Achiziţii publice

Cine driblează legea în dosarul Stadionului Republican

Intrarea din strada Ismail Foto: CIJM
Autor: Victoria Dodon
10/02/2016 18062

Stadionul Republican din centrul Capitalei, unde pe timpuri se jucau cele mai importante meciuri de fotbal din ţară, stă în paragină de aproape zece ani. În 2006, guvernarea comunistă şi-a propus să renoveze arena sportivă şi, în lipsa unui concurs, a desemnat compania Basconslux să se ocupe de demolare, această etapă fiind evaluată la opt milioane de lei. Firma, câştigătoare a multor licitaţii publice, nu a fost însă plătită, deşi a efectuat lucrările. În 2013, după o îndelungată corespondenţă cu autorităţile, Basconslux a acţionat statul în judecată şi a obţinut câştig de cauză, Ministerul Finananţelor fiind obligat să scoată din hazna 14 milioane de lei, inclusiv dobânda de întârziere. Şefii de la Finanţe s-au opus deciziilor, insistând că desemnarea firmei a fost făcută pe sub masă. După hotărârea definitivă a Curţii Supreme de Justiţie, funcţionarii s-au plâns la Consiliul Superior al Magistraturii de acţiunile judecătorilor, insistând ca magistraţii implicaţi să fie sancţionaţi.

Intrarea din strada Tighina, bună astăzi doar ca loc de parcare Foto: CIJM

În 2006, potrivit unei hotărâri a Guvernului Tarlev, Agenţia Sportului a fost împuternicită să identifice un investitor care urma să reconstruiască Stadionul Republican, iar Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului trebuia să gestioneze lucrările de reconstrucţie ale complexului sportiv. În scurt timp, şefii Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltare a Teritoriului au desemnat compania Basconslux SRL să efectueze lucrările de demolare, în baza unei autorizaţii emise de Consiliul municipal Chişinău. Pe atunci, autorităţile promiteau firmei că-i vor plăti opt milioane de lei după ce termină lucrările, iar iubitorilor de sport că arena îşi va deschide porţile în 2009. 

În iulie 2013, la şase ani după executarea lucrărilor, reprezentanţii Basconslux au încercat să-şi recupereze banii printr-un proces de judecată. Juriştii explicau că ar fi existat un contract de antrepriză conform căruia demolarea trebuia făcută pe cont propriu, „cu condiţia compensării ulterioare a cheltuielilor suportate", dar şi o scrisoare semnată de vicedirectorul Agenţiei Construcţiilor şi Dezvoltare a Teritoriului, A. Ţurcan, şi ex-premierul Vasile Tarlev, în care se stipula garanţia achitării lucrărilor. Totodată, ar mai fi fost emis şi un proces-verbal cu privire la recepţionarea lucrărilor, semnat de către reprezentanţii mai multor instituţii de stat şi aprobat de către Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltare a Teritoriului. Compania mai pretindea că a expediat tuturor instituţiilor vizate cereri de achitare a datoriei, însă s-a ales doar cu răspunsuri că în perioada 2007-2013 în bugetul de stat nu au fost prevăzute mijloace financiare pentru aceasta.

Lucrări executate în lipsa unui contract de achiziţii?

În cadrul procesului de judecată, reprezentantul Ministerului Finanţelor susţinea, printre altele, că între instituţie şi Basconslux SRL nu a fost încheiat niciun contract. „Pentru a fi valabil, un pretins contract de antrepriză urma să parcurgă etapa achiziţiilor publice şi să fie înregistrat la Trezoreria de Stat, ceea ce nu a fost stabilit”, motivau juriştii de la Finanţe. Nici reprezentantul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale nu a confirmat în instanţă că ar exista un astfel de contract. „Achiziţiile publice de servicii se efectuează în baza contractului de antrepriză încheiat în formă scrisă, cu respectarea unei proceduri stricte prescrise de lege şi nu poate fi înlocuit prin scrisori, telegrame etc”, motivau aceştia, precizând că, potrivit legii, termenul general de intentare a unei acţiuni în judecată este de trei ani şi nu mai mult.

Terenul de peste cinci hectare, obiect de dispută între
Basconslux SRL şi autorităţi

Şi reprezentanţii Ministerului Tineretului şi Sportului (succesor al Agenţiei Sportului din acea perioadă - n.r.) au declarat în instanţă că instituţia nu cunoaşte cum a fost selectată firma Basconslux pentru efectuarea lucrărilor de demolare şi că antreprenorul nu a prezentat contractul de achiziţie privind executarea lucrărilor sau vreun alt document care ar fi confirmat că a fost ales în urma unei licitaţii publice.

Totuşi, în iulie 2014, Judecătoria sectorului Centru al Capitalei îi dă câştig de cauză firmei Basconslux SRL şi obligă Ministerul Finanţelor să achite costul lucrărilor de demolare: peste opt milioane de lei, precum şi dobânda de întârziere de circa şase milioane de lei. Magistratul Garri Bivol îşi motiva decizia că un contract de antrepriză poate fi consemnat şi printr-un schimb de scrisori sau telegrame, iar termenul de prescripţie a început să curgă abia în 2013, când reclamantul a sesizat că nu va mai vedea banii la care pretinde, şi nu în 2007.

Câteva luni mai târziu, Curtea de Apel a respins decizia instanţei de fond, motivând că achiziţiile publice de servicii se efectuează în baza contractului de antrepriză încheiat în formă scrisă, care nu poate fi înlocuit prin scrisori şi că, în realitate, nu ar fi existat niciun act care să confirme că anume firma Basconslux SRL a fost selectată să demoleze Stadionul Republican. Judecătorii de la Curtea de Apel au invocat şi termenul de prescripţie de trei ani şi faptul că depunerea chemării în judecată tocmai în anul 2013 este una „tardivă”.

În aprilie 2015, Basconslux SRL a obţinut însă câştig de cauză la Curtea Supremă de Justiţie. Magistraţii Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druţă şi Ion Corolevschi au emis o decizie definitivă prin care recunosc contractul de antrepriză şi menţin decizia primei instanţe.

Ministerul Finanţelor caută dreptatea la CSM

Ministerul Finanţelor a pus însă piciorul în prag. Între timp, reprezentanţii instituţiei au depus două cereri de revizuire a deciziei CSJ, dar ambele au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, pe 19 august 2015, a depus o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care solicită tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”.

Maria Cărăuş, viceministra Finanţelor, a amintit în scrisoare mai multe abateri pe care le-ar fi admis magistraţii la luarea deciziei: cererea de chemare în judecată depusă de Basconslux SRL a fost semnată de o persoană neîmputernicită legal; actul a fost depus fără achitarea taxei de stat de 50.000 de lei, aşa cum prevede legea, iar instanţa de recurs a refuzat să se expună asupra acestui aspect; cererea a fost admisă chiar dacă s-a încălcat termenul de prescripţie de trei ani; contractul de antrepriză a fost recunoscut valabil chiar dacă nu a fost înregistrat la Trezoreria de Stat, aşa cum prevedea Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului, în vigoare la acel moment. Prin decizia emisă câteva zile mai târziu, inspectorul-judecător Valeriu Catan respinge sesizarea Ministerului Finanţelor, motivând că „învinuirile aduse magistraţilor nu fac parte din lista abaterilor disciplinare, prevăzute de articolul 4 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor”.

Pe 18 septembrie 2015, Ministerul Finanţelor, în persoana ex-ministrului Anatol Arapu, atacă decizia Inspecţiei Judiciare printr-o contestaţie, prin care insistă pe examinarea cauzei de către plenul Colegiului Disciplinar al CSM. Subiectul ar urma să fie dezbătut în cadrul şedinţei de vineri, 12 februarie, a completului de admisiblitate din cadrul Colegiului Disciplinar. 

Problema Stadionului Republican a fost discutată şi la şedinţa de marţi, 9 februarie, a Consiliului Superior al Magistraturii. În timpul deliberărilor pentru suplinirea funcţiei de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, actualul preşedinte şi singurul candidat în concurs, Mihai Poalelungi, a fost rugat de membra CSM Tatiana Răducanu, judecătoare la CSJ, să comenteze faptul că statul a fost obligat să plătească 14 milioane de lei firmei de construcție care a demolat arena. „Spuneți că fiecare judecător răspunde de deciziile sale, dar vocea dumitale nu se aude. Asta înseamnă că tolerați tot ce se întâmplă la CSJ. Nu vă mai ascundeți în spatele judecătorilor. Sunteți responsabil de CSJ, trebuie să fiți un etalon”, a declarat în context Tatiana Răducanu. „Nu pretindeți că dumneavoastră sunteți mare etalon”, i-a spus în replică preşedintele CSJ.

Maria Cărăuş, viceministra Finanţelor, spune că sesizarea depusă la Consiliul Superior al Magistraturii este ultima pârghie de care dispune instituţia pe care o reprezintă. „Există o decizie definitivă şi irevocabilă pe acest caz. Titlul executoriu al acestei decizii (de achitare a sumei), care ni s-a prezentat, conţinea erori şi a fost remis agentului economic. Ultima pârghie pe care a avut-o ministerul a fost depunerea unei sesizări la CSM”, ne-a declarat Maria Cărăuş.  

Viceministra mai spune că suma de 14 milioane de lei nu a fost achitată companiei de construcţii pentru că nu există o finalitate pe marginea dosarului. „Conform legii, ministerul dispune de termenul de şase luni pentru executarea hotărârilor judecătoreşti. Doar dacă expiră acest termen, suntem obligaţi să executăm hotărârea. Mai devreme de şase luni, ministerul nu face astfel de achitări pentru că nu are resurse disponibile în acest scop”, a mai spus Maria Cărăuş.

„În condiţiile în care cererile de revizuire a deciziei vor fi respinse, iar creditorul va prezenta titlul executoriu corectat, Ministerul Finanţelor va fi obligat să execute decizia CSJ", se arată într-un răspuns oficial remis de instituţie Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Potrivit aceluiaşi răspuns, în 2015 au fost alocate din bugetul de stat pentru executarea hotărârilor judecătoreşti naţionale şi internaţionale aproape 62 de milioane de lei.

Cum arată astăzi Stadionul Republican

Închis la insistenţa FIFA

Stadionul Republican a fost construit în anul 1952 şi a fost închis în 2006, la insistenţa Federaţiei Internaţionale de Fotbal (FIFA), care susţinea că terenul nu corespunde standardelor pentru a desfăşura meciuri internaţionale. De-a lungul anilor, aici și-au disputat meciurile cluburile Zimbru Chișinău și Dacia Chișinău, dar și echipa națională de fotbal. Stadionul Republican a mai fost gazda a 17 finale ale Cupei Moldovei şi a două finale a Cupei Federației de Fotbal a URSS. Tot aici, la 1 septembrie 1996, cunoscutul fotbalist David Beckham şi-a marcat debutul în naţionala Angliei, într-un meci împotriva Moldovei din cadrul calificărilor pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 1998 din Franţa.  

Astăzi, în timp ce autorităţile şi firma sunt antrenate în contestaţii fără sfârşit, terenul de 5,18 hectare din strada Tighina 12 stă în paragină. Stadionul abandonat, pe care au crescut copaci, se îneacă în buruieni, nisip şi gunoaie, iar cele câteva clădiri din preajmă au demult pereţii fisuraţi. Acest lucru poate fi observat şi în imaginile video filmate cu drona în septembrie 2015. (Sursa video: stadion.md)

Potrivit datelor de la Cadastru, 4,70 hectare din teren se află actualmente în gestiunea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, iar restul aparţine diferitor agenţi economici, care, între timp, au reuşit să privatizeze parcele. Printre aceştia: Pacinter SRL, care deţine câteva terenuri amenajate pentru tenisul de câmp; Întreprinderea mixtă moldo-americană Interloto SA; clubul sportiv Inco-Graţie SRL; Enki-Plus SRL şi mai multe persoane fizice.

Misiunea de audit efectuată de Curtea de Conturi la MDRC şi instituţiile subordonate acestuia pentru anii 2013-2014 dezvăluia pentru a câta oară situaţia dezastruoasă în care se află Stadionul Republican şi clădirie de pe teritoriu. Totodată, raportul semnala că lipsa de activitate din ultimii şase ani a adus în anul 2013 prejudicii de 1,8 milioane lei. „Se relevă o situaţie critică, care este rezultatul deciziilor și acțiunilor contradictorii ale organelor centrale, implicate în perioadele anterioare și care au avut ca impact  demolarea bunurilor, stoparea activității acesteia și direcționarea către lichidare”, constată auditorii CCRM.

Igor Vieru, șeful adjunct al Direcției juridice din cadrul MDRC, declara în 2014 pentru publicaţia Timpul că autorităţile caută în continuare un investitor. „Specialiștii au făcut un studiu de fezabilitate terenului administrat de stat și au ajuns la concluzia că un potențial investitor va trebui să construiască un complex sportiv care să includă un teren de fotbal, piste pentru atleți, dar și încăperi sportive”, menționa Vieru.

Promisiuni deşarte şi interese ascunse

Între timp, demnitarii care s-au perindat la guvernare au lansat mai multe declaraţii despre valorificarea terenului. Printre acestea s-au numărat parteneriat public-privat cu investitori din Turcia, complex de blocuri locative, hotel, piaţă agricolă sau un nou sediu pentru Ambasada Statelor Unite ale Americii. Au fost şi propuneri de a construi o nouă arenă sportivă în alte sectoare ale oraşului, bunăoară în zona de lângă Circ sau chiar în suburbii.

David Beckham, jucând în meciul Moldova-Anglia, pe Stadionul Republican 
1 septembrie 1996 Foto: GettyImages 

În martie 2008, Centru de Investigaţii Jurnalistice scria despre un acord prealabil de colaborare între Agenţia Sportului şi SC MGL Business SRL, potrivit căruia firma era obligată să construiască noul Stadion Republican cu 24.500 de locuri, în care să investească 35 de milioane de euro, să construiască alături o parcare cu capacitatea „nu mai mică de 1.500 de automobile” şi să administreze stadionul şi construcţiile aferente timp de 30 de ani. Acelaşi SRL urma să beneficieze de dreptul de a încasa taxe pentru parcare în următorii 30 de ani, să organizeze pe stadion tot felul de evenimente sportive şi culturale, să construiască lângă stadion un centru comercial cu patru nivele, două blocuri de locuit şi o parcare supraetajată pe orice stradă din vecinătatea directă a arenei (!). Firma urma să se bucure şi de 50 de hectare de teren oferite gratuit de către stat, în sectorul Botanica al Capitalei. Nici această afacere, cusută cu aţă albă, nu a luat foc. 

În ultimă instanţă, în septembrie 2015, conform dispoziţiei fostului prim-ministru Valeriu Streleţ, în cadrul Guvernului fusese creat un grup de lucru care urma să evalueze capacitatea de construcție a unui stadion republican multifuncțional modern. Grupul era prezidat de secretarul general de atunci al Guvernului, Sergiu Palihovici. „Au avut loc mai multe şedinţe cu scopul de a ne clarifica cu statutul terenului şi să vedem dacă putem întoarce în proprietatea statului măcar ceva din parcelele privatizate, pentru că, de-a lungul timpulul statul a avut «grija» să piardă dreptul la proprietate pentru mai multe bucăţi de pământ. Concluzia – nu, terenul rămas în proprietatea statului era sufficient pentru construcţia unui complex sportiv polivalent, dar nu a unui stadion de fotbal de standarde internaţionale", ne-a explicat fostul secretar al Guvernului.

Moldova nu are în prezent o arenă pe care s-ar disputa meciuri internaţionale
Foto de arhivă: stadion.md

Palihovici spune că, în urma mai multor discuţii, a fost identificat un teren în zona oraşului Stăuceni, suburbie a municipiului. „Am pornit discuţii între Comitetul Naţional Olimpic – care insista pe un teren complex, dotat cu piste şi infrastructură pentru practicarea mai multor sporturi, Federaţia Naţională de Fotbal – care venise cu ideea unui teren de fotbal simplu, fără alte elemente, şi Ministerul Tineretului şi Sportului – structura prin care Guvernul putea gestiona desfăşurarea proiectului. Cu o săptămână înainte să plec din funcţie, am primit o notă informativă cu conluziile la care s-a ajuns după discuţiile dintre organizaţii şi urma să fie alocaţi bani pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate", a adăugat Sergiu Palihovici. S-a bătut pasul pe loc şi de această dată. 

Nicolae Juravschi, preşedintele Comitetului Naţional Olimpic, crede că stadionul a ajuns în paragină pentru cu nu a fost voinţă politică. „De atâţia ani se discută, se lansează declaraţii, se scriu articole în toată ziua, dar, de fapt, niciodată nu s-a dorit ca lucrurile să fie mişcate din loc. Trebuie luată o decizie clară", ne-a spus deputatul. Potrivit lui, un stadion modest, de circa 20.000 de locuri, ar costa cel puţin 20.000-30.000 de euro. „Statul trebuie să aibă o arenă naţională. Pentru mine nu contează locul, fie în centru, fie în altă parte, e important ca el să existe. Cel mai mult mă deranjează că s-au înstrăinat mai mult parcele de pământ din acel teren, diferitor agenţi economici. Nu era corect să se întâmple asta”, a mai spus Nicolae Juravschi. 

Basconslux a ridicat blocuri de locuit pentru judecători şi procurori

În ultimii ani, compania de construcţii Basconslux SRL a devenit favorita mai multor licitaţii publice şi a fost vizată în mai multe investigaţii jurnalistice. Anume ea construieşte cele cinci blocuri cu apartamente pe strada Vasile Alecsandri din centrul istoric al Chişinăului, dar şi pe strada Ceucari din sectorul Râşcani, destinate unui număr de 41 de judecători şi alţi 92 de angajaţi din sistemul judecătoresc şi care ar urma să primească locuinţele la preţ redus.

Răspunsul pe care CSM l-a adresat Centrului de Investigaţii Jurnalistice

Basconslux SRL a construit blocuri locative şi pentru procurori. În 2010, compania a câştigat licitaţia de construcţie a unui bloc de apartamente pe strada Meles­tiu, din pre­a­jma Par­cu­lui „Valea Tran­da­fi­ri­lor”, pentru 252 de familii de procurori, fapt despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice relata într-o anchetă

Fondată în anul 2003 de omul de afaceri Nicolae Madan, compania a reuşit să ridice complexe locative de elită în toate sectoarele Capitalei, dar şi case de locuit în orăşelul Vatra. Tot ea a construit noul bloc chirurgical pentru Spitalul Clinic Republican din Chişinău, dat în exploatare în anul 2014. Fiica lui Nicolae Madan, Rodica, a devenit viceprim-director al companiei la doar 17 ani. „Din 2003 până în prezent, am dat în folosință peste 14 complexuri, iar, în momentul de față, altele opt sunt în fază de lucru. Cele mai importante proiecte realizate de noi sunt clădirea cu zece niveluri de pe str. Eminescu 39, care e primul nostru succes, apoi complexul locativ de pe str. Lev Tolstoi 24 / 1, unde se află și sediul companiei noastre; clădirea de pe bd. Mircea cel Bătrân 39, aceasta din urmă fiind cel mai complex ca volum de muncă”, declara tânăra într-un interviu pentru site-ul rasputin.md

Nicolae Madan deţine şi 55% din capitalul social al societăţii Calipso Residences SRL din Constanţa, în care celelalte 45% aparţine nemijlocit firmei Basconslux SRL. Potrivit portalului mold-street.com, în 2015 firma de peste Prut a beneficiat de investiţii de peste un milion de dolari din partea proprietarilor săi din Moldova. Banii ar fi fost necesari pentru finalizarea de către Calipso a unui bloc de pe strada Eliberării din Constanţa.

După încercări insistente de a discuta cu reprezentanţii Basconslux SRL, femeia de la anticameră ne-a tăiat-o scurt: „Jurista noastră a spus că nu se discută pe astfel de cazuri.” Rămânem însă deschişi să aflăm poziţia firmei. 

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii