Bani publici

Tranzacții dubioase cu imobile și terenuri publice la Rezina care găuresc bugetul local

Secţia de producerea a betonului construita de firma ÎÎ Mariana Druţă. Foto: CIJM
Autor: Tudor Iașcenco, Ion Perciun
01/09/2016 13226

De-a lungul anilor, autorităţile din orașul Rezina au permis tranzacții cu terenuri sau spații nelocative publice și au autorizat mai multe construcții în mod dubios. Aceste „afaceri” au adus pagube bugetului local. Deși Poliția și Procuratura au fost sesizate în repetate rânduri, oamenii legii nu s-au grăbit să cerceteze penal cazurile, pe unele clasându-le pe motiv că funcționarii nu ar fi admis fraude sau încălcări în activitatea lor. 

În imagine: În locul unui "chioşc comercial vremelnic", care urma să fie înălţat pe 39 m.p., Fariman Godjaev a construit un centru comercial capital. Foto: Tudor Iaşcenco

Afaceri la comandă

Prin Decizia nr. 5/84 din 25 mai 2012 Consiliul Orăşenesc Rezina permite formarea unui bun imobil cu suprafaţa de 39 metri pătrați pe bd. Şciusev pentru a fi expus la licitaţie de arendă funciară cu scopul amplasării unui chioşc comercial vremelnic. În decembrie 2012, prin Decizia nr.7/52, acest bun este format, i se atribuie număr cadastral şi este expus la licitaţie de locaţiune funciară pe un termen de zece ani. Licitaţia nu a fost însă organizată, astfel decizia a rămas neexecutată. Peste șapte luni Primăria propune Consiliului Orăşenesc să modifice decizia nr.7/52 înlocuind sintagma „locaţiune funciară” cu „vânzare-cumpărare”, destinaţia lotului rămânând aceeaşi: „amplasarea unui butic mobil”.

De data aceasta, licitaţia are loc, iar la 22 octombrie 2013 primarul Mihail Cebotar semnează actul de transmitere în natură a terenului respectiv câştigătorului licitaţiei, Fariman Godjaev. Ulterior comportamentul edililor oraşului devine şi mai interesant. La începutul anului 2015 lui Fariman Godjaev i se eliberează certificatul de urbanism semnat de primarul M. Cebotar, arhitectul oraşului A. Furdui şi secretarul Consiliului Orășenesc A. Cioric, prin care aceştia aprobă elaborarea documentaţiei de proiect pentru construcţia pe terenul de 39 metri pătrați deja a unui centru comercial, lucru care contravine totalmente Regulamentului General de Urbanism, dar şi normelor şi regulilor de proiectare.

Şi totuşi, proiectul elaborat în baza cerificatului de urbanism este verificat şi autorizat de către Primărie, înregistrat la Inspecția de Stat în Construcții. Obiectivul este construit în câteva luni, fiind amplasat în afară de terenul procurat de F. Godjaev şi pe o parte din terenul public, destinat spațiilor verzi. La momentul dării în exploatare a Centrului, aceste ilegalităţi nu puteau să nu iasă la suprafaţă. Conducerea Inspecţiei Ecologice Rezina a refuzat să semneze actul de dare în exploatare a obiectivului, invocând un şir de încălcări ale legislaţiei, inclusiv ocuparea nelegitimă a unei porţiuni din terenul public al oraşului. Simţindu-se cu musca pe căciulă, autorităţile iarăşi încearcă să dreagă busuiocul, adică să legifereze cumva ilegalităţile comise anterior. La 27 aprilie 2016 Primăria propune Consiliului Orăşenesc să scoată la licitaţie de locaţiune funciară pe un termen de trei ani 200 de metri pătrați de teren adiacent celor 39 de metri pătrați vânduţi lui F. Godjaev, suprafaţă, deja ocupată de clădirea și amenajările centrului comercial, dar şi pentru a asigura accesul către acesta. Şi de data aceasta condiţiile impuse pentru participanţii la licitaţie au fost răzgândite pentru un singur beneficiar – F. Godjaev, care s-a dovedit a fi singurul participant şi câştigător al licitaţiei.

Dar aici, în baza demersului unui grup de consilieri orăşeneşti, în joc a intervenit Judecătoria Rezina, care a obligat Consiliul Orăşenesc să stopeze orice acţiuni în vederea executării deciziei nr.2/30 din 27 aprilie 2016, inclusiv şi darea în exploatare a centrului comercial. Între timp, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat notifică deciza dată ca fiind ilegală, propunând Consiliului Orăşenesc să o abroge. 

Pe parcursul a patru ani acţiunile autorităţilor rezinene vizavi de acest obiectiv au fost subiectul mai multor sesizări din partea unor consilieri şi locuitori ai oraşului, a câtorva controale cu implicarea organelor de drept şi altor structuri de stat. Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a stabilit că majoritatea punctelor din ultimele trei Decizii ale Consiliului Orăşenesc privind subiectul dat au fost ilegale. Inspectoratul de Poliţie Rezina a intentat pe aceste materiale un dosar penal. În cadrul anchetei s-a stabilit, conform mărturiilor lui F. Godjaev şi unor specialişti ai Primăriei, că lotul de teren din bd. Şciusev pentru construcţia unui butic comercial (în Planul urbanistic al oraşului nu figurează un asemenea obiectiv - n.r.) a fost format special pentru F. Godjaev; că „iniţial membrii comisiei i-au propus să ia în arendă sectorul de pământ solicitat, însă el nu a fost de acord şi a insistat să-i fie vândut terenul pentru a construi un magazin comercial, pentru care a prezentat proiectul construcţiei magazinului şi a achitat sumele respective”. Procuratura Rezina a clasat însă dosarul.

După ce F. Godjaev l-a acţionat în judecată pe şeful Inspecţiei Ecologice Rezina, Ruslan Roşca, pe motiv că acesta nu vrea să semneze actul de dare în exploatare a centrului comercial, săptămânalul CUVÂNTUL a solicitat Ministerul Mediului să se implice în litigiu şi să aprecieze din punct de vedere juridic acţiunile şefului inspecţiei. Ministrul Valeriu Munteanu însă a readresat demersul redacţiei lui ...Ruslan Roşca (!?)

Şi Ministerul Dezvoltării Teritoriului şi Construcţiilor, Inspecţia de Stat în Construcţii sesizate să se expună privitor la legalitatea acţiunilor autorităţilor rezinene, dar şi ale specialiştilor care au proiectat şi supravegheat construcţia acestui obiectiv, s-au spălat pe mâini cu un răspuns formal, o mostră crasă de iresponsabilitate cinovnicească. La moment această epopee, deloc plăcută, continuă, aflându-se în vizorul Inspectoratului de Poliție Rezina (privind unele acțiuni de falsificare - n.r.), dar și pe rol la Judecătoria Rezina.  

Mai multă lume consideră însă, că până la urmă nu se va întâmpla nimic ieşit din comun. Ca şi multe alte obiective construite în Rezina cu încălcări grave ale legislaţiei din partea autorităţilor, şi acesta va fi dat în folosinţă. „Cei care au autorizat până acum încălcările mai mult ca precis că au făcut-o din anumite interese. Şi atâta timp cât rămân la putere ei vor face tot posibilul ca problema să fie soluţionată în folosul lor", ne spunea un cititor, fost consilier orăşenesc, care știe foarte bine ce vorbeşte.

Scuarul care gâdilă atâtea interese

Pe strada centrală din Rezina, 27 August, există un teren cu adresa nr.15 A situat în preajma unor blocuri locative cu nouă nivele. Prin anul 2002 un om de afaceri a intenţionat să construiască aici un magazin agricol. Dar când  terenul era deja cumpărat şi urmau să înceapă lucrările de construcţie a magazinului, locatarii din blocurile adiacente s-au declarat categoric împotrivă, motivând că chestiunea n-a fost consultată cu dânşii precum prevede legea, în jur sunt o mulţime de magazine, dar niciun loc de odihnă şi agrement pentru copii şi adulţi. Autorităţile şi omul de afaceri şi-au recunoscut greşeala şi au găsit altă variantă de amplasare a magazinului.

Peste câţiva ani a fost elaborat şi aprobat noul Plan urbanistic al oraşului şi, ţinându-se cont de doleanţele cetăţenilor, terenul dat a fost prevăzut pentru amenajarea unui scuar. Dar, la sfârşitul anului 2012, noile autorităţi ale oraşului Rezina au scos acest teren la licitaţie de vânzare-cumpărare pentru construcţia unui magazin. Licitaţia era mai mult de ochii lumii, pentru că oraşul ştia deja cine este omul şi firma cu interesul. Locatarii au protestat, o parte din consilierii orăşeneşti s-au indignat de acţiunile Primăriei. Dar peste câteva luni proiectul respectiv, niţel şlefuit, iarăşi ajunge pe agenda Consiliului Orăşenesc şi, cu voturile majorităţii de guvernare, este adoptat. Locatarii din cartier au răspuns prin câteva acţiuni de protest. Dar majoritatea de guvernare din Consiliul Orăşenesc, neglijând poziţia cetăţenilor, a decis, totuşi, să scoată terenul la vânzare.

Terenul care de ani de zile „gâdilă” interesele unor demnitari din Rezina. Foto: CIJM

Trei reprezentanţi ai locatarilor atacă însă decizia Consiliului Orăşenesc în contenciosul administrativ şi judecata interzice Primăriei să opereze acţiuni cu terenul dat până la emiterea unei hotărâri judecătoreşti definitive. Consiliul Orăşenesc revine la temă de câteva ori cu decizii modificate, impunând nişte condiţii absolut ireale şi discriminatorii pentru oricare alţi doritori de a participa la licitaţie: la concurs pot să se înscrie doar persoane juridice care vor prezenta un proiect de amenajare a terenului pentru joaca copiilor, să dispună de un capital statutar nu mai mic de zece milioane de lei, să depună o garanţie bancară de 500.000 de lei etc. Persoanele fizice puteau fi admise la licitaţie numai prezentând un plan de afaceri cu indicarea surselor de finanţare a construcţiei şi o garanţie bancară de minimum zece milioane de lei.

Licitaţia are loc cu un singur participant - SRL Braus-com. De fapt, au fost trei pretendenţi, dar ceilalţi doi au fost scoşi din competiţie de comisia de licitaţie pe motiv că nu ar fi îndeplinit toate cerinţele Primăriei menţionate mai sus. Aceşti doi, Alexandru Gudali şi Serghei Bagrin, considerându-se discriminaţi şi nedreptăţiţi, s-au adresat cu o plângere la Consiliul Concurenţei (CC). Colaboratorii CC stabilesc că autorităţile rezinene au încălcat mai multe legi şi propun Consiliului Orăşenesc să abroge decizia de expunere a terenului la licitaţie de vânzare-cumpărare, să anuleze procesele-verbale ale comisiei de licitaţie pe terenul dat şi contractul de vânzare-cumpărare a terenului.

Între timp şi Direcţia Teritorială Financiară Bălţi, verificând, la solicitarea Inspectoratului de Poliţie Rezina, legalitatea celor șase decizii ale Consiliului Orăşenesc pe subiectul în cauză, ajunge la concluzia că nu a existat niciun temei legal pentru desfăşurarea licitaţiei de vânzare-cumpărare a terenului din str. 27 August 15 A, pentru ca Deciziile nr.2/39 din 11 iulie 2013 şi nr.1/13 din 31 ianuarie 2014, în baza cărora a avut loc tranzacţia, au fost ilegale.

Direcţia a cerut de la Consiliul Orăşenesc să lichideze neajunsurile elucidate. Consiliul i-a solicitat primarului să efectueze o anchetă de serviciu şi să sesizeze comisia disciplinară de pe lângă Primărie despre încălcările săvârşite de persoanele implicate în acţiunile de vânzare-cumărare a terenului proprietate publică din domeniul privat din str. 27 August 15A - o metodă clasică de a ascunde apa în nisip. Pentru că se ştie foarte bine cine a semnat proiectele de decizii şi cine le-a votat, cine a organizat licitaţiile şi a semnat procesele-verbale ilegale. Consiliul Concurenţei şi Direcţia Teritorială Financiară Bălţi au indicat expres şi articolele din lege care au fost încălcate. Dar ultimul cuvânt trebuie să-l spună comisia disciplinară, majoritatea membrilor căreia, într-un mod sau altul, au fost implicaţi în ilegalităţile descrise mai sus.

Magazine în mijlocul străzii

La Rezina, de la un timp, se construiesc magazine comerciale chiar pe centrul carosabilului bulevardului Șciusev. Și culmea, unul dintre acestea, care comercializează produse de patiserie, se află între Centrul Medicilor de Familie și Centrul de Sănătate Publică. Rădăcinile acestei „inovații” se trag din luna septembrie 2012, când, la solicitarea administrației orașului, o comisie autoritară a întocmit schema de selectare a trei terenuri cu suprafața de câte 20 de metri pătrați fiecare, pe fâșia de pe centrul bulevardului. În baza acestui document Consiliul Orășenesc, prin Decizia nr. 7/41 din 04 decembrie 2012, permite formarea a trei bunuri imobile, proprietate publică, pentru „expunere la licitație publică de locațiune pentru amplasarea unor buticuri mobile”. Licitațiile au fost câștigate de către  SRL Mobile Tehnologii, cetăţenii Ion Covrig și Victor Rusu.

În preambulul Deciziei 7/41 din 04.12 2012 este specificat că „drept fundamentare tehnică au servit planurile cadastrale și un șir de legi ale R. Moldova”. Examinând legile nominalizate în decizie, te convingi că ele, dimpotrivă, interzic asemenea acțiuni, or, destinația carosabilului este pentru circulația transportului și nicidecum pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul. De exemplu, Legea 354-XV din 20.10.2004 prin art. 7 stipulează că la formarea bunurilor imobile se va respecta condiția ca „bunurile formate să corespundă destinației inițiale, să fie respectate normele de apărare împotriva incendiilor, normele sanitare, ecologice, urbanistice...” Legea 835-XIII din 17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, obligă autoritățile publice locale să transpună în practică utilizarea terenurilor în corespundere cu documentația de urbanism, adică Regulamentul local de urbanism, care, la rândul său, punctează că bulevardul Șciusev este destinat pentru circulația unităților de transport. Autorii deciziei nu au ținut cont nici de prevederile Legii nr. 91 din 05.04.2007, care, prin art. 5(1) stabilește, că „terenurile ocupate de piețe, străzi, pasaje, terenurile folosite pentru căile de comunicare” țin de domeniul public al orașului.

Astfel, cele trei terenuri din bulevardul Șciusev în niciun caz nu pot fi utilizate în alte scopuri, mai ales pentru instalarea buticurilor comerciale. Or, această activitate presupune un flux continuu de persoane pe carosabilul cu o circulaţie rutieră foarte intensivă. Despre aceste „inovaţii” CUVÂNTUL atenționa publicul încă la 7 februarie 2014, concluzionând: „Am fi curioși să aflăm și poziția Inspecției de Stat în Construcții, Inspectoratului de Patrulare. Cât privește autoritățile orașului, ele mai au posibilitate să-și corecteze greșelile (dacă acestea au fost niște greșeli), abrogându-și deciziile și aducând partea respectivă a bd. Șciusev în starea ei inițială”. Nu a fost să fie. Mai mult, unele buticuri ocupă nu 20 de metri pătrați precum se indica în decizie, ci 25 de metri pătrați, fapt care presupune prejudicierea bugetului oraşului. 

Baia publică transformată în secţie de producere a betonului şi mortarului

Locuitorul orașului Rezina Leonid Hanchevici, medic de profesie, s-a adresat la redacţie cu următoarea problemă: „Peste drum de casa noastră se află clădirea nefinisată a combinatului de baie şi spălătorie. Acum câţiva ani aceasta a fost vândută şi noul proprietar (după cum se vorbea) intenţiona să amenajeze aici o bază de păstrare a fructelor şi legumelor. Dar peste un timp s-a schimbat proprietarul şi acum pe teritoriul acestui imobil este în toi construcţia unei secţii de producere a betonului şi mortarului. Şi asta la doar 15-20 metri de casele de locuit! Parcă aşa ceva se poate? Cine şi în baza căror documente a putut autoriza un asemenea obiectiv în zona locativă?”, întreabă autorul răvaşului, cosemnat de alte 11 persoane care locuiesc în preajma imobilului respectiv.

Problema abordată de L. Hanchevici de asemenea face parte din „operele” controversate ale autorităţilor rezinene. Construcţia nefinalizată „Complexul de băi şi asanare" pentru 100 de locuri, amplasată în or. Rezina, str. 1 Mai 4/1 a fost vândută de Agenţia Proprietăţii Publice prin licitaţie la 20 martie 2012 la preţul de 212.000 de lei. Peste un timp, noii proprietari, soţii Larisa şi Evgheni Grădinari (ea – specialistă în aparatul preşedintelui raionului, el - arhitect-şef al oraşului) se adresează autorităţilor rezinene cu cererea să li se vândă terenul aferent imobilului. Consiliul Orăşenesc satisface cererea, vânzându-le soţilor Grădinari nu 0,54 ha de teren, cât era indicat în planul cadastral al obiectului, ci 0,72 ha, suprafaţă care includea şi trotuarele de pe străzile Energeticienilor şi 1 Mai, aferente complexului nefinisat. Faptul a trezit indignarea locuitorilor din zona respectivă, cu un trafic rutier destul de intensiv. Presa locală a mediatizat cazul, lumea aştepta măsuri. Nu s-a întâmplat nimic. Chiar şi după ce, la solicitarea ziarului CUVÂNTUL, Tudor Golub, pe atunci şeful Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a recunoscut: „Decizia nr.4/15 din 23.05.2012 a Consiliului Orăşenesc Rezina „Cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului proprietate publică a UAT or. Rezina din str. 1 Mai 4/1, aferent bunului privat al cetăţenei Grădinari Larisa” a fost adoptată cu mai multe încălcări a legislaţiei în vigoare. Terenul aferent al construcţiei nefinalizate în mărime de 0.54 ha vândut noilor proprietari a fost mărit abuziv din contul spaţiului public (trotuarelor) de pe străzile adiacente Energeticienilor şi 1 Mai cu 0.1768 ha. Terenul a fost vândut la preţul de 83.706,5 lei, pe când în realitate costa 357.767,8 lei, astfel bugetul oraşului fiind prejudicat cu 254062,8 lei. Mai mult, de perfectarea actelor şi a deciziei de înstrăinare a acestui bun imobil s-a ocupat Evgheni Grădinari, coproprietar al construcţiei nefinalizate, tot el şi cumpărător al terenului şi reprezentant al Primăriei în calitate de arhitect-şef al oraşului.”

Jurnaliştii locali au mers cu probele adunate la organele de drept, solicitând Poliţiei, Procuraturii, Comisiei Naţionale de Integritate să se pronunţe pe marginea acestei „afaceri”. Toate aceste organe n-au găsit însă în acţiunile autorităţilor rezinene niciun fel de încălcări. După îngrădirea teritoriului şi unele lucrări de construcţie, în octombrie 2014 soţii Grădinari vând obiectul Maria Ştefan Dulgher, asistentă medicală la grădiniţa din satul Tvardiţa, raionul Taraclia. Încă peste şapte luni imobilul ajunge în proprietatea ÎI Mariana Druţă din satul Ţahnăuţi, raionul Rezina.

Noua proprietară se adresează la Primăria Rezina să i se elibereze certificat de urbanism pentru transformarea construcţiei nefinalizate în staţie de deservire auto şi spaţii comerciale. La 12 mai 2016 Primăria îi eliberează solicitantei documentul în care este specificat: „Prezentul certificat nu permite executarea lucrărilor de construcţie, care vor deveni posibile numai după eliberarea, în baza documentaţiei de proiect, a autorizaţiei de construcţie”. Solicitată să comenteze plângerea locuitorilor din preajma imobilului, Mariana Druţă a spus că acţiunile dumneaei ca proprietară sunt legitime şi au fost aprobate de Inspecţia de Stat în Construcţii; că secţia de beton şi mortar este destinată pentru acoperirea propriilor necesităţi.

Concomitent cu demersul la redacţia CUVÂNTUL-ui, Leonid Hanchevici a trimis petiţia colectivă şi preşedintei raionului Eleonora Graur, procurorului raionului Andrei Roşca, primarului oraşului Rezina Simion Tatarov. În locul preşedintei raionului şi a procurorului lui L. Hanchevici i-au răspuns şefii de la filiala Rezina a SA RED-Nord, Insectoratul de Poliţie Rezina şi Inspectoratul Ecologic de Stat, care l-au informat că problema abordată ţine de competenţa autorităţilor locale şi că „încălcări ale legislaţiei n-au fost depistate”.

Solicitat de redacţie să comenteze plângerea lui L. Hanchevici şi a vecinilor dumnealui, primarul Simion Tatarov a relatat: „Imobilul din str. 1 Mai 4/1 nu figurează ca baie, dar ca o construcţie nefinalizată supusă reconstrucţiei în staţie de deservire auto şi spaţii comerciale. ÎI Mariana Druţă, proprietara obiectivului n-a solicitat şi nu a primit autorizare pentru construcţia secţiei de producere a betonului. Dacă cele indicate în petiţie se vor adeveri, Primăria va sesiza organele competente”.

În actul de constatare privind identificarea bunului imobil procurat de soţii Grădinari, eliberat de Oficiul Cadastral Rezina la 30 martie 2012, obiectivul este descifrat drept construcţie nefinalizată (complex de băi şi asanare). În următoarele acte de vânzare-cumpărare şi acte de proprietate obiectivul este trecut deja drept „construcţie nefinalizată”. Am încercat să aflăm la Primăria Rezina cine şi când a schimbat destinaţia obiectivului, lucru ce ţine exclusiv de prerogativa Consiliului Orăşenesc. Lilia Răileanu, secretara Consiliului Orăşenesc Rezina, ne-a spus că la Primărie nu există niciun document care ar atesta asemenea modificări.

Între timp, lucrările de asamblare a secţiei de beton şi mortar de pe teritoriul procurat de ÎI Mariana Druţă sunt în toi (vezi imaginea). În Rezina se vehiculează ideea că în spatele acestor ilegalităţi ar fi interesele unor persoane suspuse, care acţionează prin persoane interpuse şi oficial nu figurează ca beneficiari. În caz contrar de ce majoritatea de guvernare din Consiliul Orăşenesc ar promova cu atâta insistenţă nişte decizii vădit ilegale, iar organele menite să stopeze fărădelegile şi să-i pună la respect pe cei vinovaţi o fac pe prostul, îşi motivează poziţia autorii acestor zvonuri.

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii