Economic

Calea Ferată din Moldova și șpăgile către Plahotniuc

Vladimir Plahotniuc la o întâlnire cu angajații Căii Ferate din Moldova
Autor: Mădălin Necșuțu, Ilie Gulca
11/11/2021 4683

● Compania conectată la fostul manager al Căii Ferate din Moldova, Iurie Topală, a rămas și astăzi unul dintre cei mai mari jucători pe piața transporturilor feroviare

● Comisioanele dintr-o companie britanică erau redirecționate spre contul unei companii la o bancă implicată în furtul miliardului, unde avea cont și familia Plahotniuc

● În 2019, Calea Ferată din Moldova a pierdut aproape jumătate din transporturi din cauza șpăgilor pretinse de fosta conducere a PDM de la Combinatul siderurgic din Galați

Calea Ferată din Moldova (CFM) a acumulat în iulie 2021, la peste un an de criză pandemică, un fond de rulment de circa minus 300 de milioane de lei, aproximativ 15 milioane de euro. 

„În acest moment, avem circa 270 de milioane de lei mai mult de plătit decât deținem în conturi, în rezervoarele locomotivelor și în alte active”, a spus directorul CFM, Oleg Tofilat, iulie 2021.  

Lunar, a adăugat noul manager, întreprinderea primește ordine de plată de peste 15 milioane de lei mai mult decât încasează. 

Prin urmare, „la cei circa 300 de milioane, se adaugă lunar alte circa 15 milioane de lei”, precizează directorul. 

Deși greutățile financiare se suprapun pe pandemie, Calea Ferată figurează printre întreprinderile de profil din regiune cu cele mai mici venituri înregistrate în 2020. 

„În anul trecut, Căile Ferate Ucrainene au majorat volumul mărfurilor transportate cu 24%, Căile Ferate Române – cu 18%, în timp ce Calea Ferată din Moldova a scăzut volumul mărfurilor transportate”, a declarat fostul director al întreprinderii, Iurie Topală.

Problemele la Calea Ferată au început să se acutizeze, în opinia lui Iurie Topală, în urma unui război declanșat între firmele de expediție, care s-a soldat cu o reducere considerabilă a volumului de mărfuri transportate pe calea ferată. 

El acuză că după plecarea sa din funcția de director, noua administrație a blocat funcționarea unor firme de expediție. „Ăștia le-au oprit și le-o dat la drugii [prietenii – n.r.] lor și ăștia, la rândul lor, le-au preluat și nu au transportat nimic”, a afirmat el.

Plecarea lui Iurie Topală din funcția de director al CFM a coincis cu pierderea contractului cu Combinatul siderurgic Liberty Galați SA.

Aceasta a provocat întreprinderii o pierdere de circa 700.000–800.000 de tone anual, echivalentul a circa 18% din totalul de mărfuri transportate pe calea ferată în 2019. La aceste pierderi s-a adăugat scăderea transportului de cereale determinat de seceta din 2020 și de interdicțiile la exportul de grâu.

„Din transportul de minereu de fier, eu aveam pe lună câte 20 de garnituri, câte 54 de vagoane. Azi [iunie 2021], pe lună, dacă sunt patru sau șase. Eu aveam mii de vagoane, era plină Calea Ferată”, își amintește Topală.

 

Conform raportului Comisiei de Anchetă a Parlamentului privind analiza situației economico-financiare a CFM, pe calea ferată din Moldova, în 2020, au fost transportate 2,82 de milioane de tone de mărfuri, ceea ce constituie cu 34% mai puțin comparativ cu 2019, când au fost transportate 4,27 de milioane de tone. 

Veniturile Căii Ferate din Moldova, potrivit fostului director Topală, sunt în proporție de 85% din transportul de marfă, adică 1,5 miliarde de lei.  „Restul veniturilor din chirii sunt niște mărunțișuri, care nu au nicio relevanță”, a spus el. 

Factorul politic și „firmele de casă” 

Schimbările politice din țară au avut un rol determinant și asupra firmelor de expediție acceptate să desfășoare activități de transport pe calea ferată. În diferite perioade, fiecare conducere politică a statului a avut „firmele sale de casă”.

Cea mai mare pierdere a CFM a fost în 2020 contractul cu combinatul siderurgic Liberty Galați. „Le-au fost sucite mâinile în anii 2017, 2018, 2019, până când alde Liberty și-a scuipat sufletul... Acum Liberty nu se mai întoarce așa de ușor”, a spus sursa care a solicitat anonimatul.  

Venirea în august 2015 a lui Topală la cârma CFM se suprapune pe preluarea puterii de către Partidul Democrat. 

Conform unui raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în 2015, a fost pusă la cale o strategie de eliminare a expeditorilor mici de pe calea ferată. Regulamentul a fost modificat astfel încât fiecare firmă de expediție să depună în contul CFM suma de 3 milioane de lei față de 1 milion cât era anterior.

Indiferent de volumul de marfă transportată, firmele de transport erau obligate să depună în contul CFM o sumă egală cu cel puțin 20% din valoarea tuturor tranzacțiilor realizate în ultimele trei luni.  

Conform raportului SIS, numărul expeditorilor a fost redus de la 23 în 2014 la numai 14 companii acceptate în 2015. Însuși Iurie Topală a fost acuzat de SIS că a monopolizat acest domeniu de afaceri, inclusiv prin firma Transcancor SRL.

Chiar în decembrie 2015, la numai trei luni de la numirea sa în funcție, relevă raportul SIS, Iurie Topală a preluat compania de expediție Transcancor prin intermediul finului său de cununie, Dorel Balan

Conform rapoartelor financiare, Transcancor SRL a funcționat foarte bine în timpul administrației lui Topală la CFM. De exemplu, în 2018, firma a înregistrat o cifră de afaceri de circa 150 de milioane de lei și un profit de aproape 5,5 milioane de lei. Pe parcursul acestor ani, compania a avut între patru și șase angajați. 

În 2019 Transcancor a avut o cifră de afaceri de circa 80 de milioane de lei și un profit de 3 milioane de lei. Raportul SIS mai subliniază că, în prima jumătate a lui 2019, Transcancor a ajuns să aibă o felie mare, de 21%, din piața transporturilor din Republica Moldova. 

După plecarea lui Iurie Topală din funcția de director al CFM în august 2019, compania a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de afaceri de numai 19,6 milioane de lei și un profit infim de 20.900 de lei.

În apărarea sa, Iurie Topală pledează că nu poate să fie vorba de conflict de interese întrucât Calea Ferată avea doar beneficii în urma colaborării cu firmele de transport. 

„Firma de expediții aduce bani la Calea Ferată [...], iar întreprinderea nu plătește un bănuț. Conflict de interes ar fi dacă aș plăti eu bani unei firme a unei rude de-a mele”, opinează el.

În același timp, fostul manager spune despre afacerile finului său, Dorel Balan, cu Calea Ferată, că lucrează de ani de zile „și nu are treaba asta”, deoarece „nu dă CFM bani, ci firmele dau”. 

Iurie Topală. Foto: agora.md

Offshore-urile din Marea Britanie

Iurie Topală mai susține că această reorganizare, prin regulamentul din 2015, a fost făcută pentru a favoriza Calea Ferată și pentru a aduce o anumită stabilitate în sectorul transportului feroviar.

„Erau vreo 30 de firme de expediție la Calea Ferată [înainte de adoptarea regulamentului din 2015 – n.r.]. O parte au apărut prin 2012–2013 și au început conflicte și preluări [ostile] de transport de mărfuri. În urma acestor preluări avea de pierdut Calea Ferată. Eu i-am chemat pe toți și le-am spus: Oameni buni, uitați-vă încoace… Cine a dus marfa asta înainte o va duce și de acum încolo […] Dacă veniți cu marfă nouă, eu nu am nimic împotrivă”, a explicat el. 

Raportul SIS arată că, începând din 2014, a funcționat un grup de firme controlat de oamenii apropiați fugarului Vladimir Plahotniuc. 

Artizanii schemei de corupție percepeau neoficial taxe cuprinse între doi și cinci dolari per tonă de marfă transportată. 

Serviciul de Informații și Securitate a indicat printre firmele vizate în această afacere două companii – Condaline SRL, Translogist Sistem SRL – fondate de Marcelian Pîrlog.

Taxa neoficială de doi–cinci dolari era trimisă de către firmele protejate în contul unei companii din Marea Britanie – Cargologist LP.

Iurie Topală îl acuză pe Marcelian Pîrlog de situația dificilă de la CFM. „El acum [în 2020] a început să ia de la toți mărfurile și să le transporte. Dar acum nu le duce nici el, dar nici cei care le duceau înainte. Și așa pătimește Calea Ferată”.

De partea cealaltă, Eduard Patic, avocatul lui Marcelian Pîrlog, a calificat afirmațiile lui Topală drept „aberații”.

„Domnul Pîrlog nu are nicio tangență cu administrarea Căii Ferate. El nu este funcționar. El este om de afaceri. Și întreprinderile la care el a fost și este fondator au relații curat comerciale [cu CFM] în baza de contracte și în baza actelor normative”, a spus avocatul lui Pîrlog.

De asemenea, SIS a estimat că, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2016, firmele de expediție au transferat împreună pe contul companiei britanice Cargologist LP suma de 158 de milioane de lei.

