Achiziţii publice

Bani în vânt pentru o tabără de odihnă la Orhei

Foto: CIJM
Autor: Vasile Roman
26/08/2016 7710

Un proiect de renovare a rețelelor de canalizare și apeduct de la o tabără de copii din raionul Orhei stagnează de mai bine de doi ani. Deși autoritățile au investit până acum două milioane de lei, copiii care se odihnesc aici nu se pot bucura de condiții mai bune.

Lucrările trebuiau terminate încă acum doi ani

Proiectul de reabilitare a rețelelor de apeduct/canalizare și edificare a unei stații de epurare la tabăra de odihnă Miorița din preajma satului Ivancea a demarat încă din anul 2014. Instituția, unde se odihnesc anual sute de copii din Orhei și alte raioane ale republicii, avea nevoie de mai mulți ani de modernizare. Licitația a fost organizată pe data de 22 iunie 2014, la concurs participând 4 operatori economici. Câștigătoare a fost desemnată  SRL Concretcons care a propus o ofertă de 1,9 mln lei. Conform contractului, lucrările urmau să fie încheiate pe parcursul a 2 luni de la data semnării acestuia. Însă, la doi ani după ce lucrările urmau să fie finisate, autoritățile nu au semnat încă actul de recepție finală. Motivul ar fi, potrivit autorităților, calitatea proastă a lucrărilor. Astfel, nici stația de epurare și nici sistemele de canalizare și apeduct nu funcționează la capacitatea deplină, conform cerințelor tehnice și normelor sanitare, iar activitatea taberei are de suferit din acest motiv. Mai mult, autoritățile nu au nicio pârgie prin care să influențeze antreprenorul, asta deoarece, contrar prevederilor legale, costul lucrărilor a fost achitat integral.

Șefa direcției Educație din raionul Orhei, Silvia Mustovici, susține că de la venirea sa în funcție a depistat mai multe nereguli la acest proiect. „Șanțurile săpate pentru rețele au fost astupate de mântuială. Solul se prăbușește sub picioare, iar dacă se răzmoaie te cufunzi până la genunchi. Cimentul de la mai multe fântâni a crăpat și există pericolul să se prăbușească. La o parte din fântâni au fost instalate capace din plastic, iar acestea vibrează când cineva calcă pe ele. Conform caietului de sarcini aceste capace urmau să fie excutate din fontă. În loc de trotuare pe unele porțiuni de pe teritoriul taberei a fost turnat pietriș”, argumentează funționara. 

Firma a fost penalizată pentru exagerarea prețului lucrărilor

Proiectul de renovare a taberei Miorița a fost criticat de unii consilieri raionali chiar în momentul în care a fost propus spre examinare în ședința consiliului raional. Unul dintre oponenți, primarul din Ivancea, Oleg Gașper, a cerut ca cele două milioane de lei să fie alocate cu destinație specială primăriei din localitatea pe care o conduce. Gașper a propus ca în locul stației de epurare să fie construită o rețea de apeduct și canalizare până în satul Ivancea, aflat la distanța de 2 km de tabără. Conectarea la conducta satului ar fi permis, potrivit primarului, exploatarea mai puțin costisitoare a sistemului de prelucrare a apelor reziduale.

Într-o decizie a Inspecției de Stat în Construcții (nr. 22 din 27 octombrie 2015) se arată că SRL Concretcons urmează să fie penalizată pentru pentru exagerarea volumelor și valorii construcțiilor îndeplinite la tabara Miorița. Inspecția a obligat firma să achite o amendă de peste 372 mii lei. Decizia a fost dată spre executare executorului judecătoresc Victoria Țarină. ”Dar nu pot incasa banii deoarece SRL „Concretcons” a falimentat ”, spune executorul.

Actualul președinte al raionului Orhei, Tudor Golub, afirmă că a făcut o adresare către procuratură, solicitând să fie verificată respectarea legislației în vigoare în cazul renovării taberei de odihnă.

Într-un răspuns oficial oferit Centrului de Investigații Jurnalistice de către Inspectoratul de poliție Orhei referitor la acțiunile SRL Concretcons se arată că „organul de urmărire penală în baza sesizării şi a materialelor acumulate a pornit urmărirea penală, în baza semnelor componenţei de infracţiune prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, pe faptul: delapidării averii străine, adică însuşirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredinţate în administrarea vinovatului, săvârșite în proporții deosebit de mări.”

Antreprenorul: ”Nu avem nicio vină”

Solicitat de reporterul CIJM, administratorul SRL Concretcons, Alexandru Paladi, spune că firma pe care o reprezintă nu are nicio vină pentru faptul că actul de recepție finală a lucrărilor încă nu a fost semnat. ”Demararea proiectului s-a tergiversat din cauza condițiilor meteorologice. În lunile aprilie – mai 2015 lucrările au fost încheiate, iar până în prezent actul de recepție nu-i semnat, fiindcă beneficiarul n-are un responsabil tehnic care ar organiza recepția finală”, susține Paladi.

Omul de afaceri afirmă că problemele au apărut și pentru că proiectul ar conține date inexacte, motiv din care firma a cerut de mai multe ori modificarea documentației. ”Parametrii indicați în proiect nu corespundeau cu dimensiunile reale ale terenului, iar asta ar fi creat probleme la funcționarea stației de epurare”, motivează Paladi.

Drept urmare, la 2 octombrie 2014, Concretcons a adresat o scrisoare Consiliului raional Orhei în care se cerea modificarea proiectului. Antreprenorul își motiva cererea prin faptul că traseul de apeduct și canalizare nu corespunde cu cotele terenului, iar asta ar fi periclitat activitatea viitoarei stații de epurare.

Referitor la înlocuirea pavajelor de asfalt cu pietriș, Paladi susține că în acest sens a avut o înțelegere verbală cu fosta conducere a raionului (Ion Ștefîrță, președintele raionului).  Astfel, firma urma să plombeze o porțiune de asfalt a unui trotuar aferent de 80 m2 care reprezintă un volum mai mare decât cel indicat în caietul de sarcini. „Plombările ar fi fost temporare, iar trotuarul e o infrastructură capitală”, argumentează Paladi.

Totodată, administratorul Concretcons ne-a dat asigurări că își asumă toate neregulile care au fost depistate și că e gata să le lichideze. ”Cimentul poate o fi înghețat. Cât privește capacelede la fântâni, în proiect nu este prevăzut ca toate capacele să fie din fontă”. De remarcat că un capac din fontă e mai scump decât unul din plastic cu o mie de lei. 

Solicitat să comenteze acuzațiile care i se aduc, fostul președinte al raionului Orhei, Ion Ștefîrță, s-a arătat indignat: „Lasă să lucreze tabăra, s-a făcut un lucru bun, dar voi căutați nod în papură!”.

Foto: CIJM

Tabăra ce „înghite” milioane e una neoficializată

Conform datelor de la Cadastru,  tabăra Miorița nici nu este înregistrată oficial. Aceasta  a fost construită în Codri fără autorizația Ministerului Mediului. Între timp, autoritățile și antreprenorul spun că nu au o soluție clară pentru medierea conflictului și finalizarea lucrărilor.

În anul curent tabăra Miorița și-a început activitatea cu o întârziere de câteva săptămâni. Și numărul de copii care s-au odihnit aici este mult mai mic decât în anii precedenți – 1200 față de circa 3000 câți erau în anii precedenți.

La sfârșitul lunii mai 2016 a avut loc o ședință a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică, Orhei, iar situația de la tabăra Miorița a stârnit discuții aprinse. Specialiștii sanitari și cei ecologici au concluzionat că din cauza mai multor lacune proiectul de apeduct și canalizare nu poate fi admis la recepția finală. Totuși s-a decis ca tabăra să funcționeze. Ca și în anii precedenți. Fără apeduct și canalizare.

Pentru a acoperi cu pavaj trotuarele și lichida alte lacune, Consiliul Raional Orhei a alocat suplimentar 500 mii lei ca tabăra să poată activa în actualul sezon. După executarea mai multor lucrări suplimentare s-a încercat punerea în funcțiune a stației de epurare. Numai că specialiștii de la Centrul de Sănătate Publică Orhei au depistat prin analizele de laborator că stația respectivă nu filtrează apele reziduale. După prelucrarea lor în stație conținutul apelor avea aceeași componență chimică ca și la intrare. Astfel, problema semnării actului de recepție e amânată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Achizițiile publice - punctul vulnerabil al instituțiilor educaționale din Orhei

Cazul taberei Miorița nu este singurul când din cauza unor lucrări efectuate în mod necorespunzător, a fost nevoie de alocări suplimentare de bani.  Potrivit datelor Direcției Finanțe numai pe parcursul anilor 2013-2015 pentru instituțiile de învățământ s-au efectuat alocări suplimentare în sumă de  peste 11 milioane lei. Cifra e impunătoare, ținând cont că o parte din bani au fost transferați pentru a lichida diferite lacune după finalizarea lucrărilor de către firmele câștigătoare la licitații.

Astfel, pentru reparația repetată a acoperișului gimnaziului Camencea consiliul raional a alocat 710 mii lei. Lucrările de reparație s-au făcut în anul 2014, iar antreprenor a fost firma Viraj. Reconstruirea noului acoperiș al școlii, prevăzută contractual pentru luna august s-a tărăgănat  până în luna octombrie,  perioadă în care au dat  ploile. Din vina atreprenorului, care a descoperit în totalitate clădirea, pereții și interiorul școlii au avut de suferit. În rezultat s-a pus în pericol derularea procesului de învățământ. Lecțiile se desfășurau sub picăturile de apă ce se prelingeau de pe acoperiș și pereți, iar medicii au dispus suspendarea procesului de învățământ din cauza mucegaiului și a umidității.

Deoarece în același an școala din Camencea urma să devină instituție de circumscripție, aici fiind transferați circa 70 de elevi din satul vecin Donici, administrația raionului a fost nevoită să aloce surse suplimentare pentru reparații în regim de urgență.

Tot firma Viraj a executat și lucrările de reparație a acoperișului gimnaziului din satul Mârzești. La doar câțiva ani de la recepția obiectului conducerea școlii a început să bată alarma. Mai întâi a căzut tencuiala din sala de sport apoi și din unele clase. Numai că aici alocațiile financiare după finalizarea proiectului s-au atribuit pe măsură ce ploile afectau tavanele.  Astfel, în 2013 în acest scop au fost alocați  100 mii lei, în anul 2014 –  437 mii 000, 2015 – 150000. Pentru a evita litigiile judiciare, firma „Viraj” a fost lichidată.  

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii