După o carieră în Statele Unite, acolo unde a fost timp de 6 ani procuror federal în California, Veronica Dragalin s-a întors în 2022 în Republica Moldova ca să conducă lupta anticorupție. Pe 19 februarie, la jumătatea mandatului, aceasta și-a anunțat demisia acuzând partidul de guvernare de „un atac asupra sistemului de justiție”. În replică, liderul Parlamentului și al PAS, Igor Grosu, a explicat că „lipsa de rezultate nu mai poate fi tolerată”. 

• Veronica Dragalin a acordat un interviu pentru publicul HotNews și a explicat tensiunile apărute între ea și puterea politică de la Chișinău, ce nu a funcționat în lupta cu marea corupție sau cum s-ar putea aplica modelul DNA din România în Republica Moldova.
• „Au fost acuzații directe că vreau să mă implic în politică, că încerc să fiu o mare vedetă la televizor”, spune procuroarea în interviul pentru publicul HotNews. 
• În ceea ce privește oligarhii fugari din Moldova, șefa Procuraturii Anticorupție spune că dosarele împotriva acestora au fost trimise în judecată, dar alte instituții ar trebui să se ocupe să-i aducă în țară. 

Veronica Dragalin (39 ani) și-a anunțat demisia după ce un grup de parlamentari ai PAS (partidul aflat la guvernare) a depus un proiect de lege privind comasarea procuraturii anticorupție cu cea de combatere a criminalității organizate. Proiectul vine în contextul în care au existat mai multe critici din partea politicienilor că lupta anticorupție nu este eficientă. 

Președinta Maia Sandu a declarat că a văzut un „eșec total” în lupta cu corupția mare și corupția politică după alegerile prezidențiale din toamna 2024 și ingerințele Rusiei prin activitatea oligarhului Ilan Șor. Procuratura anticorupție s-a apărat invocând faptul că nu are toate instrumentele necesare și niciun sediu adecvat care să permită angajarea mai multor persoane.

„Este un pericol foarte mare pentru Republica Moldova”

– Doamnă Dragalin, demisia anunțată de dumneavoastră în urmă cu o săptămână a fost mai puțin așteptată. Unii din colegii mei din presă au făcut o retrospectivă a declarațiilor dumneavoastră și nu au găsit indicii că ați vrea să vă depuneți demisia. Ce v-a influențat să faceți acest pas?
– Veronica Dragalin: Eu am spus și public de mai multe ori că intenționam să-mi duc mandatul până la sfârșit, pentru că eu consider că ceea ce face Procuratura Anticorupție (PA) este extrem de important pentru Republica Moldova și consider că performanța noastră, în contextul dat, este destul de bună. 

Sigur, ne dorim și noi mai multe condamnări definitive, mai repede. Dar în circumstanțele actuale consider că am făcut un lucru bun. 

Mie îmi era foarte clar că actuala conducere a țării avea reproșuri față de mine personal, dar consideram că totuși ar trebui să continuăm să lucrăm. 

Când am văzut, totuși, proiectul de lege care a fost introdus în Parlament, eu nu mă așteptam că se va propune lichidarea Procuraturii Anticorupție și Procuraturii Specializate pentru Crima Organizată. Acest lucru m-a făcut să-mi schimb opinia. 

Dacă plecarea mea ar putea opri această inițiativă, atunci este absolut necesar să-mi dau demisia, pentru că eu cred că e un pericol foarte mare pentru Republica Moldova ca acest proiect de lege să fie votat. 

– Totuși se discută că ar fi fost anumite presiuni asupra dumneavoastră, nu doar cele publice. Au existat și alte discuții pe care publicul larg nu le cunoaște?
– Nu. Deci, anterior, a avut loc o discuție unde mi s-a sugerat să plec, la începutul lunii ianuarie 2025. Eu am spus atunci foarte ferm că nu intenționez să-mi dau demisia și eram determinată să lupt în continuare.

Doar după ce am văzut acest proiect de lege, care din punctul meu de vedere este o catastrofă, am decis că e mai bine pentru țara noastră, dacă există vreo șansă ca demisia mea să oprească acest lucru. 

După discuțiile de la începutul lui ianuarie nu am mai avut discuții în privat cu nimeni care să pună cumva mai multe alte presiuni. 

Veronica Dragalin a lucrat ca procuror federal în Statele Unite

– Pentru publicul din România care nu vă cunoaște: ați trăit în Statele Unite, ce experiențe ați avut acolo pe care să le puteți aplica și în activitatea dumneavoastră în Republica Moldova?
– Eu în Statele Unite am avut o experiență de cinci ani într-o firmă de avocatură internațională, unde am lucrat la investigații penale internaționale, în toată lumea: Europa, America de Sud, China și altele. 

Aveam destul de multă experiență din punctul de vedere al investigării unor cauze complexe, cu spălare de bani și alte elemente.

După aceea am avut o experiență de șase ani ca procuror federal în Statele Unite (n.r.- în Los Angeles), unde, la fel, am fost specializată în lupta anticorupție și am avut o experiență extinsă în tot ce ține de investigații internaționale. 

Deci, am venit în Moldova cu toată această experiență în spate, dintr-un sistem diferit. Au existat mai multe exemple, de practici bune din Statele Unite, care puteau fi implementate cu succes aici, în Moldova. 

Nu toate, contextul este diferit, dar am venit cu unele sugestii foarte concrete pentru modificări legislative și a lucrului de zi cu zi cu procurorii în echipa pe care o conduceam. Am încercat să vin cu idei și perspective noi. 

– De la începutul mandatul dumneavoastră până acum, cam ce procent din propunerile și ideile dumneavoastră au fost acceptate?
– Aș spune că un procent destul de mic. De exemplu, în Statele Unite, când se pornește o procedură de judecată ședințele sunt în fiecare zi, luni, marți, miercuri, joi. Sunt audiați toți martorii până se termină procesul. 

Eu am venit cu propunerea aceasta de la început. Nu este nimic în legislația noastră care să ne împiedice ca ședințele să fie programate una după alta, mai ales în dosarele cu rezonanță, unde toată lumea așteaptă o finalitate. 

Această sugestie a fost acceptată parțial, după mult timp. Acum, anumiți judecători s-au specializat pe cazuri de corupție și programează și câte două ședințe pe săptămână. 

Deci unele propuneri s-au acceptat cu jumătate de măsură, altele deloc.

Rata pedepselor cu închisoare a crescut de la 6%, la 20%

– Aș vrea să vă întreb despre cele două declarații făcute de doamna Maia Sandu. A spus că lupta Procuraturii Anticorupție (PA) împotriva corupției mari și a celei politice a înregistrat un „eșec total”. A mai spus că PA reprezintă „o vulnerabilitate la adresa securității statului”. În opinia dumneavoastră, ce au determinat-o pe doamna Sandu să facă asemenea afirmații?
– Asta aș vrea să știu și eu. Din punct de vedere obiectiv, eu nu sunt de acord. Noi nu vorbim despre anumite percepții subiective. 

Dacă ne uităm concret după indicatori obiectivi, din punct de vedere al numărului de funcționari de rang înalt trimiși în judecată, numărul de sentințe de condamnare este foarte mare. 

Când ne uităm comparativ la aceste la acești indicatori obiectivi, vedem că performanța PA în ultimii doi ani și jumătate crește exponențial. 

De exemplu, în anul 2024 pe dosarele noastre au fost dispuse amenzi și confiscări de 75 de milioane de lei moldovenești (3,8 milioane euro – n.r.). 

Această sumă este mai mare decât în ultimii patru ani, împreună. 

Asta arată că dosarele pe care le trimitem în judecată și pentru care obținem sentințe sunt cu un prejudiciu mai mare, cu valoarea mitei mai mare. Și tot așa.

În ceea ce privește rata pedepselor cu închisoare și aceasta a crescut foarte mult. Înainte de 2020 era 6%, acum este 20%. 

A crescut și numărul de funcționari de rang înalt care au fost trimiși în judecată, față de anii precedenți. 

Noi am trimis în judecată peste 40 de funcționari de rang înalt, mă refer inclusiv la un fost președinte al țării (n.r.- Igor Dodon), fost prim-ministru, fost ministru al economiei, șeful SIS (Serviciul de Informații și Securitate – n.r.), președintele Curții Supreme de Justiție, procurori judecători, deputați – doar în anul 2023. 

Deci cred că Procuratura Anticorupție a livrat rezultate impresionante, din punct de vedere al indicatorilor obiectivi. 

– Reprezentanții guvernării vorbesc despre faptul că niciun oligarh fugar nu este condamnat. Dacă e să vorbim despre Ilan Șor, totuși nu a fost adus în țară până să plece în Federație Rusă. Niciun nume sonor, cum ar fi Plahotniuc, Șor, Platon, Botnari, nu sunt aduși în țară și condamnați în Republica Moldova.
– Da, chiar vreau să discut această întrebare, pentru că mulți cetățeni întreabă acest lucru. De exemplu, dacă-l luăm pe Ilan Șor: Procuratura Anticorupție a efectuat urmărirea penală în acest caz, l-a trimis în judecată, a reprezentat acuzarea și în fond și la Curtea de Apel. În acest proces a fost emisă sentința definitivă de 15 ani la închisoare și obligarea de a plăti peste 260 de milioane de euro în interesul cetățenilor Republici Moldova. Deci aici se încheie competența Procuraturii Anticorupție. 

Procedura de extrădare a unei persoane condamnate deja îi revine Ministerului Justiției. Totuși, noi, procurorii, ne-am implicat foarte mult în convorbirea cu omologii noștri din Israel, cât el era în Israel, și am avansat foarte mult să-i convingem pe omologii noștri din Israel că totuși toate elementele sunt îndeplinite pentru a putea fi extrădată această persoană. 

Apoi, după ce el a fugit în Rusia, conlucrarea între Republica Moldova și Rusia nu este posibilă, din motive pur politice. Nu pentru că dosarul nu a fost bun. 

Deci peste tot țările au dreptul să refuze extrădarea pe criterii politice și atunci procuratura nu poate fi de vină, cum nici Ministerul de Justiție ori Guvernul Republici Moldova nu-s de vină. 

În legătură cu Vladimir Plahotniuc aș vrea să menționez că cinci ani de zile el nu a fost dat în căutare de INTERPOL din motivul invocat că ar fi fost persecutat politic și că era un pretins solicitant sau azil politic. 

Noi recent am strâns probe care au sugerat că, de fapt, acest statut de azil era unul fals și am reușit să convingem INTERPOL să-și schimbe poziția. 

Noi am reușit să trimitem acest dosar în judecată chiar în lipsa lui, deci mergem mai departe. Am reușit să sechestrăm zeci de milioane de euro peste hotare și în Moldova. Și am reușit ca, totuși, el să fie dat în căutare în 196 de țări care fac parte din INTERPOL. 

-Ați declarat că Ministerul Justiției ar fi tergiversat sau perturbat cumva toate procesele pentru extrădarea lui Ilan Șor din Israel. Am văzut și comunicatul Ministerului Justiției care a desfășurat toate acțiunile și a dezmințit cumva declarațiile dumneavoastră. Totuși până la urmă de ce credeți că Ministerul Justiției n-a făcut tot sau chiar s-a împotrivit anumitor proceduri, pentru ca Ilan Șor să fie extradat?
– Da, în acel mesaj pe care l-am citit public eu am anunțat conducerea țării, deci președintele, prim-ministrul și președintele Parlamentului, că în acel moment consideram că Ministerul Justiției sabotează procedura și mă refeream la faptul că noi, Procuratura Anticoruptie, în colaborare cu procurorii israelieni, aveam pregătită o cerere foarte amplă pentru extrădare, toate argumentele, dar am primit un refuz din partea Ministerului de Justiție de a trimite versiunea pregătită de Procuratura Anticorupție. 

După ce am intervenit la conducerea țării, a fost rectificată situația și până la urmă a fost trimisă versiunea care a fost pregătită. Totuși a fost necesar să intervin într-o situație atât de serioasă. 

– De ce credeți că nu a fost trimisă această cerere pregătită de Procuratura Anticorupție? Care a fost motivația celor de la Ministerul Justiției atunci?
– Am avut multe ședințe pe tema asta. Explicațiile care le primeam era că noi nu pregătim cererile, că, de obicei, sunt pe o singură pagină. Eu am întrebat: de câte ori ați reușit să extrădați pe cineva din Israel cu așa un model de cerere? Zero. Și atunci de ce ne conducem după modele vechi, când noi, în colaborare cu procurorii din Israel, cunoaștem totuși care sunt cerințele? Deci am avut foarte multe dispute pe tema respectivă.

– Despre investigarea finanțării fostului partid Șor, declarat neconstituțional: în ce etapă este acest dosar complex? Și de ce personaje-cheie din anturajul lui Șor pot pleca liber din Republica Moldova, nu au nicio restricție. Fosta deputată Marina Tauber nu a mai revenit în țară după ce a plecat pe 7 ianuarie spre Turcia.
– Noi avem mai multe dosare pe această temă, din punct de vedere al finanțării ilegale și acceptarea finanțării ilegale din partea așa-numitului grup criminal Șor. 

Au fost trimise în judecată deja dosare în privința deputaților Marina Tauber, Alexandru Nesterovski, Irina Lozovan, a actualei bașcane a Găgăziei, Evghenia Guțul, și a 15 președinți de oficii teritoriale ale fostului partid Șor. 

Unele dintre dosare sunt foarte avansate, adică ne aflăm deja la etapa de dezbateri. Asta înseamnă că toate probele au fost deja prezentate, urmează să aibă loc dezbaterile și în cel mult 30 de zile să fie pronunțată o sentință. 

Acum, în perioada de examinare a cauzelor în judecată, unii judecători nu au aplicat măsuri preventive în privința acestor inculpați, chiar dacă procurorul anticorupție a solicitat să fie aplicate unele măsuri cum ar fi obligarea de a nu părăsi țara. Și astfel doamna Tauber are tot dreptul să plece din țară. Noi sperăm foarte mult că dumneaei totuși se fie prezentă când va fi obligată să se prezinte.

„Procuratura poate doar documenta o faptă după ce aceasta a avut loc”

– Dacă e să vorbim despre alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din toamna anului trecut în Republica Moldova, sunt discuțiile despre acele voturi cumpărate. Din punctul de vedere al procurorilor, cât de mare a fost această ingerință a Federației Ruse în alegeri, câte voturi, până la urmă au fost cumpărate? Ce au făcut și ce n-au reușit poate să facă procuraturii anticorupție pentru a nu admite acest lucru?
– O cifră concretă nu vă pot da. O să știm doar dacă va fi o decizie definitivă de judecată. Chiar dacă procuratura, de exemplu, ajunge la concluzia că a fost o sumă respectivă, asta e doar poziția Procuraturii Anticorupție și atâta timp cât acest lucru nu este probat în procedura de judecată, nu putem vorbi despre termeni concreți.

Nu putem da o cifră pentru că este o diferență între câți bani au fost transferați din conturi (n.r.- din Rusia) și câți bani au ajuns la persoanele respective și le-au afectat decizia de a vota. 

E foarte îngrijorător să știm că o sumă atât de mare de bani a fost trimisă la un număr atât de mare de persoane care sugerează că totuși această schemă de a introduce bani în Moldova are legături cu un grup criminal. 

– Numărul de 300 de mii de voturi invocat de doamna Maia Sandu, înțeleg că a fost doar ținta de corupere, nu se știe dacă atâți oameni și-au schimbat decizia de a vota.
– Doamna președinte se informează inclusiv de la Serviciul de Informații și Securitate, de la alte structuri. Eu, personal, nu cunosc anume de unde vine toată aceasta informație care a contribuit la aceasta concluzie. Ce vă pot spune din dosarul pentru care suntem responsabili noi, este că numărul transferurilor bancare se ridică la 100-130 de mii de persoane. E prematur să spunem dacă acesta este numărul persoanelor a căror vot a fost influențat (n.r.- de bani).

– Cui credeți că îi revine, totuși, responsabilitatea pentru faptul că atâtea voturi ar fi fost cumparate? 100 de mii de voturi reprezintă, într-adevăr, o cifră îngrijorătoare.
– Serviciul de Informații și Securitate are o competență de a folosi toate instrumentele legale pentru a preveni riscurile la adresa securității naționale, cum ar fi tulburarea alegerilor. 

Din punctul de vedere al cadrului legal, Procuratura poate doar documenta o faptă după ce a avut loc și trage post-factum la răspundere penală persoanele care au comis o infracțiune. 

– Ați făcut recent o declarație în urma căreia se poate înțelege că unii reprezentanți ai actualei guvernări ar fi încercat să influențeze anumite procese de investigație. Dacă puteți să ne spuneți măcar la ce dosare v-ați referit, dacă nu numiți vreun nume concret?
– Eu cred că multe dintre aceste critici din partea politicienilor despre Procuratura Anticorupție și despre mine personal, ca șef al acestei instituții, s-au făcut în mod public. 

Dosarul care a atras cea mai multă critică este cel privind construcția drumului Leova Bumbăta (n.r.- în acest dosar se suspectează trucarea unei proceduri de achiziții publice în favoarea unei firme a cărui administrator este soția șefului Administrației de Stat a Drumurilor). A fost inițiată și o procedură disciplinară împotriva mea în legătură cu declarațiile mele recente pe care le-am făcut despre acest dosar. 

Și eu, în explicațiile mele, către Inspecția Procurorilor am relatat cronologic toate criticile din partea conducerii țării, deci inclusiv președintele țării, prim-ministru, președintele Parlamentului, ministrul Infrastructurii, care cumva puneau la îndoială dacă Procuratura Anticorupție a avut o bănuială rezonabilă pentru a porni acest dosar și atunci am considerat necesar să ies public să spun mai multe detalii. 

Vă pot confirma că în spațiul public există foarte multă critică din partea conducerii țării anume în legătură cu acest dosar, dar nu este unicul. Deci sunt și altele care au fost criticate și public și în privat. 

„Au fost acuzații directe că vreau să mă implic în politică, că încerc să fiu o mare vedetă la televizor”

– Dar despre discuții privat: au încercat să vă convingă să nu fie făcută o investigație sau alta?
– Deci vorbim despre anumite critici referitor la acest dosar, dar să fie foarte clar, nu vorbim despre ceva care ar putea fi calificat amestec în  înfăptuirea justiției, deci aceasta este o infracțiune penală când câteva persoane încearcă să amestece, să influențeze parcursul unui dosar prin acțiuni concrete cum ar fi șantaj, hărțuire, presiuni publice. 

Din tot ce s-a întâmplat pe parcursul ultimilor doi ani și jumătate niciodată nu a atins ceva nivelul de amestec în justiție. 

Dar, totuși, eu nu consider sănătos într-o societate ca unii exponenți ai puterilor legislative și executive să aducă așa critici concrete pe anumite dosare concrete, ceea ce poate fi interpretat ca o indicație, deci să nu se procedeze într-un anumit fel, deci nu pare sănătos acest lucru. 

Eu am luat anumite măsuri să am o ruptură de comunicare pentru că am considerat la un anumit moment că nu mai voiam să am așa fel de critici sau comentarii.

– Credeți că acest moment a fost un moment de ruptură sau de supărare, nu știu dacă e corect să folosim acest termen în relația dumneavoastră cu politicul?
– Da, eu cred că au avut loc mai multe lucruri pe parcurs care au dus la situația în care ne aflăm astăzi. Eu cred că un mare conflict a fost poziția mea referitor la decuplarea CNA și PA (Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție – n.r.). 

Deci eu am fost foarte vocală în grupuri mai mici, deci nu neapărat poate public, dar în grupuri de lucru mai mici.  

Eu am fost foarte, foarte vocală împotriva acestei decuplări și unele persoane cumva au dat de înțeles că ei consideră că eu fac prea multă politică. Asta a fost fraza folosită când eu îmi expuneam părerea obiectivă față de un proiect de lege critic, atunci eu eram acuzată că fac politică. 

Dacă ați observat în ultimul timp tot asta se întâmplă: am ieșit foarte deschis împotriva acestei comasări și acuzațiile directe au fost că eu sunt un nou proiect politic, că vreau să mă implic în politică, că încerc să fie o mare vedetă la televizor, când, de fapt, eu încerc să semnalez niște lucruri foarte, foarte periculoase, din punctul meu de vedere și încerc să-mi spun opinia mea profesională, a unei persoane cu  experiență de 11 ani de procuror și avocat, inclusiv într-un alt sistem. 

– Doamna Dragalin, ați spus despre o procedură disciplinară (n.r. – împotriva dumneavoastră). La solicitare cui a fost pornită?
– La solicitarea unei persoane cu statut de învinuit în dosarul Leova-Bumbăta. 

– Presupunem că e șeful Administrație de Stat a Drumurilor. Că sunt două persoane implicate: dumnealui și un agent economic.
– Corect, dacă nu greșesc, dar da. Eu am foarte multe în ultimul timp. Văd că persoanele vizate în dosarele Procuraturii Anticorupție prind curaj, când văd că eu sunt atacată din mai multe direcții. Deci, în ultimul timp au fost inițiate mai multe proceduri disciplinare la sesizarea persoanelor vizate în dosarele procuraturii. 

– În opinia dumneavoastră, ce împiedică cel mai mult procesul luptei împotriva corupției în Republica Moldova?
– Din punctul meu de vedere, este o lipsă de investiție din partea statului în lupta împotriva corupției la nivelul înalt. Deci, noi, ca stat, cheltuim mult mai mulți bani pentru a combate corupția mică decât pentru a combate corupția la nivelul înalt. 

De exemplu, bugetul CNA (Centrul Național Anticorupție) este de patru ori mai mare decât bugetul Procuraturii Anticorupție. 

Asta înseamnă că noi, ca stat, plătim de patru ori mai mult să investigăm corupția asta sistemică, în loc să investim în combaterea corupției la nivelul cel mai înalt unde sunt miliarde de lei, unde sunt implicați funcționari de cel mai înalt nivel. 

Dacă nu o să schimbăm această paradigmă repede, atunci lucrurile nu se vor schimba în Moldova și asta înseamnă să nu fie respectate toate condiționalitățile Uniunii Europene și ale Fondului Monetar Internațional. Acestea spun foarte clar că Procuratura Anticorupție trebuie să aibă buget suficient și separat, trebuie să aibă suficienți angajați, trebuie să aibă o clădire unde să poată lucra acești angajați. 

– Dar când vorbim despre corupție la nivel înalt, vorbim despre trecut sau totuși în prezent în Republica Moldova are loc corupția la nivel înalt?
– Din punctul meu de vedere, combaterea corupției actuale este cu mult mai importantă decât ceva care s-a întâmplat cu 10 ani în urmă. Asta nu înseamnă că noi nu avem obligația să documentăm, să putem tragem la răspundere penală inclusiv persoanele care au comis lucruri 10 ani în urmă. 

Dar totuși, dacă nu rezolvăm corupția din ziua de azi, nu știu dacă contează dacă tragem la răspundere pe acei oameni care au comis fapte atunci. Deci competența noastră este să investigăm abuz de putere, corupere, trafic de influență comisă la cele mai înalte nivele, deci dacă noi nu suntem capacitați, finanțați suficient de bine să putem face acest lucru, atunci riscăm fonduri de miliarde de euro care vin din partea Uniunii Europene și de la alți parteneri externi. 

Noi riscăm ca aceste fonduri să fie delapidate, date doar persoanelor interesate. 

Poate fi DNA-ul românesc un model pentru lupta anticorupție din Republica Moldova?  Și, în general, lupta anticorupție din România?
– Eu cred că poate fi un exemplu foarte bun. Da, noi nu trebuie să ne uităm prea departe ca să vedem ceva care a funcționat foarte bine. 

Asta nu înseamnă că lucrurile au fost perfecte. Ei au învățat multe lecții pe parcurs. Noi vorbim cu mulți, avem experți care ne ajută, care sunt foști procurori DNA și care ne povestesc despre tot istoricul acestei instituții, dar în mare parte cred că putem recunoaște că DNA a fost un succes pentru România, pentru avansarea economică și bunăstarea țării. 

Ce avem noi, deocamdată, în Moldova, este un DNA pe hârtie. Trebuie să angajăm încă 100 de oameni, trebuie să avem un buget mai mare, trebuie să avem tehnică și alte chestii. 

Din punctul meu de vedere, ca să putem cu adevărat suplini această structură ar fi fost cel mai simplu de a lua o parte din ce există la CNA, organul de urmărire penală, organul de investigații. Asta ar fi fost mult mai eficient într-o țară așa de mică unde noi ne luptăm în fiecare zi cu lipsa de resurse umane, lipsă de persoane pregătite pentru astfel de lucruri.

– Ați spus că nu puteți să excludeți participarea dumneavoastră în politică, dar nu aveți vreun plan în acest sens. La modul serios, poate în aceste zile v-ați gândit sau ați avut anumite propuneri să vă alăturați unui anumit proiect politic?
– Nu, deloc. Nu m-am gândit serios la așa o opțiune. Sunt zero șanse să mă implic în politică.