Moldoveanul-rus din paradisul fiscal scoțian

Cargologist LP este firmă fondată în decembrie 2013 în Edinburgh, Scoția, Marea Britanie, care a funcționat până în 2017. Registrele britanice nu indică nici acționarii firmei și nici directorii acesteia. 

Cu toate acestea, documentele arată că partenerii structurii de conducere erau două offshore-uri din Seychelles – Kingsley Business Services LTD și Longford Solutions LTD

Cargologist LP, compania unde se plăteau șpăgile expeditorilor de pe calea Calea Ferată din Moldova, avea cont la ABLV Bank din Riga, Letonia, bancă la care soția lui Plahotniuc deținea mai multe conturi și care a fost implicată în „Landromatul rusesc” și dosarul „furtul miliardului”. 

Din 2017 transferurile aferente transportului pe Calea Ferată din Moldova au început să meargă către Global Logistics Railway LP, o altă companie înregistrată în Scoția. 

De data asta, în structura de conducere a Global Logistics Railway LP, apare cetățeanul rus Eduard Mytsu. Persoana cu aceleași date a renunțat la cetățenia Republicii Moldova în 2006 și a redobândit-o în 2009. 

Avocatul Eduard Patic a spus că nu poate să ne vorbească despre relațiile pe care clientul său le are cu Eduard Mîțu. E a mai afirmat că Marcelian Pîrlog nu are nicio relație cu Vladimir Plahotniuc.

„Sunt niște informații care, pe moment, constituie secret de anchetă. Nu?... Eu nu vă pot spune. Toate răspunsurile noi le-am dat organului de urmărire penală. Mai departe, din păcate, nu pot să vă răspund”, a afirmat el, făcând trimitere la relațiile de confidențialitate pe care le are cu clientul său. 

O persoană din administrația întreprinderii a explicat reporterilor CIJM că banii colectați de la companiile de expediție nu mergeau la Calea Ferată, ci „la alți oameni”: „Ei vorbesc de doi–trei dolari… Asta se plătea, dar nu plătea Calea Ferată, oameni buni, plătea agentul economic! Tu duci carne, tu duci altceva, pentru fiecare tonă de carne, de exemplu, plăteai 50 de dolari cuiva… acolo. Era un sistem pus, dar nu de Calea Ferată, pus de alți oameni”.

Între iulie 2016 și ianuarie 2018, firmele de expediții au transferat suma de 78 de milioane de lei către Global Logistics Railway LP. 

Actualul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat

Ierarhia șpăgilor și combinațiile politice

Actualul director al CFM, Oleg Tofilat, a explicat fenomenul suprataxelor, dar nu a oferit detalii, invocând faptul că în acest caz este în desfășurare o anchetă a oamenilor legii.

„Calea Ferată își face treaba ei, însă factorii de decizie din întreprindere sau cei de deasupra lor, mai precis politicianul, care este superior, ține casele de expediție și adaugă un anumit supratarif din care trăiește”, a spus el. 

„Dacă am admite că administrația precedentă era interesată să perceapă acel tarif, am putea presupune că ar rămâne interesată să facă acest lucru și în continuare. Probabil că sunt și alte dedesubturi pe care eu nu le știu, dar pentru asta există organe de anchetă”, a adăugat directorul CFM. 

În același timp, Iurie Topală susține că dosarele demarate de procuratură, întemeiate pe rapoartele operative ale SIS, ar reprezenta nu altceva decât niște abuzuri.

„Că ăla a furat doi dolari, cinci dolari… Prima și a doua semnătură era a mea. Nu putea să iasă un bănuț din Calea Ferată fără știrea mea. Nu doi dolari pe tonă, nu cinci, UN BĂNUȚ nu putea să iasă”, a insistat el, relevând că după instalarea în funcție, „a luat banii sub semnătura sa și i-a predat „cu hapca la Ministerul Economiei”. 

Pe moment, operatorul de expediție Transalliance Group are cele mai multe contracte cu CFM. Conform unei ordonanțe de percheziție emisă de procurori, această firmă este conectată la fostul director al CFM, Iurie Topală.

„La ziua de azi, tranzitul de minereu din Ucraina spre România, la fel, se face prin Transalliance Group, pentru că așa a insistat exportatorul”, a declarat o sursă din interiorul CFM. 

Solicitat de reporterii CIJM să spună dacă a plătit șpagă la PDM, Topală nu a răspuns.

Fact-cheking: Inna CÎVÎRJIC, RISE Moldova

Acest articol a fost produs cu asistența proiectului “Comunicare Strategică și Suport pentru Mass-media în Republica Moldova". Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă în niciun fel opinia Uniunii Europene. 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii