Economic

Cum a fost distrus brandul ORLACT, iar salariații aruncați în stradă

„Am tot strigat că se fură, dar nu ne-a auzit nimeni”

Foto: CIJM
Autor: Cornelia Cozonac
07/06/2016 3971

Societatea pe Acțiuni Orlact din Orhei, renumită altă dată pentru maioneza și halvaua ce se produceau aici, a fost adusă la faliment, după ce conducerea  a contractat zeci de credite fără acoperire. Intrată în insolvență, întreprinderea și-a trimis în concediu de muncă forțat angajații, și ”a uitat” să le mai achite salariile restante. Muncitorii, rămași la mila justiției, de trei ani încearcă să-și obțină banii munciți. Deocamdată fără sorți de izbândă.

Materialul video a fost realizat de Iurie Vârlan:

Cu legea de partea lor, dar fără dreptate

Chiar de la primele semnale că întreprinderea se confruntă cu probleme, muncitorii de la Orlact au făcut uz de toate instrumentele de apărare a drepturilor: au protestat, au sesizat  autoritățile responsabile, au bătut la ușa tuturor partidelor, au scris conducătorilor de stat, dar fără izbândă. Până la urmă s-au trezit singuri pe holurile instanțelor de judecată. Unii s-au resemnat, alții au continuat să-și apere drepturile.

Odată ce întreprinderea a intrat în proces de insolvabilitate, fosta conducere se spală pe mâni și spune că nu mai e în funcție,  iar noul administrator numit de creditori pentru gestionarea procesului de lichidare afirmă că nu mai sunt bani. Cazul SA Orlact nu a ajuns nici în vizorul organelor de drept, deși angajații spun că au semnalat pe la toate structurile.

Foto: CIJM

Am tot strigat că se fură, dar nu ne-a auzit nimeni”

Tatiana Denisova, lider sindical. Foto: CIJM

”Timp de un an și jumătate, activitatea întreprinderii a fost definitiv stopată. Ceea ce a fost creat în 13 ani, a fost dus de râpă foarte repede. Noi am strigat în gura mare, că se fură, că ni se încalcă drepturile, dar nu a reacționat nicio structură de stat, ca să oprească fărădelegile. Inspecția Muncii a dovedit doar nu are pârghii suficiente să apere drepturile muncitorilor”, ne spune Tatiana Denisov, lider al organizației primare sindicaliste și fostă șefă a secției Cadre.  

Desperați, oamenii au bătut la ușile tuturor instituțiilor publice, ale politicienilor aleși, au mers la partidele pentru care au votat,  dar, spun ei,  nimeni nu i-a auzit. ”Am mers la toate partidele: la socialiști, liberali, democrați de la organizația teritorială Orhei, liberal-democrații nici n-au vrut să ne primească. Ce putem noi face? -ni se  spune peste tot. Da pentru ce i-am ales noi în deputați? Nu vedem niciun sens”, se revoltă Tatiana Denisov. ”Cred că numai la noi se întâmplă așa ceva-să se bancrotizeze fabrica și salariații să fie dați cu piciorul în fund afară, fără să li se achite salariile. Legea lucrează numai pentru angajator. Pentru angajat lege nu este. Noi am simțit asta pe piele proprie  când am umblat prin judecăți să căutăm dreptate. Oricât am luptat, banii pe care i-am muncit, nu am putut să-i obține”, spune o altă muncitoare de la fabrică Ana Lisnic. 

De la profit la faliment

Societatea pe Acțiuni Orlact din Orhei, fondată în 2000, în baza fostei fabrici de lactate, devenise în scurt timp cunoscută nu numai în Moldova pentru calitatea produselor sale: maioneză, muștar, halva, limonadă. Întreprinderea avea un randament înalt, venituri bune, iar angajații se mândreau că lucrează aici. „Timp de 10 ani nu am știut de probleme. Veneam cu plăcere la serviciu, lucram mult, chiar peste program pentru că ne plăcea. Eram un colectiv unit. Voiam ca producția noastră să fie neîntrecută la calitate. Și ne mândream cu asta. Salariu aveam bun, prime la toate sărbătorile. Nici nu puteam să ne dorim altceva. Aici era totul frumos. Flori peste tot. Noi aveam grijă, pentru că era o plăcere să lucrezi. Eram stimați, se ținea cont de părerea noastră și noi, salariații, participam la luarea deciziilor”, își amintește Tatiana Denisov, care a lucrat la Orlact de la înființarea întreprinderii. În ultimii doi ani drumul Tatianei Denisov nu mai duce spre Orlact, ci spre instanțele de judecată, unde, împreună cu colegii săi de lucru, încearcă să-și recupereze salariile restante.       

Insolvabilitate cu interese

Conducerea fabricii fără răspunsuri în fața  muncitorilor. Foto: captură Curaj TV

Problemele la întreprindere au început în 2011, când acționarii majoritari decid să vândă pachetul lor de acțiuni unei singure persoane, Veaceslav Grosu. Acesta, la acel moment era fondator al  SRL Multievo din Chișinău.

Veaceslav Grosu, având pachetul majoritar de acțiuni, dispune schimbarea conducerii întreprinderii, numindu-l în funcția de director executiv pe Alexei Gorbatovschi. Angajaţii, care erau și acționari ai întreprinderii, s-au trezit că nu mai sunt invitați la ședințe, deci ei nu mai puteau participa la administrarea întreprinderii, așa cum au făcut-o ani la rând. Mai mult, la întreprindere a fost instituit un control arbitrar. „Au început să fie încuiate ușile peste tot, uneori eram încuiați în timpul lucrului în secții. Nu puteam ieși afără. Nu se mai întâmplase așa ceva și pentru noi era ceva de neînțeles. Eram tratați de parcă am fi furat ceva, de parcă noi eram hoții”, povestește Olga Șova, fostă angajată a SA Orlact.     

În 2013 întreprinderea intră în incapacitate de plată a creditelor contractate și este nevoită să trimită angajații în șomaj tehnic. În 2014 SA Orlact a întrat în proces de insolvabilitate, iar foștii salariați nu au încăput în niciun fel de planuri. Peste 80 de persoane au ajuns în pragul disperării, din cauză că nu și-au ridicat salariile de 3 ani. Unii au copii încă mici, credite la bănci, alții mai au câțiva ani până la pensie. În trei procese de judecată pe aceeași cauză au obținut  decizii diferite. Chiar dacă unii au fost îndreptățiți parțial, salariile restante rămân neachitate. 

Credite păguboase

Captură Cadastru.md

Pana în 2011, creditele luate preponderent de la Banca Socială, au fost returnate. Din 2012 întreprinderea contractează credite de la Banca comercială Moldova Agroindbank, pe care însă nu le returnează. Cel puțin așa arată datele de la Cadastru. Doar că în actele cadastrale nu este indicată, așa cum ar trebui să fie, valoarea creditelor luate de la Moldova Agroindbank și termenele de rambursare. Cert este că în gaj au fost puse încăperile, terenul și utilajele întreprinderii. Valoarea terenului și a imobilelor, potrivit documentelor cadastrale, se ridică  la 2,5 mln de lei.    

Olga Șova. Foto: CIJM

Foștii angajați sunt nedumeriți: întreprinderea era profitabilă și nu era necesar să se ia credite. Ei se întreabă cine a tras foloase sau unde s-au dus creditele, pentru că nu s-a construit nimic noi, nu s-a cumpărat nimic nou, utilajele erau bune. Ei cred că aceste credite au mers în altă parte, dar se răsplătește întreprinderea. Deși au sesizat atât procuratura, cât și CNA, organele de drept nu au pornit cercetarea situației de la Orlact. ”S-a furat totul, noi vedeam cum sunt cărate bunurile din întreprindere. Ne întrebam unde e contabilitatea. Am lucrat atâția ani și nu s-a întâmplat așa ceva. Un an a fost de ajuns și întreprinderea a fost pusă pe brânci”, povestește Olga Șova. „Noi nu putem dovedi aceste fapte, că nu am mai avut acces la documente, la contabilitate, dar am sesizat, am bătut alarma, ca să vină structurile abilitate să cerceteze la fața locului. Bunurile acestea furate, dacă erau vândute la licitație, se adunau bani pentru plata salariilor restante”, spune Tatiana Denisov.

Angajații trimiși în șomaj tehnic

Aflată în incapacitate de returnare a creditelor, din aprilie 2013, administraţia întreprinderii  întrerupe plata salariilor angajaţilor, iar din mai 2013 îşi sistează aproape în întregime activitatea de producere. O mică parte din angajați a continuat, totuși, să lucreze până în august 2013, când întreprinderea intră oficial în şomaj tehnic. Întreprinderea nu achită indemnizațiile de șomaj – 75% din salariul de bază, așa cum prevede Codul Muncii.  Perioada de șomaj tehnic a durat de la 1 august 2013 până pe 5 februarie 2014. La 5 decembrie 2013,  un număr de 68 de angajați au fost preavizați privind reducerea funcțiilor lor. La finele lunii decembrie 2013, pentru 34 de angajați a fost anulată procedura de reducere a personalului în legătură cu reînceperea activității secției de producere a halvalei, prin acordarea serviciilor de producere a halvalei pentru SRL “Senior-V” din Chișinău. Secția dată a activat în perioada decembrie 2013 – mai 2014. Pentru luna mai 2014 angajații nu și/au ridicat salariul. Din iunie 2014, procesul de producere este din nou sistat. De atunci și raporturile de muncă ale celor 34 de angajați rămân suspendate în aer. În cazul lor nu a fost declarat șomaj tehnic și nici contractele individuale de muncă nu au fost suspendate.

Magazinul specializat al SA Orlact. Foto: CIJM

Peste 1 milion de lei datorii la salarii 

Suma restanțelor la salarii și indemnizații pentru perioada mai 2013 – aprilie 2014 depășește un milion de lei. Restanța la salarii este de 558.571 lei, iar pentru indemnizaţiile de şomaj tehnic  -  568.665 lei. La 30 iunie 2015,  Orlact  avea restanțe la plata contribuţiilor la Bugetul asigurărilor sociale în sumă de 631.312 lei. Din motiv că întreprinderea  şi-a diminuat capacitatea de producere pe parcursul 2013, creditorii, printre care Banca Socială, Moldova – Agroindbank, au acționat întreprinderea în judecată. În consecință, în 2014 SA Orlact a iîntrat în proces de insolvabilitate.

SA Orlact  penalizată cu 7 mii de lei 

Tatiana Romanova. Foto: CIJM

În octombrie 2013, la sesizarea munictorilor, Inspecția Muncii din Orhei demarează un control la SA Orhei, în cadrul căruia constată încălcarea contractului de muncă și a procedurii de șomaj tehnic. La acel moment, 89 de angajați nu-și primiseră salariile pentru perioada mai – august 2013.  Urmare a sancțiunilor aplicate de inspectorii muncii, SA Orlact a fost somată să achite o amendă de 7 mii de lei. Cu toate acestea, unii angajați până în prezent se află în șomaj tehnic. Șefa adjunctă a Inspectoratului Muncii Orhei, Tatiana Romanova, recunoaște că instituția pe care o reprezintă nu are suficiente pârghii pentru a determina angajatorul să-și onoreze obligațiunile față de angajați: „Noi am început să monitorizăm întreprinderea în decembrie 2013, când a anunțat șomajul tehnic. Atunci situația nu ni se părea atât de gravă. Am făcut prescripțiile necesare, am întocmit procese verbale și am cerut conducerii întreprinderii să respecte legislația, inclusiv cu privire la șomajul tehnic”

Fără asigurare medicală și cu probleme la calcularea pensiei 

Salariații își caută dreptatea. Foto: CIJM

Salariații de la Orlact, pe lângă faptul că nu au fost retribuiți mai multe luni la rând,  au constatat că nu pot accesa serviciile medicale asigurate, pentru că întreprinderea nu a vărsat contribuțiile obligatorii la Fondul de asigurare în sănătate. Și cei care urmau să iasă la odihna binemeritată au constatat că pierd  ani de muncă la calcularea mărimii pensiei, deoarece angajatorul nu și-a onorat nici contribuțiile la Fondul Social. Iată ce spune o altă salariată, Ana Lisnic: „Întreprinderea a stopat lucrul în 2013 primăvara, iar eu în noiembrie același an am ieșit la pensie. Și nu mi s-a calculat ultimii doi ani, pentru că întreprinderea nu a plătit la Casa Asigurărilor Sociale. De la CTAS Orhei așa și mi s-a spus: ”Nu s-au plătit banii”. Și cu asigurarea în sănătate am avut aceleași probleme. Când m-am adresat, că eram bolnavă, am constatat că polița de asigurare nu este valabilă. A trebuit să plătesc”.  

Drepturile salariaților între lege și realitate 

Salariații, potrivit Legii insolvabilității, se numără printre creditorii principali atunci când o întreprindere ajunge la faliment. Lichidatorul trebuie să achite în primul rând angajaților toate creanțele, inclusiv salariul, indemnizațiile de concediere și garanțiile sociale.  

Vitalie Colun. Foto: CIJM

Șeful Inspectoratului Fiscal Orhei, Vitalie Colun, fost primar ar urbei, cunoaște nu din auzite situația angajaților de la Orlact. El consideră că managementul defectuos și lipsa de experiență a noii conduceri a dus la falimentarea SA Orlact. Legea Insolvabilității,  însă, aplicată corect, trebuie să asigure achitarea salariilor în mod prioritar, iar în cazul în care angajatorul sau administratorul nu respectă cadrul normativ, trebuie să intervină organele de drept, susține șeful Inspectoratului Fiscal Orhei.

Procese de judecată controversate

Conform Legii insolvabilității, singura cale pe care angajații întreprinderilor intrate în faliment își pot obține salariile restante și  prejudiciul cauzat este judecata. De multe ori însă, procesele de judecata durează foarte mult, la fel ca și procedura de lichidare a întreprinderii.

Unii dintre angajați s-au resemnat și au plecat de la întreprindere, fără să-și mai ridice salariul restant, alții - 20 la număr – au mers în  judecată. Deși au avut aceleași revendicări, unii angajați au obținut câștig de cauză, alții au fost îndreptățiți parțial, iar un grup de 4 persoane a pierdut procesul. Cu toate acestea, restanțele la salarii încă nu au fost achitate.

Grupul din 13 persoane, printre care și liderul sindical, Tatiana Denisov, căruia instanța de judecată i-a satisfăcut parțial cererea depusă în prima instanță de judecată, a luat ca bază suma restanțelor salariale și a indemnizațiilor prezentată de către angajator, sumă mult mai mică și indicată greșit în mod intenționat de către angajator. Deși angajatorul nu a justificat prin acte interne argumentările aduse în procesul de judecată, instanța a recunoscut doar o parte din restanțele salariale și indemnizații. Salariații nu au găsit dreptate nici la Curtea Supremă de Justiție

Foto: CIJM

Lipsa de bani este singurul argument cu care fostul angajator și noul administrator vin în procesele de judecată și la întâlnirile cu angajații nedreptățiți.

”Nu sunt bani”  e răspunsul pe care muncitori l-au auzit de mai multe ori și la protestele pe care le organizau la poarta întreprinderii, încercând astfel să someze conducerea să le achite banii munciți. Oamenii  sunt deciși să meargă până la capăt, doar că se tem că până vor obține câștig de cauză, întreprinderea  care le este datoare nu va mai exista, și atunci, se întreabă ei, cine le restituie plățile restante?

Video realizat de Curaj TV de la protestul muncitorilor din 14 aprilie 2014:

Opinia experților  

Mai mulți experți în dreptul muncii cu care am discutat sunt de părere că pentru a proteja angajații și a le garanta salariile, statul ar trebui să intervină cu modificări la nivel legislativ, cum ar fi, bunăoară, crearea la întreprinderi a unor conturi speciale destinate exclusiv plăților salariale, care să nu poată fi blocate de executorii judiciari în cazul unor litigii și să fie folosite exclusiv pentru plata salariilor, chiar și atunci când întreprinderea intră în șomaj tehnic sau falimentează. 

Eugen Covrig. Foto: CIJM

Juristul Eugen Covrig, din cadrul Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova (CNSM), susține că în situații similare s-au pomenit și angajații altor întreprinderi care au intrat în insolvabilitate, prinntre care Fabrica de zahăr de la Glodeni, Fabrica de Carton din Chişinău, aduse, prin reaua voință sau gestionarea păguboasă a administratorilor, prin contractarea de credite neperformante, la faliment. Eugen Covrig spune că pe de o parte, legislația în vigoare este ambiguă și lasă portițe pentru interpretare, pe de altă parte, angajații nu insistă să încheie contracte colective de muncă în care să stabilească clar responsabilitatea angajatorului, mai cu seamă,  în situații de criză: „Creditorii garantați sunt cei care dețin un gaj,  ceilalți sunt creditori chirografari.  Salariații sunt și ei printre creditorii privilegiați, pentru că sunt printre primii care ar trebui să obțină asigurarea creanțelor. Primii sunt cei care au avut de suferit la locul de muncă, un accident de muncă, după care ceilalți angajați”.   

O soluție pentru a proteja angajații în situațiile de falimentare a întreprinderilor la care lucrează, ar fi, în opinia lui Eugen Covrig, crearea unui fond de criză, așa cum se face în multe state europene. Agenții economici contribuie financiar într-un fond din care sunt salarizați angajații imediat ce întreprinderea intră în incapacitate de plată: „Este o instituție creată anume pentru a gestiona acest fond și din care se repartizează pentru fiecare întreprindere sau pentru fiecare salariat datoriile restante la angajator. Din acest fond se achită toți salariații ai căror întreprinderi ajung în situații de insolvabilitate”.        

Pentru foștii angajați ai SA „Orlact”, Curtea Europeană rămâne, deocamdată,   singura speranţă de dreptate, tot mai fragilă însă din cauza duratei procesului și a costurilor ridicate de judecată. 

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în RM: patru exemple” realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung în Republica Moldova, în parteneriat cu Platzforma și Centrul de Investigații Jurnalistice.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii