterioară a puterii, Ucraina musteşte de reforme, unele aclamate, altele dur criticate. Una dintre ele a vizat crearea de la zero a Biroului Naţional Anticorupţie din Ucraina (BNA). Pentru prima dată în istoria Ucrainei independente, şeful unui organ de forţă a fost ales printr-o competiţie deschisă. Artem Sâtnic, fost investigator-şef al Procuraturii regiunii Kiev (Kiev Oblast), a plecat din sistem în 2011, pentru că nu mai putea lucra sub regimul politic al ex-preşedintelui Victor Ianucovici, dar şi pentru că nu vedea schimbări semnificative în lupta cu flagelul corupţiei. A revenit în 2015, devenind șef al BNA. Acum câteva luni, instituția a înregistrat primele trei proceduri penale pentru furtul mijloacelor financiare ale companiilor de stat în valoare de un miliard de grivne. Tot atunci, Biroul a condus prima operaţiune specială de reţinere a unui judecător din Luhansk care, cu ajutorul unui intermediar, a extorcat mită de 4.000 de dolari pentru a scăpa o persoană de pedeapsă. Astăzi, BNA-ul de la Kiev dă speranţe mari societăţii. Artem Sâtnic ne-a vorbit în cadrul unui interviu ce a reuşit să realizeze instituția pe care o conduce şi cum planifică să-i pună la zid pe marii corupţi. 

Anticoruptie.md: Domnule Sâtnic, ce v-a făcut să reveniţi în sistem?

Artem Sâtnic: Ştim bine că în Ucraina a avut loc Revoluţia demnităţii, cauza căreia, de jure, este faptul că preşedintele Victor Ianucovici a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. De facto, coruptibilitatea puterii a atins cote atât de înalte la acel moment încât societatea s-a revoltat. Din păcate, primele luni de după revoluţie au demonstrat că starea lucrurilor se schimbă foarte lent, iar în unele cazuri ea a devenit şi mai proastă. Dacă până atunci corupția era generată de o aşa-zisă “familie închisă”, după Revoluție flagelul s-a răspândit și printre cei care au venit la putere. Noii demnitari nu au tras concluzii după evenimentele de pe Maidan. De aceea, nu cred că nivelul corupţiei s-a micşorat şi nici nu se prevăd schimbări pozitive majore în viitorul apropiat, ele decurg foarte lent. Totuși, când a fost adoptată legea cu privire la Biroul Naţional Anticorupţie, în octombrie 2014, am rămas plăcut surprins. Potrivit conceptului, e o structură unică, absolut autonomă şi independentă. Am decis să particip la concursul de selecţie a directorului Biroului, deşi, sincer, nu credeam că va fi unul cinstit şi transparent, pentru că timp de 25 de ani politica de cadre din această ţară s-a creat pe culoarele instituţiilor, prin înţelegeri obscure. Am vrut însă să-mi demonstrez mie însumi că am făcut tot ce am putut. Spre uimirea mea, am fost selectat. E un factor motivant care demonstrează că, probabil, în ţară se întâmplă ceva ce ne dă şansa să credem că se pot întâmpla anumite schimbări. Aşa am ajuns să creăm de la zero o instituţie nouă.

Sediul Biroului Naţional Anticorupţie de la Kiev Foto: CIJM

Când a început să lucreze BNA nemijlocit?

Pe 4 decembrie 2015 a fost înregistrată prima procedură penală şi am pornit investigaţiile, deşi eram gata să începem de la 1 octombrie, dar atunci nu era încă ales procurorul Anticorupţie (procurorul-şef al Procuraturii Anticorupţie, Nazar Holodniţkii, a fost numit în funcţie pe 30 noiembrie 2015 - n.r.). Aveam nevoie de Procuratura Anticorupţie pentru a putea lucra sincronizat, ca să nu apară ulterior discrepanţe în activitate - ei supraveghează activitatea detectivilor noştri şi reprezintă dosarele noastre în instanţe. În primul val am angajat 70 de detectivi, funcţie nouă în sistemul nostru, care combină activitatea de agent operativ cu cea de anchetator. Le-am oferit asistenţă, loc de muncă, materialul tehnic necesar, logistică etc. După numirea procurorului Anticorupţie, am anunţat un nou val de angajări, care se va încheia la sfârşitul acestei săptămâni. Planificăm să angajăm în total 240 de detectivi. În această lună vom avea 150 cu care putem investiga eficient circa 100 de proceduri penale. În total, instituţia planifică să aibă 700 de angajaţi.

Ce investigații aţi reuşit să porniți în această perioadă?

La această etapă avem peste 80 de proceduri penale în lucru. Poate părea insuficient, dar ţinând cont de numărul detectivilor, este totuși semnificativ. Am mari speranţe în cei care vor suplini numărul detectivilor în zilele următoare, vom putea lucra mai productiv la investigaţiile care sunt acum pe rol şi vom putea porni altele. În realitate, dosare sunt şi material factual e foarte mult. Letonienii ne spuneau că ne invidiază într-un fel, pentru că la ei trebuie să sapi mult ca să găseşti măcar ceva de investigat, în timp ce la noi totul e sub nas: “Ia şi investighează!”. E adevărat, sunt scheme fără margini. Una din priorităţile noastre sunt judecătorii. Pe cinci i-am documentat deja, dosarele altora sunt în proces de investigație; l-am reţinut pe un procuror al Procuraturii Generale. Foarte curioase şi complexe sunt schemele companiilor mari de stat, prin care se spală miliarde de grivne în fiecare an, bunăoară Ukrspirt (ДП Укрспирт), Artemsoli (ГП Артемсоль), Ukrgazdobichea (Публичное акционерное общество «Укргаздобыча»), Uzina portuară din Odesa (ОАО Одесский припортовый завод) sunt doar câteva. Primele rezultate demonstrează că avem o problemă foarte mare în Ucraina - sume enorme de bani ajung la oligarhi prin majoritatea companiilor de stat. Fiecare are o schemă proprie de spălare a banilor, iar sarcina noastră este să le zădărnicim planurile și să nu favorizăm cumva micşorarea preţurilor acestor companii. Ele trebuie să fie atractive pentru investitorii străini, dar nu oligarhilor locali. Două dosare deja au fost transmise în instanţă şi multe altele urmează să ajungă în judecată în perioada următoare. Noi ne concentrăm pe puterea actuală pentru că ne interesează combaterea cauzelor corupţiei care au rămas după revoluţie. Într-un fel, revoluţia nu s-a încheiat, cauzele care au dus la izbucnirea ei nu au fost înlăturate. De aceea, ne vom concentra resursele, deocamdată limitate, pe schemele actuale, pe guvernarea care, din păcate, nu a tras concluziile necesare şi în multe domenii face totul pe vechi.

Cât de des vă autosesizați în baza articolelor jurnalistice?

Sunt cazuri când jurnaliştii ne transmit materialele pe care le au, noi le analizăm, pe unele pornim investigaţii, pe altele le transmitem altor structuri corespunzătoare. Recent, o jurnalistă a făcut o investigaţie despre un judecător, noi am investigat cazul şi am transmis atât materialele ei, cât şi pe ale noastre la Comisia de calificare a judecătorilor, ca să le ia în considerare atunci când magistratul va trece recalificarea.

Care este rolul Consiliul Civic de Control creat în cadrul Biroului Naţional Anticorupţie?

Este un organ formarea căruia a fost stipulată de la bun început în legea cu privire la BNA. El este format din reprezentanţi ai societăţii civile aleşi prin concurs de vot online şi care supraveghează activitatea noastră, selectarea angajaţilor etc. Actualii membri au fost aleşi în iunie 2015. Este o structură foarte importantă, un indicator al transparenţei şi independenţei noastre. Spre exemplu, trei persoane din acest Consiliu au fost delegate în comisia de concurs pentru angajarea primului grup de detectivi. Din 70 de persoane, 56 au fost alese cu votul unanim al membrilor Comisiei de concurs, adică pentru ei s-au expus pozitiv şi cei din societatea civilă. În plus, două persoane din acest Consiliu sunt delegate în Comisia disciplinară a BNA care se ocupă de tragerea la răspundere a colaboratorilor noştri. Deja avem o decizie privind concediere unui angajat pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor de serviciu.

“Se pare că peste un an am putea veni noi la Chişinău ca să împărtăşim din experienţa noastră, şi nu invers”, a comentat Sâtnic întrebat dacă a reuşit să facă schimb de experienţă cu CNA-ul de la Chişinău.

În opinia sa, Direcţia Naţională Anticorupţie din România este un exemplu de urmat, deşi instituția de la București și cea pe care o conduce sunt construite după modele diferite. “Totuşi, românii au mers spre succesele lor timp de cinci ani. Noi nu avem la dispoziţie acest timp. În plus, dacă ei prind în flagrant un primar primind mită, atunci la noi schemele sunt mult mai complicate, cu cel puţin doi intermediari. Nimeni nimănui nu dă bani direct”, ne-a mai spus şeful BNA-ului de la Kiev.

Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti şi simpli cetăţeni din Ucraina afirmă că, deşi după evenimentele din 2013-2014 guvernarea s-a schimbat, persistă o împotrivire de a schimba realmente şi semnificativ lucrurile. Dumneavoastră puteți afirma că există voinţă reală pentru a eradica flagelul corupţiei?

Rezistenţa există, indiscutabil. Faptul că BNA s-a format şi am pornit lucrul este în mare parte meritul partenerilor şi al donatorilor străini, care ne-au susţinut și au făcut lobby la toate nivelurile. De exemplu, în septembrie 2015, când BNA era în plină formare, ne-am pomenit cu zero bani alocaţi din bugetul de stat - un indicator direct al lipsei de voinţă politică, când pentru o structură care trebuie să lupte cu corupţia nu se alocă niciun bănuţ. În plus, au fost încercări de a micşora salariile viitorilor colaboratori prin amendamente la Legea cu privire la buget. După ce am discutat cu reprezentanţii UE, SUA, FMI amendamentele au fost anulate. Ei ne monitorizează îndeaproape, au apreciat modul în care s-au desfăşurat concursurile de angajare, faptul că personalul a fost ales în mod deschis. Simţim o susţinere reală şi un mare credit de încredere din partea lor. Ei apreciază progresul, pentru că să creezi un organ al legii de la zero în opt luni e mai degrabă ireal. Până la urmă, există şi rezistenţă, dar şi sprijin. Rămâne să vedem cine sau ce va câștiga. Vom depune eforturi să reușim.  

Ce alte pârghii, pe lângă voinţă politică, sunt necesare pentru ca o instituţie care luptă cu flagelul corupţiei să fie independentă şi să nu cadă pradă influenţei politice?

Indiferent de structură, totul porneşte de la cap şi depinde de deciziile conducătorului - cochetează el cu politica sau nu. Cred că un organ de drept nu trebuie deloc să aibă treabă cu politica. Desigur că există numeroase încercări de a ne atrage în aceste jocuri, este un proces obişnuit căruia îi rezistăm. Din păcate, toată politica noastră e construită pe lozinci anticorupţie, foarte mulţi politicieni își fac imagine folosind un discurs anticorupție; legi scriu puţine, dar plângeri către BNA - doldora. Unii deputaţi au câte 200 de plângeri depuse, le flutură peste tot şi spun cât de bravo sunt că au demascat un alt deputat. Însă, atunci când chemăm acest deputat să semneze pentru atragerea la răspundere în caz de depoziţii false şi să dea mărturii, refuză. Spune că asistentul lui a scris plângerea sau invocă alte motive. E o modalitate de a-ţi discredita oponentul scriind plângeri şi fluturând apoi cu ele, invocând că Biroul a început să lucreze. Cât timp voi fi director aici, am o poziţie clară: dacă BNA va fi atras în politică, atunci munca colosală depusă până acum pentru crearea acestei instituții se va duce pe apa sâmbetei. Eu ţin prea mult la munca mea, de aceea, cât sunt aici, nu poate fi vorba despre niciun fel de politică.

Cât de importante sunt salariile majorate pentru independenţa detectivilor, procurorilor?

E populism curat când cineva spune că un salariu mare rezolvă sută la sută problema. Un salariu mare nu îndepărtează riscul coruptibilităţii. Sunt de acord că îl minimizează, dar nu-l înlătură. În general, calificatiful “mare” nu trebuie utilizat pentru salariile bugetarilor. Un bugetar trebuie să aibă un salariu normal, realist, care să-i permită un trai decent şi satisfacerea necesităţilor zilnice; dacă vrei salarii mari, fă business. O persoană care lucrează la stat nu e bogătaşul cu Bentley, castele şi altele. Pe de altă parte, atunci când un procuror nu poate nici măcar să-şi hrănească familia din propriul salariu, atunci apare un risc mare de coruptibilitate. În cazul nostru, salariile sunt înscrise în lege, nici directorul, nici Parlamentul sau preşedintele statului nu le poate influenţa, deşi încercări au fost.

Artem Sâtnic, vorbind despre aparatele de casă identificate în birourile mai multor judecători. Foto: CIJM

 

În Moldova se vorbește de mult timp că numirea unor funcţionari din UE în fruntea instituţiilor de drept va rezolva problema privind independenţa şi eficienţa acestora. Deocamdată, asta nu s-a întâmplat. În schimb, în Ucraina au fost numiți mai mulți funcționari străini. Bunăoară, un adjunct de-al dumneavoastră este cetăţean al Georgiei. Cât de efecientă este această practică?

Adjunctul meu georgian este preşedinte al primei comisii de concurs din trei pe care le avem, cea care îi selectează pe detectivii-cheie. E venit din Georgia, nu ştie pe nimeni aici, nu are niciun angajament faţă de nimeni şi evaluează candidaţii exclusiv din punct de vedere profesional. Nu există grupuri de interese care să-l influenţeze, are o experienţă mare de muncă în domeniul investigaţiilor, are o activitate transparentă şi eficace - toate la un loc dau rezultate şi asta e tot ce contează. Important e ca între cei aflaţi la conducere să nu existe neînţelegeri. Noi doi avem o viziune comună: fie dăm din coate şi schimbăm ceva în ţară, fie Ucraina pur şi simplu va înceta să existe. Dacă nu se urneşte carul din loc, țara nu va rezista presiunii corupției.

Societatea vrea ca instituția pe care o conduceți să aducă rezultate, repede și cu impact...

Din păcate, avem două povocări majore: cererea de a da rezultate momentane şi o imagine neclară despre ce rezultate anume se vor de la noi. Când i-am documentat pe cei cinci judecători - un început bun pentru noi, în opinia mea - era bine ştiut că peste jumătate din magistraţii ţării sunt corupţi, respectiv societatea nu a văzut în asta un rezultat demn de atenţie. Când vom reţine un ministru, nici asta nu cred că va duce la concluzia generală că am generat un rezultat grandios. Pentru noi, importante sunt nu arestările de răsunet, ci lucrul sistemic şi finalitate în procesele de judecată. Da, avem puţin timp, înţelegem asta. Speranţa mea este că abordarea noastră - transparenţa în angajarea personalului, în desfăşurarea investigaţiilor -  se va răspândi în celelalte structuri ale legii, în Procuratura Generală, la Afacerile Interne etc. Dacă exemplul nostru va fi preluat în lanţ, în ţară se vor porni schimbări calitative. În acest sens contăm şi pe societatea civilă, şi pe jurnaliştii independenţi, care fac materiale obiective şi de calitate. Dacă nu vom avea o reacţie în lanţ, negativismul înrădăcinat se va suprapune peste structurile nou-formate şi ideile bune vor fi compromise. E dificil să lucrezi când societatea aşteaptă ca 700 de persoane - o echipă nu atât de mare precum pare - să răstoarne puterea. Ei nu pot face asta, dar pot demonstra schimbări pe un exemplu concret, dând astfel un impuls pentru alte structuri ale statului.

Victoria Dodon
2016-03-04 08:10:00

Comentarii