Economic

Grâul frățesc

Cine a lăsat regiunea găgăuză fără fondul de rezervă pentru grâu

Autor: Petru Garciu
18/03/2024 4876

În ianuarie 2024, autoritățile regiunii găgăuze au trimis o scrisoare ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov. Comratul a cerut de data asta îngrășăminte minerale de pomană. Găgăuzia a primit anterior ajutor umanitar pentru agricultură din partea Rusiei – grâu pentru fondul de rezervă. În cele din urmă, totul s-a terminat cu scandal, furt și dosare penale. Despre felul în care oficialii și antreprenorii au lăsat fondul de rezervă al regiunii fără grâu și ce rol a jucat o companie apropiată fostei bașcane, Irina Vlah, relatăm în ancheta noastră.

În primăvara lui 2020, nu au fost precipitații în sudul Moldovei timp de aproximativ cinci - șase luni. Deputații Adunării Populare, în cadrul unei ședințe speciale, au declarat Găgăuzia drept zonă de cataclism natural. În cadrul discuțiilor, aleșii locali și-au amintit de existența unui fond de rezervă pentru grâu. Numai că s-a dovedit că, de fapt, acesta nu mai exista.

„Sunt 2.000 de tone în depozit. Dar ele se înnoiesc. Cerealele se păstrează până la 1 martie. Apoi vine reînnoirea”, le-a explicat deputaților Nicolai Dragan, care la vremea ceea conducea Comisia pentru agricultură din Adunarea Populară.

Printre gospodăriile în care erau depozitate cerealele fondului de rezervă al Găgăuziei se număra „Colhoz-Pobeda”, întreprindere condusă de Dragan. El a precizat că societățile care depozitează cereale până la 1 martie le vând și apoi returnează cantitatea necesară în vara fiecărui an.

Atunci, se știa deja că pe 60% din suprafețele de cultivate în iarnă recolta era pierdută. Pe restul terenurilor, grâul, potrivit Comitetului executiv al Găgăuziei, nu trebuia să depășească 50%. Cu toate astea, autoritățile regiunii nu au emis un decret privind conservarea fondului de rezervă pentru grâu în primăvara anului 2020.

Calculele la ochi și refuzul ca grâul să fie cântărit

La o săptămână după scandalul de la ședința Adunării Populare, Comitetul executiv a decis să verifice disponibilitatea cerealelor în fondul de rezervă al Găgăuziei. Comisia, care includea membri ai Comitetului executiv, un adjunct al Adunării Populare și reprezentanți ai agențiilor de aplicare a legii, a verificat existența grâului pe 8 mai 2020.

S-a dovedit că nu ar trebui să fie 2.000 de tone în depozit, așa cum a spus inițial Dragan, ci 840 de tone. Cerealele erau depozitate la întreprinderea „Podiș Boiu” din Ceadîr-Lunga – 219,7 tone și la societatea „Colhoz-Pobeda” din Copceac – 621,1 tone.

Controlul grâului la depozitul întreprinderii “Colhoz-Pobeda”. Foto: Comitetul Executiv al regiunii găgăuze

A fost făcută o verificare aproximativă – fără cântar. Au calculat cantitatea după formula volumul aproximativ al terasamentului și l-au înmulțit cu coeficientul de natură a cerealelor - 0,8 kg. Drept urmare, au tras concluzia că grâul există în cantitatea necesară. 

Deputații Adunării Populare nu au fost de acord cu evaluarea comisiei Comitetului executiv și au făcut propria lor verificare. Cu toate astea, nu a fost posibilă verificarea și cântărirea cerealelor. La întreprinderea „Podiș Boiu”, potrivit fostului deputat local Serghei Cernev, nu li s-a permis să intre în depozite și au alertat poliția.

La întreprinderea „Colhoz-Pobeda”, a precizat Cernev, au împiedicat cântărirea, iar șeful societății a dispus „să nu fie dat niciun document”. Această informație a fost confirmată de consilierul satului Copceac, Dmitri Kurdov.

„Am început să cântărim cerealele în depozitele de acolo. Am cântărit aproape totul; au mai rămas câteva tone. Nu îmi mai amintesc exact cât am stabilit că lipsește, mai mult de jumătate. Nu au avut timp să înceapă”, a spus Kurdov.

Toate astea s-au întâmplat cu participarea poliției, care, potrivit consilierului local, a intrat în dispute cu comisia Adunării Populare. „Unul dintre polițiști chiar a spus: „Dacă nu pleci de aici, voi rămâne fără muncă mâine”, și-a amintit Kurdov.

Pe baza rezultatelor inspecției grâului de către deputații Adunării Populare, a fost întocmit un raport. În document se indica faptul că doar 324,5 tone din cele 621,1 de grâu din fondul de rezervă se aflau în depozitele întreprinderii „Colhoz-Pobeda”.

„Problema este deja închisă. Am întors cerealele până la ultimul bănuț, cum se spune. Nu vreau să mă întorc, mai ales că a fost cu mult timp în urmă și nu mai este adevărat. Specialiștii noștri [în timpul verificării] nu au fost prezenți. În primul rând, lacătele au fost deteriorate, așa că nu vreau să mă întorc acum. Ce am primit am întors totul”, a comentat Dragan concluzia comisiei Adunării Populare că aproape jumătate din grâul repartizat nu mai exista.

Compania fratelui bașcanului a transportat grâul în depozit cu 3 zile înainte de decizia de a porni verificările

Cu trei zile înainte ca executivul condus de Irina Vlah, bașcan al Găgăuziei în 2015-2023, să înceapă controlul, grâul a fost transportat la depozitele „Colhoz-Pobeda” noaptea târziu. Acest lucru a fost făcut de Demir-Agro, compania lui Serghei Vlah, fratele fostului bașcan. 

Consilierii din satul Copceac, raionul Ceadîr-Lunga, au verificat documentele șoferilor de camioane. Facturile indicau că cerealele provin de la firma „Demir-Agro”.

„Pe la 12 noaptea, au sosit patru camioane. Apoi, la 3-3:30, au mai venit patru și, până la 9 dimineața, încă patru camioane. În total, 12 vehicule de 25 de tone fiecare, adică exact 300 de tone câte au fost livrate”, a spus Valeri Manastîrlî, care la acea vreme era consilier al satului Copceac.

Totodată, Manastîrlî a fost surprins de datele din documente care arătau greutatea încărcăturii. „Acolo, în facturi, au fost luate cifrele din pod: 48 de tone, 50 de tone. În ciuda faptului că greutatea admisă este de 25 de tone. În unele cazuri, camioanele iau până la 40 de tone, dar în Moldova sunt doar două sau trei din astea”, a mai spus Manastîrlî.

Potrivit lui Nicolai Dragan, „Colhoz-Pobeda” „a întors pur și simplu cerealele pe care le-a dat pentru reînnoire până la 1 martie”. Așa a ajuns grâul în depozite. Serghei Vlah, cel care conducea firma Demir-Agro, într-un comentariu pentru autorul articolului, a spus că firma sa nu a folosit niciodată grâu din fondul de rezervă al Găgăuziei.

„Noi ne ocupăm de export. Cumpărăm grâu. Noi avem relații de afaceri, „Colhoz-Pobeda” a cumpărat de la noi. Nu am luat noi niciun fel de grâu din fondul de rezervă. Am avut o cantitate pe care „Colhoz-Pobeda” a cumpărat-o de la noi”, a spus Vlah.

Potrivit acestuia, în mai 2020, cerealele care au fost livrate la Copceac au fost achiziționate de „Colhoz-Pobeda” de la compania Demir-Agro. Cu toate astea, Vlah nu a putut spune exact câte tone au fost cumpărate atunci. Această versiune contravine informației dintr-o factură din 2 mai 2020 unde este indicat că Demir-Agro a transportat grâu în Copceac pentru păstrare.

Verificarea grâului în depozitul „Colhoz-Pobeda”. Foto: Comitetul executiv 

Grâul din fondul de rezervă a fost transportat pentru depozitare la „Colhoz-Pobeda” în 2016 conform unei hotărâri semnate de Irina Vlah – în total 618 tone. O parte din cereale – 241 de tone - au fost transportate cu camioane grele de la Demir-Agro. Totodată, potrivit comisiei speciale a Adunării Populare, în două facturi (40 de tone în total) era indicat punctul de descărcare în orașul Vulcănești, și nu în satul Copceac, unde se află depozitele „Colhoz-Pobeda”.

Fostul bașcan al Găgăuziei, într-un comentariu pentru Centrul de Investigații Jurnalistice, a negat acuzațiile că fratele ei, Serghei Vlah, ar fi folosit grâu din fondul de rezervă. „Cel mai important este că afacerea lui nu avea legătură cu bugetul Găgăuziei. Și nu înțeleg cum l-aș fi putut ajuta. [...] Afacerile lui nu au legătură cu bugetul Găgăuziei și întreprinderile găgăuze”, a spus Irina Vlah.

Interesul fratelui Irinei Vlah

În regiunea găgăuză, Demir-Agro a devenit cunoscută de când Irina Vlah a preluat funcția de bașcan în 2015. Compania este specializată în cumpărarea cerealelor în Moldova și vânzarea în străinătate. În 2016, Demir-Agro a ocupat primul loc la concursul pentru cel mai bun antreprenor al Găgăuziei la două categorii: „Cel mai bun exportator” și „Mecena anului”.

Cinci ani mai târziu, în 2021, Demir-Agro a anunțat procedură de insolvență. În același an, una dintre băncile comerciale din Republica Moldova a intentat un proces împotriva acestei companii pentru nerambursarea unui împrumut în valoare de 3 milioane de dolari.  Creditul a fost acordat în 2019-2020. Drept urmare, la 21 noiembrie 2022, instanța de fond a decis să recupereze 3,2 milioane de dolari de la Serghei Vlah.

În cel de-al doilea an de mandat al Irinei Vlah, compania fratelui său a devenit învingătorul concursului “Cei mai buni antreprenori ai Găgăuziei”. Foto: gagauzinfo.md

Problemele financiare ale unei mari companii la nivelul Găgăuziei au fost explicate în instanță prin „consecințele pandemiei și prețurile scăzute la recolte”.

Povestea împrumutului nerambursat și a procesului de insolvență al lui Demir-Agro nu l-au împiedicat pe Serghei Vlah să continue să conducă o afacere de comerț al produselor agricole. În 2020, în timp ce vechea firmă lua împrumuturi bancare de milioane, la Chișinău a fost înregistrată o firmă cu un nume aproape identic, dar fără cratimă: Demir Agro SRL.

Potrivit informației de la Agenția Servicii Publice, noua companie Demir Agro a fost înființată pe 1 iulie 2020 de o companie ucraineană cu același nume din raionul Bolgrad, regiunea Odesa, Ucraina. Compania ucraineană a fost deschisă de Serghei Vlah în 2013. În ceea ce privește compania moldovenească Demir Agro, beneficiarul efectiv al acesteia este Olga Vlah, fosta soție a lui Serghei Vlah. Acum Serghei Vlah apare pe site-ul companiei ca director general al Demir Agro. În 2023, compania s-a plasat pe locul patru în topul exporturilor de grâu din Moldova.

 

Pentru pierderea a 350 de tone de cereale - amendă de 105.000 de lei

Din volumul total de cereale primit de regiunea găgăuă din partea Rusiei în 2008, o parte a fost distribuită între primari, iar o altă parte a fost repartizată pe credit la 5% fermierilor.

În septembrie 2015, vicepreședintele Comitetului executiv al Găgăuziei, Vadim Ceban, raporta că antreprenorii datorau autorităților regiunii peste 600 de tone.

Unul dintre debitori a fost firma „Ostormdiva”. În depozitele sale se păstrau 350 de tone de grâu din fondul de rezervă. Cu toate astea, în 2015, Ostormdiva a declarat procedura de insolvență și nu a restituit grâul. Ulterior, a fost deschis un dosar penal împotriva șefului fermei, Dmitri Ostrioglo, care a fost găsit vinovat în temeiul articolului de deturnare a proprietății străine.

În 2020, Comitetul executiv i-a cerut circa 1 milion de lei pentru grâul lipsă. Judecătorii însă au decis altfel. Ostrioglo a fost obligat să plătească doar 105.000 de lei autorităților din Găgăuzia.

Ostormdiva nu este singura companie care nu a returnat grâul. Au existat mai multe astfel de companii.

 

Toate au declarat procedură de insolvență. În cele din urmă, nu se știe câte tone de cereale au datorat aceste companii și dacă Comitetul executiv a reușit să returneze banii. Autoritățile regiunii nu au clarificat sau furnizat niciodată datele la solicitarea Centrului de Investigații Jurnalistice.

O parte din cereale au fost returnate Comitetului executiv în bani

Din 2015 până în 2020, Comitetul Executiv a primit 2,6 milioane de lei din vânzarea cerealelor din fondul de rezervă. Noi cereale nu au fost cumpărate cu acești bani pentru a înnoi fondul de rezervă.

Oxana Nedealco-Calîn, care lucra în Comitetul executiv din 2013, a explicat de ce nu era nevoie să fie achiziționat grâu pentru fondul de rezervă. „Cheltuind bani pur și simplu pe cereale, care apoi trebuie reînnoite, eu, având studii economice, cred că acest lucru este puțin nepotrivit”, a spus Nedealco-Calîn.

După spusele acesteia, nu s-a cheltuit nimic din banii pe care Comitetul executiv i-a primit pentru grâul din fondul de rezervă. Cu toate acestea, o comisie specială Adunării Populare a stabilit în 2020 altceva. Aceste 1,2 milioane de lei au fost cheltuiți în alte scopuri, inclusiv pentru desfășurarea Forumului Economic și a Festivalului vinului, organizat de Comitetul executiv.

După un scandal legat de grâul din fondul de rezervă, Comitetul executiv, condus de Irina Vlah, a decis în iulie 2020 să împartă grâul primăriilor localităților din regiune, în funcție de numărul populației. La acea vreme, bașcanul a explicat decizia spunând că „există multe speculații politice și declarații calomnioase în jurul grâului acordat ca ajutor umanitar”. Un alt motiv pentru a repartiza cerealele primăriilor, potrivit lui Vlah, a fost situația dificilă din sectorul agricol.

„Recomand ca autoritățile locale să folosească aceste rezerve pentru a depăși consecințele secetei”, a clarificat atunci Vlah.

Am decis să clarificăm împreună cu Irina Vlah de ce grâul nu a fost repartizat fermierilor pentru a-i sprijini în timpul secetei. Ca răspuns, fostul bașcan a calificat informațiile Centrului de Investigații Jurnalistice incorecte și a adăugat că nu a avut nimic de-a face cu grâul din fondul de rezervă. „A fost o echipă care s-a ocupat de această problemă, bașcanul nu a fost implicat în aceste chestiuni. A fost o decizie a Comitetului Executiv, sunt responsabili pentru asta”, a spus Vlah.

Oxana Nedealco-Calîn a prezentat și versiunea ei despre motivul pentru care Comitetul Executiv a decis să distribuie grâul primăriilor.

„Comitetul Executiv al Găgăuziei a ajuns atunci la concluzia că, din cauza secetei, mulți agenți economici nu vor plăti arenda pământului pe care îl lucrează sau vor achita sume mai mici. Prin urmare, Comitetul executiv a hotărât că ar fi mai bine să repartizăm grâul primăriilor. Pentru că primăriile știu mai bine situația din fiecare localitate”, a spus angajata Comitetului executiv.

Până la jumătatea anului 2020, din cele 5.000 de tone de grâu, în Găgăuzia nu mai era niciun fond de rezervă. Documentele și concluziile Comisiei speciale a Adunării Populare privind furtul au fost verificate de două ori de către procuratură. În ambele cazuri, procurorii nu au găsit elemente ale unei infracțiuni. Niciunul dintre actualii sau foștii oficiali nu a fost pedepsit.

Investigația a fost realizată în cadrul Proiectului „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice și Asociația Presei Independente, cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Guvernul Marii Britanii, și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii