Achiziţii publice

Calea Ferată din Moldova, achiziţii la suprapreț şi contracte cu firme afiliate PD

Staţia Chişinău a CFM. Foto: CIJM
Autor: Mariana Rață, Anastasia Nani
23/03/2017 21316

Înglodată în datorii de peste jumătate de miliard de lei, Calea Ferată din Moldova a avut în ultimii ani cheltuieli enorme, pe alocuri nejustificate. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat sute de contracte de vânzare-cumpărare, de asigurări sau de contractare a creditelor bancare semnate de şefii întreprinderii în anii 2014-2015, perioadă în care au fost acumulate restanțe mari la plata salariilor. Multe dintre achiziţii au fost făcute fie la suprapreţ, fie de la companii afiliate unor politicieni, printre care şi cei din PD. Foşti şi actuali conducători ai CFM susţin însă că toate licitaţiile au fost transparente, fiind alese ofertele cele mai bune. Unii experţi sunt de părerea că realitatea arată contrariul şi că managementul ineficient, achiziţiile cu firme afiliate, deseori la preţuri exagerate, au umflat cheltuielile întreprinderii care a înregistrat pierderi considerabile în ultimii ani. 

Protestul angajaților CFM din 11 martie 2017. În stradă au ieșit circa 1.000 din cei 9.800 de salariați. Foto: realitatea.md

Circa o mie de angajați ai Căii Ferate din Moldova (CFM) au protestat pe 11 martie în fața Guvernului, cerând să le fie achitate restanțele la salarii care se ridică la 130 de milioane de lei. Oamenii s-au plâns că acum le sunt plătite lefurile abia pentru luna octombrie, iar unii spun că nici pentru septembrie 2016 nu au fost încă remunerați. Protestatarii au insistat pe restabilirea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână, cu anularea șomajului tehnic stabilit pentru zilele de vineri și majorarea salariului. În replică, Iurie Topală, directorul CFM, a explicat că datoriile salariale au fost acumulate în perioada în care întreprinderea a fost gestionată de predecesorii săi. Astfel, potrivit rapoartelor financiare, la sfârșitul anului 2014, datoriile companiei față de personal erau de 41,5 milioane de lei, iar la sfârșitul anului 2015, acestea au crescut până la 105,5 milioane de lei. În cei doi ani, conducerea CFM a făcut mai multe achiziții de milioane de lei, fie la suprapreț, fie de la firme afiliate afiliate unor politicieni.

 

Camere video de la o companie apropiată lui Vlad Plahotniuc

În septembrie 2014, Serghei Tomşa, pe atunci director general interimar al CFM, a semnat un contract de vânzare-cumpărare, în valoare de peste zece milioane de lei, cu Argus-Teh, firmă condusă de Vladimir Dnestrean. Cu aceşti bani, întreprinderea a cumpărat sisteme de monitorizare video pentru 30 de subdiviziuni şi a plătit pentru instalarea tehnicii. Cel mai costisitor echipament a fost instalat la Gara Chişinău - de aproape 750.000 de lei, la Direcţia deservire clienţi - peste 600.000 de lei, dar şi la Gara internaţională Ugheni – circa 560.000 de lei.

Sediul Argus-Teh și Argus-S este amplasat chiar în spatele Palatului de cultură al feroviarilor. Foto: CIJM

Argus-Teh a fost fondată de către off-shore-ul OTIV Prime Services B.V. înregistrat în Amsterdam, Olanda. Pe lângă Argus-Teh, compania mai este şi fondatoarea Argus-S, care prestează servicii de pază. Ambele au adresa pe strada Mazililor 21, din sectorul Botanica al Capitalei. OTIV Prime Services B.V. este parte a unui holding controlat de liderul PD, Vlad Plahotniuc.

„Credeţi că eu am semnat acest contract? Trebuie să mă documentez ca să vă pot răspunde la întrebări. În ceea ce ţine de procurarea tehnicii, pieselor, acestea se fac prin achiziţii. Directorul general nu semnează contractele până nu sunt rezultatele la achiziţii. Este procedură, metodologie, regulament intern. Nu-mi spune nimic denumirea companiei Argus-Teh. Sunt sute de companii", ne-a spus Serghei Tomşa, în prezent vicedirector al CFM.

300 de piese - 1,8 milioane de dolari

Astfel arată cele 200 de arcuri laterale comandate de CFM. Foto: Ecostil.su

O lună mai devreme, şefii Căii Ferate din Moldova au semnat un contract de vânzare -cumpărare a 300 de piese pentru vagoane cu peste 1,8 milioane de dolari: 100 de grinzi de susţinere (Балка надрессорная – rus., n.r.) şi 200 de arcuri laterale (Боковая рама – rus., n.r.). O singură piesă, potrivit documentului, costa 6.027 de dolari. CFM a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu Spectehcom SRL, o firmă creată în februarie 2014, cu câteva luni înainte de încheierea contractului.

Din documentul pe care l-am analizat reiese că această companie a fost aleasă în cadrul unui concurs, iar în ziua desemnării ofertei câştigătoare, valoarea în lei a contractului a constituit 24,3 milioane de lei.

Anexa contractului în care este indicată suma în dolari

Surse din domeniul feroviar susţin că piesele au fost cumpărate de la întreprinderea UralVagonZavod din Federaţia Rusă, care are două filiale la Moscova şi Nijnii Taghil. Am telefonat la sediul din Nijnii Taghil şi ne-am prezentat drept angajaţi ai unei firme din Republica Moldova, cerând preţurile pentru aceeaşi marfă achiziţionată de CFM în 2014. Ruslan, un angajat al întreprinderii, a calculat că cele 300 de piese ar costa astăzi 285.000 de dolari. Angajatul de la UralVagonZavod recunoaşte că transportarea mărfii până în Republica Moldova ar fi scumpă şi ne recomandă să apelăm la o firmă de transport care ne-ar pune la dispoziţie câteva autocamioane. Un alt detaliu pe care ni l-a spus este că şoferii ar trebui să fie cetăţeni ruşi. Din discuţia cu Ruslan mai aflăm că UralVagonZavod a mai vândut acum câţiva ani astfel de piese pentru Republica Moldova.

Am încercat să aflăm de la Denis Busorghin, fondatorul şi conducătorul companiei Spectehcom, de ce diferenţa de preţuri este aproape de şase ori mai mare. I-am expediat întrebarea printr-un sms, aşa cum ne-a rugat, dar nu a mai revenit. L-am contactat din nou, iar omul de afaceri ne-a spus că această tranzacție este o chestiune ce vizează activitatea firmei și că nu-și amintește detalii din 2014. Aceeași întrebare am vrut să i-o adresăm și lui Serghei Tomșa, care a semnat contractul. Vicedirectorul CFM nu ne-a lăsat însă să i-o punem în timpul discuției telefonice, tăind scurt că nu mai vrea să vorbească cu noi.  

Notă: După publicarea articolului, Denis Busorghin a revenit cu un apel telefonic şi a oferit următorul comentariu: „Livrările de piese, în baza acestui contract, nu au fost făcute. Suprapreţul a fost stabilit din cauza cursului valutar care în acel an nu era stabil.” Omul de afaceri a acuzat autorii articolului de defăimare, precizând că urmează să-i acţioneze în instanţa de judecată. CIJM va investiga în continuare relaţiile contractuale dintre CFM şi firma Spectehcom. 

Lămpi la suprapreț?

Reporterii CIJM au identificat mai multe cazuri în care conducerea CFM a făcut procurări de produse la suprapreț. Spre exemplu, pe 14 iulie 2015, întreprinderea a semnat două contracte de procurare a obiectelor de iluminat de la doi agenți economici: Indelco - GC SRL și Tehelectro - SV SRL. Valoarea primului contract este de 75.000 de dolari, iar al celui de-al doilea de circa 24.000 de dolari. Reporterii noștri au comparat prețurile indicate în cele două contracte de achiziții cu prețurile de piață de astăzi ale acelorași produse și au constatat în mai multe cazuri diferențe esențiale de prețuri. Spre exemplu, o lampă luminiscentă LB – 36-40 (FL36) a fost vândută de compania Tehelectro – SV SRL cu 2,94 $, echivalentul a 55,36 de lei. Astăzi, în magazinele specializate, o lampă similară costă 21,16 lei. O lampă cu arc de mercur DRB-400 (500) OSRAM este indicată în anexa la contract la prețul de 48,74 $ (917,83 de lei), iar în magazine costă 245 de lei. „Toate achiziţiile aveau loc exclusiv în baza licitaţiilor publice, fiecare decizie având o explicaţie. Exista o comisie care decidea. Întotdeauna se opta pentru ofertele cele mai avantajoase. O întrebare e că puteau fi cumpărate lămpi în anii precedenţi şi să nu fie utilizate sau o altă întrebare - să iei lămpi care au alt randament. Analiza şi propunerile veneau din partea comisiei din care eu nu făceam parte”, a comentat Vladimir Cebotari, actualul ministru al Justiţiei, care în 2015, pe parcursul câtorva luni, a ocupat funcţia de director general al CFM.

Servicii juridice de peste 600.000 de lei

Tot în 2015, Calea Ferată din Moldova a semnat un contract cu Biroul de Avocați „Popa și Asociații”. Biroul condus de avocatul Igor Popa, care l-a reprezentat pe fostul premier Vlad Filat în dosarul penal în care a fost judecat, s-a angajat să ofere servicii juridice Căii Ferate, contra sumei de 30.000 de euro. Banii erau prevăzuți pentru un abonament de 1.200 de ore de deservire, repartizate separat pentru fiecare lună.

În cazul depășirii orelor prevăzute în abonament, întreprinderea se angaja să achite suplimentar pentru serviciile biroului de avocați: 350 de euro pentru fiecare oră de servicii acordate de avocații parteneri și câte 175 de euro pentru o oră de servicii prestate de avocații asociați ai biroului. Contractul a fost semnat pe 5 martie între directorul de atunci al CFM Serghei Tomșa și apărătorul Igor Popa. Documentul mai prevede că întreprinderea de stat urmează să achite, în 12 tranșe, întreaga sumă, chiar dacă nu va utiliza tot timpul prevăzut în contract.

„Atunci a fost luată decizia de a apela la acest birou de avocaţi pentru că existau nişte datorii, iar specialiştii noştri de la Secţia juridică nu puteau clarifica toate momentele. Decizia a fost coordonată cu Consiliul de administraţie al întreprinderii”, a precizat vicedirectorul Serghei Tomşa. 

Avocatul Igor Popa nu a răspuns la telefon pentru a preciza ce fel de servicii juridice a acordat Căii Ferate din Moldova.

 

PR de la fostul administrator al unei firme a lui Plahotniuc

CFM a cheltuit alte 6.400 de euro, echivalentul a 134.000 de lei, pentru servicii de PR de la o companie fondată de un fost administrator al firmei de publicitate Angel-S SRL, afiliată lui Vlad Plahotniuc. Serad Plus SRL urma să ia banii pentru elaborarea unui nou logo pentru CFM (1.560 de euro), pentru elaborarea designului locomotivelor și a vagoanelor (1.440 de euro), pentru elaborarea designului unei noi pagini web a CFM (1.560 de euro) și pentru programarea unei parți a noului site al CFM (1.848 de euro). Vedeți aici contractul.

Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, Serad Plus SRL îl are în calitate de fondator și administrator pe Dorian Popa, care, potrivit portalului Crimemoldova.md, în perioada februarie 2009 – septembrie 2010, ar fi fost administrator al firmei Angel-S SRL, deținută acum de OTIV Prime Media B.V., care i-ar aparține liderului PD. La momentul în care a devenit acționar unic al Angel-S SRL, off-shore-ul din Olanda ar fi fost reprezentat de președintele Parlamentului, Andrian Candu. Tranzacția a avut loc în perioada în care Popa administra compania. Pe parcursul anilor, Angel-S SRL a schimbat mai mulți fondatori. În 2005, Angel-S era deținută de Olga Dnestrean soția lui Vladimir Dnestrean, administratorul actual al Argus-Teh SRL, menționat mai sus. În portofoliul plasat pe pagina web a Serad Plus SRL se regăsesc mai multe materiale publicitare realizate de companie pentru Victoriabank, Prime FM și Petrom.

 

Într-un comunicat expediat presei după publicarea anchetei Centrului de Investigaţii Jurnalistice, reprezentanţii Biroului Asociat de Avocaţi „Popa și Asociații” au precizat că un contract de asistență juridică a fost semnat cu Calea Ferată din Moldova la data de 23 decembrie 2014, și nu la 5 martie 2015. Peste câteva luni, urmare a neonorării angajamentelor de plată de către întreprindere, prestarea serviciilor în temeiul contractului a fost sistată. „De la data semnării contractului de asistență juridică până în prezent, Calea Ferată din Moldova a achitat Biroului Asociat de Avocați «Popa și Asociații» echivalentul a 5.000 euro și nicidecum 30.000 de euro așa cum prevedea contractul. Din acești bani, biroul, la solicitarea CFM, a sub-contractat doi avocați străini, care au reprezentat interesele Căii Ferate în cadrul unor cauze penale/civile”, potrivit comunicatului de presă, în care se arată că echipa biroului a reprezentat întreprinderea în litigii desfăşurate în Germania şi Federaţia Rusă. 

Asigurări de la firma familiei Guma

Galas își împarte sediul central al companiei cu Victoria Leasing. Foto: CIJM

Pe parcursul anilor 2014 și 2015, CFM a semnat mai multe contracte de asigurare cu firma Galas, deținută de soția fostului deputat democrat Valeriu Guma, condamnat penal în România pentru cumpărare de influenţă şi complicitate la luare şi dare de mită. Potrivit datelor despre acționari, plasate pe pagina web a companiei de asigurări, Victoria Guma, soția fostului parlamentar, deține 53% de acțiuni, iar restul aparțin firmei Promo TV SRL, fondată de Victoria Guma și Igor Stețco.

Valoarea totală a contractelor cu Galas, analizate de reporterii CIJM, se ridică la 2,3 milioane de lei. Cele mai scumpe au fost două contracte semnate de CFM cu SA Galas pentru asigurarea facultativă a trei trenuri renovate de întreprinderea de stat. În 2014, asigurarea trenurilor Diesel D1M 002, D1M 004 și D1M 005 a costat 495.400 de lei. Trenurile, pentru reparația cărora au fost cheltuite aproape șapte milioane de euro, au fost asigurate pentru suma de 137,6 milioane de lei. Un an mai târziu, pe 30 iulie 2015, CFM a semnat un nou contract similar cu SA Galas, pentru asigurarea acelorași trenuri, pentru aceeași sumă asigurată de 137,6 milioane de lei, doar că prima de asigurare plătită de această dată a fost de peste trei ori mai mare – 1,6 milioane de lei. Contractul din 2014 a fost semnat de Serghei Tomșa, iar cel din 2015 – de noul director al întreprinderii Vladimir Cebotari, în prezent ministru al Justiției. Atât Cebotari, cât și Guma făceau parte din echipa Partidului Democrat.

Contractul pentru anul 2014 poate fi consultat AICI, iar cel pentru 2015, în documentul de mai jos

 

În 2015, SA Galas s-a confruntat cu probleme financiare, profiturile reducându-se de circa cinci ori. În aceste condiții, contractele semnate de CFM cu firma fostului deputat au reprezentat 3% din întregul venit din asigurări al SA Galas în acel an.

Ministrul Justiţiei susţine că în 2014 trenurile nu erau încă folosite, iar în 2015 acestea erau deja în mişcare, de aici diferenţa mare de preţ. „Este una când asiguri trenurile când ele stau parcate la tine pe teritoriu şi nu fac nimic şi e alta când trenurile se mişcă, când se produc accidente etc. În 2014, trenurile respective staţionau, nu erau utilizate în procesul tehnologic, iar în 2015 acestea au fost puse în mişcare. Riscurile evident că sunt mult mai mari. Prima de asigurare a fost cu siguranţă cea mai mică, selectată ca rezultat a unei licitaţii deschise, unde au avut posibilitatea să participle toţi agenţii economici autorizaţi de Comisia Naţională a Pieţei Financiare”, a comentat Vladimir Cebotari. 

Potrivit demnitarului, constatarea că CFM a încheiat contracte cu firme afiliate PD „este absolut improprie”. „Au fost cele mai avantajoase oferte la acel moment. Ar trebui să studiaţi toate ofertele pentru a face astfel de constatări”, ne-a mai spus fostul director general al CFM. 

Cum s-a înglodat CFM în credite

Cele două asigurări au fost făcute pentru a respecta condițiile unui alt contract semnat de CFM cu Moldova Agroindbank, prin care a fost contractat un credit, iar drept gaj au fost plasate trenurile modernizate, despre care a vorbit atât de mult conducerea Căii Ferate. În 2014, când întreprinderea de stat era deja plină de datorii, Moldova Agroindbank a deschis pentru CFM două linii de credit revolving - de trei milioane de euro în aprilie și de un milion de euro în august.

Potrivit contractului din 21 august 2014, pe care l-au analizat reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, un milion de euro a fost acordat în scopul finanţării activităţii operaţionale a întreprinderii. Banii trebuiau întorşi până la 30 iunie 2016. De la 1 iulie până pe 29 iulie – întreprinderea se angaja să întoarcă 500.000 de euro. Creditul a fost oferit cu rata flotantă de 7,75%.

În 2012, Moldova Agroindbank acordase CFM un credit de zece milioane de euro, bani care trebuie rambursaţi până în decembrie 2018. Atunci, printre altele, drept gaj a fost plasat Palatul de cultură al feroviarilor, amplasat în centrul Capitalei.

Act notarial dintr-un contractul semnat de CFM cu Victoriabank, autentificat de notarul Olga Bondarciuc

În 2015, CFM a mai semnat un contract de credit, de data aceasta cu Victoriabank. Valoarea inițială a contractului a fost de 30 de milioane de lei, bani care erau prevăzuți pentru procurarea combustibilului. Ulterior, în baza aceluiași contract, CFM a mai împrumutat de la Victoriabank încă două milioane de euro, pentru importul echipamentului necesar pentru amenajarea trecerilor la nivelul cu drumurile publice. Drept gaj a fost plasat primul tren renovat în 2012, două secții de vagoane frigorifice, 600 de tone de motorină, clădirile Spitalului Clinic al CFM, cu suprafața de circa 6.000 de metri pătrați și dreptul de folosință asupra terenului de 5,6 ha de pe str. Gh. Cașu 37 și 37 A, unde este amplasat spitalul CFM. Doar renovarea trenului plasat în gaj a costat peste 40 de milioane de lei, iar prețul terenului și a construcțiilor de pe str. Gh. Cașu 37 este evaluat de Cadastru la 126,8 milioane de lei.  

Creditul de două milioane de euro a fost contractat cu o dobândă de 7%, până în martie 2022, iar creditul de 30 de milioane de lei a fost contractat cu o dobândă de 14% pe o perioadă de doi ani, urmând să expire pe 11 martie 2017. La momentul publicării investigației, gajul de pe bunurile imobile încă nu a fost scos, deși contractul de credit deja a expirat. În 2012, CFM a mai contractat un credit de la Victoriabank, în valoare de 50 de milioane de lei, pe care l-a restituit în 2015.

Raportul financiar al CFM arată că la sfârșitul anului 2015 instituția avea contractate credite de peste 107 milioane de lei. Plățile aferente pentru rambursarea acestora au constituit însă 80 de milioane de lei (!). Toate contractele de credit cu Victoriabank au fost notificate notarial de Olga Bondarciuc, care își are sediul în clădirea Global Business Center, a omului de afaceri Vlad Plahotniuc.

„Afacerea motorină” 

O bună parte din creditele bancare contractate de CFM în 2014 și 2015 au fost folosite pentru procurarea de combustibil. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat peste 100 de contracte de achiziție a motorinei, semnate de CFM din iulie 2014 și până în septembrie 2015. Mai multe dintre acestea ridică semne de întrebare. De exemplu, pe 10 noiembrie 2014, CFM a cumpărat de la Tirex-Petrol 240 de tone de motorină la prețul de 1.305 dolari pentru tonă. În aceeaşi zi, instituția a cumpărat alte 100 de tone de combustibil de la Petrom-Moldova cu 1.260 de dolari pentru fiecare tonă. Diferenţa de preţuri propuse de cele două companii a fost de 45 de dolari la tonă.

Şi la 13 noiembrie a avut loc o situaţie similară. CFM a cumpărat 360 de tone de motorină de la Tirex-Petrol, la prețul de 1.340 de dolari per tonă. În aceeaşi zi, şefii întreprinderii au semnat un contract cu Petrom-Moldova, cumpărând 25 de tone de motorină cu 1.260 de dolari per tonă. Un alt contract cu aceeaşi dată arată că CFM a cumpărat 150 de tone de motorină de la Rompetrol cu 1.215 dolari pentru tonă. Diferenţa de preţuri propuse de Tirex-Petrol şi Rompetrol a constituit 125 de dolari, iar dintre cele oferite de Tirex-Petrol şi Petrom-Moldova - 80 de dolari pentru fiecare tonă. Situaţii similare au avut loc şi în decembrie 2014. Pe 15 decembrie, CFM a cumpărat 220 de tone de motorină cu 1.195 de dolari pentru fiecare tonă şi alte 200 de tone de la Rompetrol cu 1.080 de dolari per tonă. În acest caz diferenţa a fost de 115 dolari. 

În 2014, potrivit contractelor analizate de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, CFM a cumpărat motorină în valoare de peste 11 milioane de dolari de la şase companii: Rompetrol, Petrom-Moldova, Lukoil, Tirex-Petrol, Avante şi Basa Petrol. 

În anul 2015, întreprinderea de stat a achiziționat combustibil de peste nouă milioane de dolari, iar cazurile de diferențe mari de prețuri se repetă. Spre exemplu, pe 6 ianuarie 2015, CFM a procurat 500 de tone de motorină de la Avante SRL, la prețul de 1.035 de dolari per tonă, și alte 300 de tone de motorină de același fel de la Rompetrol, contra sumei de 1.015 dolari per tonă (cu 20 de dolari mai ieftin – n.r.). Pe 13 februarie 2015, CFM a cumpărat alte 240 de tone de combustibil de la Avante SRL, la prețul de 890 de dolari per tonă, și 150 tone de motorină de la Lukoil, la prețul de 818 dolari per tonă (cu 72 de dolari mai puțin per tonă – n.r.). 

Aproape în toate cazurile în care au fost făcute procurări de la Avante SRL, combustibilul a costat mai scump decât la alți agenți economici. Compania aparține omului de afaceri Grigore Chiriac și fiilor săi Valeriu și Vitalie.

Toate aceste achiziții de combustibil au fost efectuate în perioada în care director al CFM era Serghei Tomșa. Vicedirectorul CFM are o explicație pentru diferențele mari de preț. „Nu toate companiile ne dau motorina pentru că CFM nu achită banii la timp. Nici în 2014, nici în 2015 sau 2016 situaţia la întreprindere nu a fost bună. Iată de ce procuram motorină de la companiile care erau gata să lucreze cu CFM. Fiecare contract semnat se negociază în parte. Aceasta este situaţia”, a explicat fostul director interimar.

În perioada în care compania a fost condusă de Vladimir Cebotari, aprilie-august 2015, toate achizițiile de motorină s-au făcut de la Lukoil. Compania era selectată urmare a unor concursuri de achiziții organizate de Calea Ferată, oferind cel mai mic preț. Din comisia de achiziții în toată acea perioadă a făcut parte și Dan Mitriuc, actualul director al Moldtelecom, pe atunci angajat al CFM. „În perioada mea, Lukoil era singurul agent economic cu care se lucra ritmic şi care ne venea în întâmpinare şi livra motorină în pofida soldului mare de datorii. (...) CFM era supraîndatorată. Nimeni nu mai făcea nicio livrare şi nu mai vindea nimic. Se procura de la mai mulţi furnizori pentru a nu crea datorii mari faţă de una şi aceeaşi firmă. Atunci era o flexibilitate mai mare, inclusiv de a negocia între ei. Se lua oferta cea mai bună pentru o anumită zi. Mai depindea şi de localitate. Dacă eşti la nord, ai nevoie să te alimentezi acolo. Dacă eşti la sud, n-o să cumperi de la nord, pentru că transportul va costa mai scump decât combustibilul. Se mai întâmpla ca nimeni să nu vrea să livreze combustibilul la locul în care era necesară motorina şi atunci cumpărai din centru, cu livrarea la nord”, a explicat Vladimir Cebotari. 

Ministrul Justiţiei recunoaşte că actuala situaţie a CFM este una foarte rea. „Din păcate, nu s-au întreprins eforturile necesare ca întreprinderea să fie revigorată. Este dureros, dar cineva trebuie să-şi asume acest fapt. În primul rând managementul trebuie să-şi asume ceea ce nu a făcut. Pot să vă dau lista cu ce am făcut eu în patru luni, pentru că după mine s-a oprit la ceea ce am făcut eu”, a mai spus demnitarul.

Olesea Stamate, președinta  Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, consideră că mai multe dintre contractele semnate de CFM pentru contractarea unor servicii sau procurarea unor bunuri sunt în afara principiilor de bună administrare a unei întreprinderi de stat. „În timp ce unele achiziții probabil pot fi într-adevar justificate de „situația deosebită” în care se afla CFM, cum sunt spre exemplu, achizițiile de petrol, altele sunt dea dreptul în afara principiilor de bună administrare a unei companii cu capital de stat. Este curios contractul cu privire la acordarea asistenței juridice și achitarea serviciilor indiferent de faptul că au fost sau nu prestate serviciile/consumate orele prevăzute în contract. Unde ați mai întâlnit asemenea contracte? Sau, faptul că nu pot obține oferte mai ieftine pentru anumite produse (ex. corpuri de iluminat), în condițiile în care pe piață acestea costă de două ori mai ieftin. Argumentul „am selectat oferta cea mai ieftină dintre cele prezentate” din păcate nu ține în acest caz. Fie agenții economici care pot oferi preț mai bun nu vor să participe la competiție deoarece pur și simplu nu mai au încredere în achizițiile publice (laolaltă cu cele efectuate de companiile de stat), fie sunt anumite înțelegeri între agenții economici care depun oferte și între aceștia și autoritatea contractantă, prin care diferența de preț „se spală”. Iar opacitatea care caracterizează achizițiile companiilor de stat este un fenomen care trebuie schimbat, indiscutabil”, a comentat Olesea Stamate.

Ianina Spinei. Foto: Europalibera.org

Expert: „Managementul ineficient, achiziţii cu firme afiliate, deseori la preţuri exagerate umflă cheltuielile întreprinderii”

Deşi întreprinderile de stat nu sunt subiecţi ai Legii cu privire la achiziţiile publice, Legea privind întreprinderea de stat arată că acestea trebuie să se ghideze de principiul transparenţei în achiziţii, susţine experta Ianina Spinei de la Tranparency International - Moldova, organizaţie care a monitorizat activitatea mai multor întreprinderi de stat. Studiul a arătat că aceste entităţi evită să ofere suficiente date despre achiziţiile efectuate. „Doar fiecare a opta întreprindere monitorizată a prezentat planurile de achiziţii sau a indicat sursa publicării lor. Aproape 40% din întreprinderi n-au indicat valoarea achiziţiilor efectuate. Doar 40% din întreprinderi au publicat anunţuri sau invitaţii la achiziţii şi numai o singură întreprindere a publicat date detaliate despre rezultatele achiziţiilor. Nu este excepţie şi ÎS Calea Ferată, care nu a oferit, la solicitare, planurile de achiziţii, componenţa grupurilor de lucru de achiziţii, precum şi date despre contractele de achiziţii încheiate (valoarea, agentul economic, durata contractului etc.)”, a comentat Ianina Spinei. 

Potrivit expertei, în situaţia în care Calea Ferată din Moldova a acumulat datorii istorice considerabile, inclusiv la plata salariilor, este important ca achiziţiile să fie efectuate în condiţii de economicitate. „Realitatea arată contrariul - managementul ineficient, achiziţii cu firme afiliate, deseori la preţuri exagerate, umflă cheltuielile întreprinderii, aceasta înregistrând pierderi considerabile în ultimii ani. Totodată, deşi întreprinderea este în pierderi, administratorul acesteia continuă să ridice lunar remuneraţii semnificative. Abuzurile şi fraudele în achiziţiile întreprinderilor statului ar putea fi prevenite prin stabilirea în legislaţie a unor cerinţe exprese privind dezvăluirea informaţiilor despre achiziţii. Spre exemplu, la ele ar trebui referite planurile anuale de achiziţii; actele administrative prin care au fost create grupurile de lucru pentru achiziţii şi componenţa nominală a acestora; date despre contractele încheiate, inclusiv valoarea achiziţiei, agentul economic. De asemenea, ar putea îmbunătăţi starea de lucruri trecerea întreprinderilor de stat sub incidenţa Legii achiziţiilor publice. Trebuie însă să ţinem minte că este importantă nu doar modificarea sau completarea legislaţiei, dar şi aplicarea prevederilor în practică”, a subliniat reprezentanta Transparency International - Moldova.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.   

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii