Infrastructura critică din Transnistria, ținută în viață de firme moldovenești

Cel puțin cinci companii din dreapta Nistrului țin în viață Dnestrenergo și Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), aflate în gestiunea administrației autoproclamate de la Tiraspol. Pe parcursul ultimilor cinci ani, firmele au livrat echipamente esențiale pentru infrastructura critică a celor două întreprinderi. Suma exactă a contractelor, încheiate condiționat exclusiv în limba rusă, nu e făcută publică, dar documentele obținute și analizate de portalul Anticoruptie.md arată că valoarea în bani a acestora se ridică și la milioane de lei. Expertul Sergiu Tofilat susține că cele două întreprinderi sunt, de fapt, prinse la perete. Totul, după ce mulți dintre furnizorii

Mii de cazuri de circulație a banilor falși în 2024. Care sunt cele mai contrafăcute bancnote

Atât numărul, cât și valoarea totală a bancnotelor false identificate în anul curent au înregistrat o creștere semnificativă, depășind, doar în primele nouă luni, valorile înregistrate pentru întregul an 2023. În acest context, bancnota de 100 de lei, care a fost preferata falsificatorilor în anii anteriori, a cedat locul bancnotei de 200 de lei, devenită noua țintă principală. În plus, numărul cauzelor penale referitoare la fabricarea și punerea în circulație a semnelor bănești false a crescut de mai mult de două ori față de anul trecut. Cu toate acestea, în ultimii trei ani, nu a fost înregistrat niciun caz

De la pastor la vinificator: Profilul traderilor moldoveni de carburanți în timpul războiului din Ucraina

Cu siguranță nu a fost intenția pastorului Tudor Procopciuc, liderul unei comunități evanghelice din Moldova, dar el a devenit unul dintre cei trei cei mai mari exportatori de motorină ai țării sale în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Pastorul spune pentru BIRN că a achiziționat 800 de litri de motorină de la o benzinărie din Moldova și a livrat-o în Ucraina în mai 2022 la cererea organizațiilor de voluntari ucraineni, care se pare că aveau nevoie de combustibil pentru a transporta ajutorul umanitar în regiunile care fuseseră eliberate de forțele armate ucrainene. „Am fost reținut de vama

Armurierul pro-Kremlin

Fostul politician și actualul om de afaceri, Valeriu Ostalep, diseminează constant dezinformările Kremlinului. Pe de o parte, Ostalep acuză Guvernul de la Chișinău, la fel ca propagandista Moscovei, Maria Zaharova, de „subordonare oarbă față de curatorii occidentali și de înarmare excesivă”, iar, pe de altă parte, firma sa de armament, vinde arme instituțiilor de forță ale Republicii Moldova.         „Despre Maia Sandu și PAS, eu cred că noi am vorbit azi și în emisiunile precedente. Aici totul este clar. Ei au stăpânii lor occidentali. Ei răspund în fața partidului lor european. Stăpânii lor sunt la Bruxelles. Lor le este

Beneficiarii războiului: boomul afacerilor familiei Vlah în România

● În 2023, Serghei Vlah, gestionarul unor firme din Moldova, Ucraina și România, a făcut afaceri bănoase în calitate de exportator de grâu în România  ● Fratele fostei guvernatoare proruse a regiunii găgăuze, Irina Vlah, a ajuns în 2023 pe locul patru în topul exportatorilor de grâu din Moldova în contextul războiului din Ucraina ● Partenerul de afaceri în România a firmei gestionate de Serghei Vlah este o companie elvețiană, care și-a intensificat activitatea comercială cu cereale în zona Mării Negre în ajunul și în timpul invaziei militare ruse în Ucraina   Boom-ul afacerilor lui Serghei Vlah în timpul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei

Grâul frățesc

În ianuarie 2024, autoritățile regiunii găgăuze au trimis o scrisoare ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov. Comratul a cerut de data asta îngrășăminte minerale de pomană. Găgăuzia a primit anterior ajutor umanitar pentru agricultură din partea Rusiei – grâu pentru fondul de rezervă. În cele din urmă, totul s-a terminat cu scandal, furt și dosare penale. Despre felul în care oficialii și antreprenorii au lăsat fondul de rezervă al regiunii fără grâu și ce rol a jucat o companie apropiată fostei bașcane, Irina Vlah, relatăm în ancheta noastră. În primăvara lui 2020, nu au fost precipitații în sudul

Cifrele negre ale Moldovei

În localitatea Mateuți, Rezina, numărul oamenilor cu tumori maligne a crescut cu 80% în ultimii zece ani, de vreme ce la nivel național numărul celor bolnavi de cancer a sporit cu 40 la sută. Această evoluție îngrijorătoare se înscrie în contextul în care autoritățile de la Chișinău au oferit în ultimii ani autorizații de funcționare cu derogări Uzinei Metalurgice Moldovenești. Și pentru a întregi peisajul sinistru, în cea mai mare parte din acest răstimp, autoritățile de la Chișinău nici măcar nu au putut să afle cât de mult au poluat întreprinderile care țin în picioare regimul secesionist din Transnistria.        Agenția

BLACK LIST, WHITE PAGE

La un an de la aplicarea primelor măsuri restrictive în privința firmelor și persoanelor asociate politicienilor supuși sancțiunilor Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Canadei și Norvegiei pentru destabilizarea situației din Republica Moldova sau implicarea în acțiuni ce atentează la statalitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ies la suprafață schemele prin care entitățile vizate încearcă să scape de pedeapsă. În unele situații, așa cum ar fi companiile conectate la numele fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, judecat pentru escrocherie în proporții deosebit de mari, firmele sunt declarate insolvabile, iar în locul acestora sunt

Banii Moldovei pentru Putin

Instituțiile de stat ale Republicii Moldova, în frunte cu Parlamentul, Guvernul și structurile de forță, au cumpărat produse petroliere de la compania rusească ÎCS SRL Lukoil-Moldova în valoare de aproape jumătate de miliard de lei de la începutul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Preferința autorităților centrale de la Chișinău pentru subsidiara unuia dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al Federației Ruse se explică prin legislația cu privire la achiziții. Mai exact, conform informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, în perioada 24 februarie 2022 - iunie 2023, între instituțiile de stat centrale și

Patimi în jurul Portului Giurgiulești: „Interesul special” al Rusiei

● Ministerul Transportului Federației Ruse a avut „un interes special” să cumpere terenul portului Giurgiulești. ● BERD și MAIB dețin un drept de gaj din 2012-2013 asupra capitalului social al Danube Logistics SRL valabil până la sfârșitul anului 2024. ● Pe fundalul creșterii interesului față port, la o distanță de 20 de ani de la Acordul de Investiții, Guvernul nu a făcut nicio verificare a felului în care investitorii și-au îndeplinit obligațiile. Centrul de Investigații Jurnalistice a intrat în posesia unor documente exclusive care dezvăluie misterul legat de Portul Internațional Liber Giurgiulești de aproape 20 de ani - arenda a 120 de hectare pentru 99 de ani,

Cum a fost distrus brandul ORLACT, iar salariații aruncați în stradă

Societatea pe Acțiuni Orlact din Orhei, renumită altă dată pentru maioneza și halvaua ce se produceau aici, a fost adusă la faliment, după ce conducerea  a contractat zeci de credite fără acoperire. Intrată în insolvență, întreprinderea și-a trimis în concediu de muncă forțat angajații, și ”a uitat” să le mai achite salariile restante. Muncitorii, rămași la mila justiției, de trei ani încearcă să-și obțină banii munciți. Deocamdată fără sorți de izbândă. Materialul video a fost realizat de Iurie Vârlan: Cu legea de partea lor, dar fără dreptate Chiar de la primele semnale că întreprinderea se confruntă cu probleme, muncitorii de la Orlact au făcut

„Paradis fiscal” în Portul Internațional Giurgiulești

După 18 ani de la fondare, Portul Internațional Giurgiulești s-ar fi transformat într-o zonă asemenea paradisurilor fiscale, în care companiile rezidente primesc o mulțime de facilități fiscale, fără a avea obligațiuni speciale față de stat. Datele obținute de Jurnal TV de la Serviciul Fiscal de Stat arată că, în ultimii zece ani, firmele care activează pe teritoriul Portului au beneficiat de restituiri de TVA în sumă totală de peste 3,5 miliarde de lei. În aceeași perioadă, aceste companii au achitat impozit pe venit în sumă de doar 563 de milioane de lei. Altfel spus, au luat de la stat

Internet pentru Transnistria

Interdnestrcom (IDC), parte a Holding-ului Sheriff, care controlează domeniul miningului în Transnistria, a început să se asigure cu internet de pe malul drept Nistrului în contextul problemelor de infrastructură provocate de războiul din Ucraina. Unul dintre principalele vehicule de propagandă ale Kremlinului, Rossia Segodnea, precum și pretinse centre de cercetare de la Tiraspol își procură accesul la rețeua globală și servicii de IP Transit de asemenea prin intermediul operatorilor din Republica Moldova. SRL Starnet Soluții, cel de-al doilea cel mai mare furnizor de internet fix din Republica Moldova, prestează servicii singurului operator de telefonie fixă și mobilă și providerului

Fenta transnistreană

● În plină invazie a Rusiei în Ucraina, banca rusească Transcapitalbank a oferit asistență pentru transferuri bancare în dolari americani pentru toate cele trei bănci transnistrene Agroprombank, Eximbank și Sberbank ● Pe 20 aprilie, Trezoreria SUA a deconectat Transcapitalbank de la SWIFT, iar odată cu acestea și extensiile lor din Transnistria  ● Banca Națională a Moldovei și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din Republica Moldova sunt spectatori la tranzacțiile în valută forte făcute la Tiraspol Băncile rusești au ajutat regiunea separatistă să mențină relații comerciale cu întreaga lume peste capul Chișinăului. Războiul din Ucraina a schimbat total această realitate prin scurtcircuitarea

Caracatița Rusiei și controlul asupra obiectivelor energetice din Republica Moldova

Rusia deține în Republica Moldova cele mai importante obiective strategice care furnizează gaze și energie electrică și le folosește abil pentru a pune nu numai presiune economică, dar și politică asupra deciziilor majore ale Chișinăului. Federația Rusă își exercită pârghiile de influență economică asupra politicii de la Chișinău printr-un triunghi de obiective strategice format din Moldovagaz (deținută de Gazprom) – Uzina Metalurgică Moldovenească (MMZ) deținută de regimul separatist total controlat de Moscova) – Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres) proprietate a companiei rusești Inter RAO), se arată într-o investigație a portalului Veridica.  Mai mult, Gazpromul livrează gaze regiunii transnistrene la prețuri mici și

Cine ține în viață Uzina Metalurgică din Râbnița: interese și jucători

România este principala sursă de materie primă pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița. Fierul vechi importat din România în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova permite acestei întreprinderi siderurgice din stânga Nistrului să se mențină pe linia de plutire. Uzina este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii secesioniste.  Conform unui raport al pretinsului minister al dezvoltării economice al Transnistriei, la sfârșitul anului 2021, vânzările Uzinei Metalurgice Moldovenești (Молдавский металлургический завод) au fost de peste 432 de milioane de dolari – aproape jumătate din cifra totală a exporturilor regiunii separatiste. La fel ca alte companii înregistrate în Transnistria, uzina

Offshore-ul din Elveția și motorina rusească pentru Transnistria

● Holding-ul Sheriff din Transnistria se asigură cu combustibil rusesc prin intermediul unui off-shore din Elveția ● Marii traderi de produse petroliere au o atitudine sceptică față de licitațiile organizate de Zarubezhneft și câștigate de offshore-ul elvețian ● Combustibilul este transportat din Portul Novorosiik, Rusia, în Portul Constanța, România, de unde este preluat de tirurile moldovenești și dus în Transnistria Regiunea transnistreană se alimentează cu combustibil printr-o schemă bine elaborată la care contribuie firme din Rusia, intermediari din România și Republica Moldova și o serie de foști oficiali și oameni de afaceri de pe cele două maluri ale Nistrului.  Potrivit unui răspuns oferit de

Calea Ferată din Moldova și șpăgile către Plahotniuc

● Compania conectată la fostul manager al Căii Ferate din Moldova, Iurie Topală, a rămas și astăzi unul dintre cei mai mari jucători pe piața transporturilor feroviare ● Comisioanele dintr-o companie britanică erau redirecționate spre contul unei companii la o bancă implicată în furtul miliardului, unde avea cont și familia Plahotniuc ● În 2019, Calea Ferată din Moldova a pierdut aproape jumătate din transporturi din cauza șpăgilor pretinse de fosta conducere a PDM de la Combinatul siderurgic din Galați Calea Ferată din Moldova (CFM) a acumulat în iulie 2021, la peste un an de criză pandemică, un fond de rulment de

Moldova și Nistrul – barate de Ucraina

Studiile arată că Complexul Hidroenergetic Nistru are deja un impact devastator asupra debitului, calității apei și diversității biologice a fluviului Nistru – principala sursă de apă potabilă pentru aproape opt milioane de oameni din Ucraina și Moldova. Cu toate acestea, Kievul intenționează să continue extinderea complexului, căutând să-și asigure independența energetică. Pe 17 august, prim-ministrul Ucrainei, Denis Șmigal, a aterizat cu elicopterul în satul Vasilivka, în regiunea Cernăuți din nord-vestul Ucrainei, pe un heliport special amenajat lângă ceea ce a devenit unul dintre cele mai strategice proiecte ale țării sale – Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană. Această structură uriașă

Miliardul statului în buzunarul Bemol

● Bemol Retail SRL, unul dintre investitorii în Portul Internațional Liber Giurgiulești, a încasat timp de opt ani subvenții de la stat în valoare de 1,077 de miliarde de lei, echivalentul a 56 de milioane de dolari.  ● Doar 15% la sută din acești bani au ajuns sub formă de împrumut pentru dezvoltarea Portului Giurgiulești. ● Fostul ministru al Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, după ce a decis că Bemol nu are nicio obligație să investească în Portul Giurgiulești, a fost angajat în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Bemol. Compania Bemol, investitor în Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a

Războiul dintre Aliyev și Moser: Cum a ajuns Portul Internațional Liber Giurgiulești în proprietatea BERD 

● BERD a cumpărat de la firma austriacă, Febania Gmbh, compania cipriotă ThoMo Invest LTD, care deținea grupul de companii Danube și, implicit, Portul Internațional Liber Giurgiulești    ● Compania Febania Gmbh a fost deschisă de către fostul manager al Danube Logistics SRL, Thomas Moser, în ajunul deciziei nefavorabile a primei instanțe din Moldova în litigiul său cu Bemol  ● Până la această tranzacție, BERD deținea 65% din veniturile Danube Logistics Holding BV   Unul dintre cele mai importante obiective strategice ale Republicii Moldova – Portul Giurgiulești – a ajuns subiect de dispută între mai multe companii și bănci internaționale, care au creditat

Culisele afacerii cu grâul din rezerva de stat: Cum a ajuns marfa la Trans-Oil

● Afacerea cu grâul din rezerva de stat implică o companie din grupul Zernoff și alta din grupul Trans-Oil ● Agenția Rezerve Materiale, subordonată socialistului Pavel Voicu, a vândut la subpreț grâu din rezerva de stat către firma Ancom Agro ● La rândul ei,  Ancom Agro  a vândut cu un adaos generos de 50% grâul cumpărat de la stat către Trans-Oil ● Șeful Trans-Oil, Vaja Jhashi, denunță acțiunile de blocaj la export și acuză ilegalități Compania Ancom Agro din Gura Camencii, Florești, este prestatoare de servicii de păstrare a grâului alimentar din rezervele materiale de stat. La 16 februarie 2021, această firmă a solicitat acordul Agenției Rezerve Materiale „să

Industria de mining în Donbas și Transnistria: între finanțarea terorismului și spălare de bani  ​

● Tiraspolul a creat o întreagă industrie a mining-ului. Întreprinderile din stânga Nistrului au început să exporte echipament de mining; ● Deși consideră mineritul de criptovalută o amenințare la securitatea statului, autoritățile moldovenești permit importul de echipament de minerit, iar cele ucrainene funcționarea caselor de schimb de monede cripto; ● Personaje din anturajul Kremlinului gravitează în jurul afacerii cu producere de criptovalută în republicile separatiste proruse din Moldova și Ucraina. Andriy, în vârstă de 38 de ani, locuiește într-un apartament modest din orașul Donetsk, în regiunea separatistă din estul Ucrainei. Ajuns șomer, a decis să facă niște bani instalând o „fermă de criptomonede”

MAFIA CONTRABANDEI CU ȚIGĂRI: BROKERUL LUI DODON

● Două firme transnistrene au importat în 2020, fără a plăti taxe, țigări în valoare peste 20.000.000 de dolari ● Țigările se învârt într-un circuit complex – Asia, Orientul Mijlociu și Europa   ● În afacere este implicată și firma unui socialist de la Rezina ● Prejudiciul adus statului, doar în 2020, se ridică la 60,2 milioane de dolari    Două companii din regiunea transnistreană – Almavis și Tabimport – sunt cele mai mari importatoare de țigări din Moldova. Cele două firme deschise recent au importat aproape aceeași cantitate în Republica Moldova precum marii jucători de pe piața mondială a produselor de tutun –

OFF-SHORIZAREA AGRICULTURII MOLDOVEI

● Cei mai mari proprietari și arendași de terenuri agricole din Moldova sunt firme off-shore înregistrate în Cipru ● 41% din suprafața terenurilor arendate în Moldova este concentrată în mâinile a două off-shoruri din Cipru ● Fenomenul off-shorizării, potrivit experților, are drept scop optimizarea fiscală și ascunderea beneficiarilor finali ai afacerilor Cel mai mare arendaș de terenuri din Moldova este grupul de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă, offshore-ul cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. El activează de mai bine de 20 de ani pe piața moldovenească și a ajuns de

SCHEME // Echipamente de protecție, produse în Moldova, exportate în Polonia, în plină criză de coronavirus

În plină criză pandemică, când spitalele moldovenești se confruntă cu o lipsă de echipamente de protecție împotriva coronavirusului, iar autoritățile din Republica Moldova cheltuie milioane din bani publici pentru importul acestora, un agent economic din Bălți exportă în Polonia salopete de protecție. Exportul echipamentelor a avut loc cu două curse avia, operate de compania Ryanair, la 11 și, respectiv, 14 aprilie. Combinația s-a făcut în plină interdicție pentru exportul de echipamente de protecție, nu fără concursul autorităților, care se spală pe mâini și spun că au pus interdicție la exportul de mănuși și măști, dar nu și de salopete. Compania care a exportat salopetele de protecție

Operațiunea „Criptovaluta”: Tandemul Plahotniuc–Șor la Aeroportul Internațional Chișinău

Un angajat al firmei de brokeraj de la Aeroportul Internațional Chișinău, ÎCS Impex-Depozit SRL, este acuzat de contrabandă cu echipament pentru producerea de criptomonede. În jurul Impex-Depozit SRL gravitează oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Cazul se judecă de circa un an în instanțele din R. Moldova. Dacă Procuratura Anticorupție a pus inițial sub învinuire șapte persoane, acum a rămas doar una.   Centrul Național Anticorupție (CNA) a reținut, în ianuarie 2018, o grupare formată din șapte persoane – angajați ai Serviciului Vamal, un antreprenor și o persoană fizică – implicate într-o schemă de contrabandă cu echipament pentru generare de criptovalută,

CRIPTOREPUBLICA

Afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană are ca beneficiar principal holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse Achiziționarea echipamentului a fost efectuată printr-o bancă implicată în furtul miliardului Actorii și firmele implicate au afaceri în domeniul energetic, al telecomunicațiilor, internetului în Crimeea și Occident Compania Tehnopark își are sediul în Centrul de afaceri „Rossia”, una dintre cele mai moderne clădiri din Tiraspol, în contrast cu griul arhitecturii sovietice. Aceasta este o societate de stat, care are pe mâna sa afacerea cu criptomonede. Într-un birou modern, de circa 30 de metri pătrați, o găsim pe Jana,

Misterul armamentului nuclear din Transnistria

Zeci de rachete cu focoase radioactive au fost confecționate de către regimul separatist din Transnistria, zonă necontrolată de autoritățile Republicii Moldova, în timpul războiului de pe Nistru din 1992. Rachetele cu izotopi radioactivi nu au fost utilizate până în prezent, dar nici nu se cunoaște ce s-a întâmplat cu acestea. Există zvonuri că o parte dintre ele ar fi îngropate într-o mină de piatră. Zona este cunoscută ca fiind una cu o incidență mare a cancerului. Uniunea Sovietică a început să se dezmembreze în martie 1990 când Lituania și-a proclamat independența, urmată fiind și de alte state.Armata sovietică a încercat

Republica Moldova: Sclavie în secolul XXI

O sută de muncitori de la întreprinderea de stat „Protecţia solului şi îmbunătăţiri funciare” nu şi-au ridicat salariile de mai bine de un an, după ce au muncit în calitate de paznici, tractorişti sau buldozerişti. Conducerea instituţiei dă vina pe Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului că nu a aprobat Programul de finanţare pentru anul 2018. La rândul său, reprezentanţii MADRM susţin că întreprinderea este gestionată prost şi că ministerul nu poate să-și dea acordul pentru lucrări care nu ţin de Programul conservării și sporirii fertilității solului. Managerul întreprinderii, Vladimir Rotaru, afirmă că nu şi-a ridicat salariul de 15

Operațiunea „Foișor”

O firmă din Republica Moldova, sub pretextul deschiderii unei zone de agrement pe malul Prutului, a amenajat o structură portuară în zona Giurgiulești, care a provocat, în timp, statului român pagube de jumătate de milion de euro. SRL Vas Internațional Plus SRL a semnat în 2010 un contract cu o agenție de stat din Moldova pentru a amenaja o zonă de agrement pe malul Prutului, în zona Giurgiulești. Afaceriștii au obținut, în 2015, de la statul moldovenesc, în condiții suspecte, dreptul să construiască un debarcader, pentru transportul fluvial, fără acceptul autorităților române. Angajații Apelor Române spun că, în decurs de trei ani,

Afacerea Giurgiulești

Autoritățile Republicii Moldova nu știu astăzi ce valoare au investițiile făcute la Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), chiar dacă au acordat facilități enorme investitorilor. De exemplu, unul dintre aceștia, Bemol Retail, în opt ani de zile, între 2007 și 2014, a beneficiat de facilități fiscale în valoare de circa 1557,9 milioane de lei, dar nu și-a îndeplinit mai multe obligații asumate. Investitorul general, Danube Logistics, plătește, conform Acordului de Investiții din 2004, o taxă anuală de doar 1.000 de dolari pentru arendarea a unui teren de 120 de hectare, pe o perioada de 99 de ani, din care a obținut

La răscruce de interese: 34 de familii sunt împiedicate să-și privatizeze spațiul locativ într-un fost cămin al CFM

Au muncit o viață la Calea Ferată a Moldovei, iar acum riscă să rămână fără acoperiș deasupra capului. Este istoria tristă a locatarilor unui fost cămin pentru nefamiliști, angajați ai Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei, care, de aproape două decenii, se învârt într-un cerc vicios, în încercarea de a privatiza camerele în care au locuit ani de-a rândul. Imobilul, o clădire veche cu două etaje, este situat chiar în centrul Capitalei. Se pare că în jurul terenului de 21 de ari pe care este amplasat, și care ar costa cam un milion de euro, se țes scheme grele de interese

Drumuri din fonduri europene reabilitate cu mari întârzieri

Patru din 13 companii care, în ultimii cinci ani, au fost selectate în urma unor licitații internaționale să reabiliteze drumurile naționale din Republica Moldova  au fost sancționate pentru întârzieri la executarea lucrărilor. Toate firmele amendate sunt internaționale, iar valoarea amenzilor depășește 3,8 milioane de euro. Cele patru companii care au fost sancționate pentru întârzieri la executarea lucrărilor au fost contractate în perioada 2011-2014 pentru a repara mai multe sectoare de pe traseele Chișinău - Soroca, Chișinău - Comrat - Giurgiuleşti, Chișinău – Ungheni – Sculeni și pentru construcţia drumului de ocolire a orașului Ungheni. De cele mai multe ori, recepția

Drum de centură, „ocolit” de autorități

Anunțată cu mare fast la începutul anului 2012, șoseaua de centură a Chișinăului a rămas doar o promisiune nerealizată. La cinci ani de la anunțarea proiectului, autoritățile nu au elaborat nici măcar un studiu de fezabilitate pentru a stabili necesitatea Centurii și traseul acesteia. În lipsa „planului”, a fost însă contractată o companie de construcții care în doi ani a realizat doar 3% din lucrările pe un segment de Centură care urma să fie gata în ianuarie 2018. Întreaga Centură ar urma să costă circa 200 de milioane de euro, bani pe care autoritățile nu știu de unde să

Sponsorii partidelor

Mii de persoane – de la șomeri și activiști de partid, până la prosperi oameni de afaceri – se numără printre sponsorii partidelor politice din Moldova. În timp ce unii au donat doar 20 de lei, alții s-au despărțit de sume de ordinul sutelor de mii ca să își susțină formațiunea pe care o simpatizează. Deși Comisia Electorală Centrală (CEC) ține în secret toate informațiile despre cei care finanțează partidele, disponibile fiind doar numele și prenumele acestora, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au depistat cine sunt cei mai generoși sponsori ai politicii moldovenești. Jurnaliștii au analizat cine au fost donatorii

Milioanele democraților (II)

Anul trecut, finanțatorii Partidului Democrat din Moldova (PDM), în total 2.285 de persoane, potrivit raportului financiar prezentat la Comisia Electorală Centrală, au donat sume între 500 de lei și jumătate de milion de lei. Cine sunt deputații, oamenii de afaceri și primarii generoși cu partidul, aflați în prima parte a investigației - „Milioanele democraților (I): Cum a adunat Partidul Democrat 42 de milioane de lei din donații în 2016”.  Președinți de raioane, printre sponsorii fideli La bunăstarea partidului au contribuit substanțial 13 din cei 23 de președinți de raioane aleși pe listele democraților. Majoritatea din cei care au făcut donații au interese în

Milioanele democraților (I)

​Au dat partidului și ce nu au avut. O parte din finanțatorii Partidului Democrat (PD) au donat formațiunii, în 2016, sume pe care, oficial, nu le-au câștigat, făcând donații mai mari decât veniturile lor legale. În total, PD a fost finanțat anul trecut cu 42 de milioane de lei, provenite de la 2.285 de persoane. Acest număr este de două ori mai mare decât totalul donatorilor altor nouă partide din Moldova luate împreună. Centrul de Investigații Jurnalistice a analizat rapoartele privind gestiunea financiară depuse de democrați la Comisia Electorală Centrală (CEC) și a aflat că printre donatorii generoși se numără președinți

Cum şi-au tras Front(i)era în Moldova milionarii din Cayman

Frontera Resources International a obținut în concesiune 40% din teritoriul Republicii Moldova ca să caute petrol și gaze în urma unui concurs controversat, singurul concurent fiind reprezentat de un fost angajat al corporației.  Succesele din țările vecine, cu care se laudă Frontera la Chișinău, nu corespund realității. În Georgia și Azerbaidjan proiectele investiționale s-au lăsat cu procese de judecată de milioane de euro, iar în Ucraina nici nu există vreun contract cu statul. Rapoartele financiare ale companiei arată că Frontera înregistrează anual pierderi ce depăşesc de şapte-opt ori veniturile. Astfel, în 2016 corporația a avut venituri din vânzări de petrol și gaze de 3,1

Verișorul lui George W. Bush și primii căutători de petrol în Moldova

Frontera Resources nu este prima companie americană care a semnat un contract de concesiune cu Guvernul de la Chișinău privind exploatarea resurselor de hidrocarburi din Republica Moldova. În anul 1995, un contract similar a fost semnat cu firma Resource Development Company Ltd. (REDECO), din Delaware, SUA. Hotărârea Parlamentului prin care Guvernului i s-a permis să încheie contractul cu REDECO prevedea semnarea unui acord de concesiune pentru „explorare a resurselor”. Însă, în hotărârea de Guvern prin care s-a dispus semnarea Acordului, obligația de „explorare” dispare, rămânând doar cea de „prospectare şi exploatare a resurselor de petrol şi gaze”, pe un termen de 20

Stăpânii sediilor partidelor politice

Promit marea și sarea când invită lumea la vot, dar nu vor să spună care sunt toate cheltuielile pentru chirie, deplasări și concerte. Unele partide țin în secret până și adresele sediilor lor. Din puținele informații disponibile reiese că în unele cazuri clădirile închiriate de formațiunile politice aparțin unor activiști de partid, iar în altele - edificiile au fost ocupate în mod abuziv. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au făcut o radiografie a rapoartelor financiare pentru 2016 pe care 10 cele mai active partide din Moldova le-au depus la Comisia Electorală Centrală (CEC): Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din

Metalferos: scheme, firme-fantomă și imunitate penală

Principalul exportator de metale feroase și neferoase din Republica Moldova, SA Metalferos este una dintre cele mai netransparente întreprinderi ale statului. Chiar dacă are rulaje anuale de circa un miliard de lei, iar de-a lungul anilor au existat multiple acuzații de evaziune fiscală și spălări de bani la companie, dosarele penale care au vizat întreprinderea în care statul deține 78% din acțiuni au ajuns de fiecare dată pe linie moartă. Iar companiile-fantomă despre care se spune că ar fi fost implicate în „afacerile murdare” de la Metalferos dispar de îndată ce ajung în vizorul opiniei publice, fiind înlocuite cu altele. La

Cum politicienii „umflă” ratingul Moody’s pentru Republica Moldova

La începutul anului curent cetățenii Republicii Moldova au primit o veste bună de la Moody’s – ratingul țării a fost re-evaluat de la „B3 Negativ” la „B3 Stabil”, iar autoritățile de la Chișinău, cu această ocazie, s-au afișat la televizor cu declarații triumfaliste, scrie portalul Mold-street. Dacă în anii precedenți evaluările de țară difuzate cu regularitate de către agenția americană de rating economic au fost comentate în majoritatea cazurilor de către economiști, lansarea în prima jumătate a lunii ianuarie a ratingului actualizat de Moody’s a servit drept motiv de deschidere a șampanie în tabăra guvernării.  Deoarece Republica Moldova nu a

Moratoriul asupra controalelor sau pregătirea pentru amnistia fiscală?

La câteva luni de la finalizarea moratoriului asupra controalelor la agenții economici, valabil timp de șase luni, pe parcursul anului trecut, Executivul, la propunerea căruia a fost inițiat, nu a venit cu niciun fel de argumentare economică a beneficiilor eliminării controalelor pentru jumătate de an. Datele statistice arată că în perioada moratoriului s-a majorat numărul accidentelor la locul de muncă, față de aceeași perioadă a anului precedent, iar restanțele la salarii în diferite instituții de stat aproape că s-au dublat. Dacă pentru agenţii economici, sufocaţi de controalele deseori abuzive ale instituțiilor statului, moratoriul a fost o „gură de oxigen”, apoi

Până la primul cutremur de pământ

Deseori, când vorbim de clădirile construite în Moldova după 1991, auzim expresia „Vor sta până la primul cutremur”. Este o apreciere emoțională, iar ultimele două cutremure de putere medie din septembrie și decembrie 2016 confirmă că lucrurile stau anume așa. Care este însă situația reală în domeniul construcțiilor? Există situații când, din cauza constructorilor sau a funcționarilor, sunt posibile daune totale pentru oameni sau imobile? Particularitățile procesului de construcție în Moldova „Încă atunci când eram student, profesorii mei spuneau că în Moldova există un complex unic de factori negativi, își amintește Victor Popovschi, inginer șef pentru proiecte anti-alunecări de teren SA

Moratoriu de ochii lumii. Cine construiește benzinării în Capitală

Pe parcursul anului 2016, în Chișinău au continuat să apară stații PECO, deși consilierii municipali au votat în luna februarie un moratoriu ce interzicea ridicarea unor astfel de construcții. Majoritatea firmelor vizate în decizie au neglijat interdicția, acționând Consiliul Municipal Chișinău în judecată și câștigând procesele. Astfel, peste vară, în oraș au fost ridicate cel puțin trei benzinării noi, iar în cazul altora pe șantiere se muncește cu spor. Lucrările au demarat cu proteste și revolte. Reprezentanții Primăriei declară însă că niciun lot nu a fost atribuit ilegal și promit că anul viitor Chișinăul va avea un concept clar de dezvoltare, care să

De la miliardari, până la activiști certați cu legea. Cum și-au adunat bani de campanie Mihai Ghimpu, Iurie Leancă și Dumitru Ciubașenco

Pentru atragerea fondurilor pentru campania electorală din această toamnă, partidele politice care au înaintat candidați la prezidențiale au apelat la ajutorul a sute de persoane de la simpli activiști de partid, unii dintre care certați cu legea, până la prosperi oameni de afaceri. Ultimii au făcut donații extrem de generoase. Centrul de Investigații Jurnalistice a analizat cine au fost sponsorii electorali ai lui Mihai Ghimpu, Iurie Leancă, Dumitru Ciubașenco, Silvia Radu și Inna Popenco și a descoperit că în liste apar nume curioase. Sponsorii lui Ghimpu – funcționari milionari și businesmeni abonați la banii statului Mihai Ghimpu a adunat în campania sa electorală

Sponsorii Maiei Sandu: activiști, profesori și o companie aeriană

Campania electorală a candidatei la funcția de președinte, Maia Sandu, a fost finanțată cu un milion și jumătate de lei. Aproape toată suma a fost virată din conturile Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pe care îl conduce. Într-unul din rapoartele sale de observare a alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, misiunea Promo-LEX a calificat acest fapt ca fiind o problemă de transparență. Centrul de Investigații Jurnalistice a obținut un extras din Registrul donațiilor de la persoanele fizice și juridice făcute către PAS și a analizat datele. În Raportul nr. 5 de observare a alegerilor, misiunea Promo-LEX a constatat că doi concurenți

Oamenii lui Dodon și „buzunarul” electoral

Alegerile prezidențiale din 2016 au fost marcate de restricționarea accesului jurnaliștilor la informații cu caracter public. Făcând trimitere la Legea cu privire la datele cu caracter personal, Comisia Electorală Centrală (CEC) a îngrădit accesul jurnaliștilor la mai multe informații referitoare la sponsorii candidaților la funcția de șef al statului. Publice anterior, datele despre locul de muncă, localitatea domiciliului și anul nașterii donatorilor electorali au fost hașurate de această dată. În pofida acestor impedimente, Centrul de Investigații Jurnalistice a descoperit mai multe cazuri curioase în listele de finanțatori electorali. Unii funcționari de stat au făcut donații mai mari decât veniturile obținute,

Cum au „plimbat” unii candidați la prezidențiale banii electorali dintr-un buzunar în altul

Cu un buget de aproape 60 de milioane de lei, campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016 este cea mai scumpă dintre toate cursele electorale organizate până acum în Republica Moldova. Banii adunați de la mii de sponsori: de la studenți, pensionari sau șomeri, până la prosperi oameni de afaceri, au ajuns, în cele din urmă, în conturile câtorva companii, în special ale celor care administrează posturi de televiziune. Beneficiarul principal al electoralei din această toamnă este prim-vicepreședintele Partidului Democrat, proprietarul a patru posturi de televiziune la care au plasat publicitate mai mulți dintre concurenții electorali. Pe conturile firmelor afiliate lui

Munca cu ziua – sclavie modernă între lege și realitate

În fiecare zi, pe câmpuri, în podgorii, la cules struguri sau legume, în construcții sau în gospodăriile casnice, se muncește din greu. Cei mai mulți oameni muncesc cu ziua, fără să fie asigurați social sau medical. Studii recente arată că fiecare al treilea muncitor lucrează neformal. În agricultură doi din trei muncitori lucrează fără un contract de muncă. Documentar video realizat de Iurie Vârlan: Munca cu ziua, atâta timp cât nu protejează drepturile muncitorilor, este considerată de mulți apărători ai drepturilor omului drept o formă de sclavie.   Proiect de lege controversat Pentru a legaliza munca la negru în sectorul neformal, Guvernul, la propunerea Ministerului

Republica Moldova - Ucraina - regiunea transnistreană: „triunghiul de aur” al contrabandei cu țigări

Autoritățile din Republica Moldova și Ucraina raportează aproape lunar despre capturi impunătoare cu țigări de contrabandă la hotarul comun. Chiar dacă schemele sunt cunoscute oamenilor legii, cantități mari de produse din tutun ajung oricum la destinație. De exemplu, piața „Privoz” din Odesa, una dintre cele mai mari din estul Europei, este supraîncărcată cu țigări care sunt vândute fără bon de casă şi cu timbre de acciz diferite de cele oficiale. De fapt, țigări moldovenești de contrabandă, chiar și în cantități mari, poți cumpăra ușor fie în piețele din Odesa, fie de la comercianți care postează anunțuri pe site-urile ucrainene. Totuși, datele oficiale oferite de autoritățile vamale din ambele

Vagoane de datorii, trase de Calea Ferată a Moldovei

De câteva luni, angajații Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei își cer drepturile salariale, desfășurând proteste la locul de muncă sau în fața instituțiilor publice. Muncitorilor le-a ajuns cuțitul la os, nu mai au cu ce să-și hrănească copiii, pentru că nu și-au ridicat salariile, și așa mizere, de 4-6 luni. Administrația Căii  Ferate afirmă că salariul se achită lunar, dar există datorii din anii precedenți, care au depășit 100 mln de lei. În teritoriu, muncitorii spun altceva. Sindicatele de ramură, care ar trebui să-i apere pe salariați, nu au fost văzute alături de muncitori la protestele de la

Nave maritime moldovenești, folosite în trafic de persoane

Trei nave sub pavilionul Republicii Moldova au fost folosite de traficanți de ființe umane pentru a transporta peste 2.000 de refugiați din Orient în Uniunea Europeană (UE). Pe acte proprietarii corăbiilor sunt companii înregistrate în paradisurile fiscale din Belize, Panama și Insulele Marshall. Două nave moldovenești și-au schimbat stăpânii în ajunul curselor ilegale cu migranţi. 16 octombrie 2014, coasta insulei Sicilia. Nava TISS înregistrată în Republica Moldova, cu 317 de migranţi sirieni şi afganezi „la bord”, plutea în voia vântului și a valurilor. Căpitanul şi echipajul au abandonat vasul, lăsând în izbelişte pasagerii. Oamenii au dat între 4.500 și 6.000

Piața cerealelor din R. Moldova, sub monopol rusesc

Recolta de grâu din acest an este una destul de mare, în medie 3,47 tone la hectar, însă micii producători nu vor avea de câştigat, deoarece se văd obligaţi să-şi vândă cerealele la preţuri derizorii. Principalul beneficiar este grupul de companii Trans-Oil, format din offshore-uri înregistrate în Elveția sau Cipru și societăți pe acțiuni sau SRL-uri din Republica Moldova, Ucraina și România. Holdingul îl are în centru pe cetățeanul rus Vazha Dzashi, născut în Georgia (URSS), deținător de paşaport american şi membru al Consiliului de Administrare al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri a lui Vlad Plahotniuc. Fermierii ameninţă cu proteste de ani buni, iar autorităţile

Cine urmărește să pună pe brânci Mina de piatră de la Mileștii Mici

Imediat ce intri în Mina de piatră de la Mileștii Mici aerul înecăcios aproape că îți taie respirația. Nivelul de umezeală este atât de mare, încât camera de filmat și aparatul de fotografiat se deconectează la numai 20 de minute de la intrare. Pe măsură ce înaintăm în mină, ne vine tot mai greu să respirăm. „Sunt gazele de șist” - ne explică muncitorii. Și pulberea de la extragerea pietrei se face simțită. În aceste condiții zeci de muncitori muncesc zi de zi de ani buni. Aceste condiții nocive se răsfrâng asupra sănătății, dar nu și în bugetele muncitorilor. Din

Gustul amar al zahărului de la Glodeni

Lichidarea unei întreprinderi generatoare de pierderi este considerată benefică pentru economia unui stat. Sistemul imperfect de gestionare a situației de criză din Republica Moldova mută însă povara de pe umerii statului pe cea a angajaților. Deși, conform Legii insolvabilității, angajații sunt printre creditorii prioritari la achitarea creanțelor, realitatea e cu totul alta. Angajații întreprinderilor falimentare sunt nevoiți să umble cu anii prin instanțe de judecată ca să obțină salariile restante. Cu legea de partea lor, dar fără dreptate    Fabrica de zahăr din Glodeni, una dintre cele mai profitabile întreprinderi din domeniul industriei zahărului, devenită în ultimul deceniu monedă de schimb

Uzina din Rîbnița - groapa de fier vechi a Ucrainei pe timp de război

Războiul din Ucraina a crescut enorm producția de metal la combinatul din Rîbnița. Astfel, fierul vechi a ajuns să circule dintr-o „zonă fierbinte” - cea a Donbasului, într-o altă regiune „gri” - cea a nerecunoscutei Transnistrii. Mii de vagoane cu fier vechi au ajuns, anul trecut, în regiunea de est a Moldovei, de aproape 30 de ori mai mult decât în ​​2014. Zeci de companii ucrainene au „topit” la greu metal în regiunea transnistreană, în timp ce însăși Ucraina se confrunta cu o lipsă a fierului uzat, fapt confirmat și de producătorii de metal, care i s-au plâns până și

Noua companie aeriană Fly One și interesele private ale directorului Autorităţii Aeronautice Civile, confirmate de SIS

Mircea Maleca, directorul Autorităţii Aeronautice Civile (AAC), ar fi adevăratul partener de afacere al familiei ministrului Justiţiei, Vladimir Cebotari, în cadrul noii companii aeriene Fly One, oficialul ascunzându-se în spatele fostului său socru de la Leova. Acest fapt este confirmat într-o scrisoare ce ar fi fost semnată de Mihai Balan, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), ajunsă recent în posesia portalului Anticoruptie.md. Deşi nu-i confirmă autenticitatea, şefii de la SIS susţin într-un răspuns oficial că șefii AAC exercită abuz de putere prin promovarea intereselor private în aviaţia civilă, ceea ce ar contraveni intereselor statului. Ina şi Mircea Maleca. Foto: Facebook.com Potrivit documentului ataşat la o sesizare de pe Harta

(In)dependența de gaze a Republicii Moldova și a Ucrainei

Aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, făcute publice de Ucraina și Republica Moldova, au punctat pe agenda de lucru a autorităților îmbunătățirea stării de fapt în sistemul de aprovizionare cu gaze naturale. Totuși, o evaluare a situației la zi, efectuată de un grup de jurnaliști din cele două țări, scoate la iveală faptul că în tot acest timp au fost ascunse sub preș numeroase probleme în domeniu. Datorii de miliarde de euro acumulate prin mecanisme obscure, ilegalități fără vreun vinovat pedepsit și delapidări din banii publici sunt numai câteva dintre prejudiciile aduse intereselor consumatorilor. MOLDOVA Gazprom, cu pachet majoritar la Moldovagaz  "Moldova -

Mașini de lux furate în UE, cu care se plimbă nestingherit cetățeni din Est

De ani de zile, instituțiile media europene și naționale dedică spații largi „găurii negre” din Ucraina și Moldova, în care adesea dispar vehicule furate în țările Uniunii Europene (UE). Activiștii din acest domeniu vorbesc despre situația catastrofală de la frontieră, investigând schemele de contrabandă și de trafic de vehicule străine pe teritoriul Ucrainei și al Moldovei. Și chiar dacă lupta împotriva crimei organizate aduce roade treptat, situația cu importul ilegal de autovehicule prin frontiera  ucraineană s-a înrăutățit în ultimii ani. Prima mențiune despre Ucraina în calitate de centru de legalizare a vehiculelor furate a fost făcută în 1998. Chiar și atunci,

Prețurile la medicamentele din Ucraina se „îngrașă” de trei ori până ajung în farmaciile din Moldova

Medicamentele din Ucraina ajung să coste de trei ori mai mult în timp ce parcurg calea de la întreprinderile unde sunt produse până la farmaciile din țara noastră. Profiturile marilor distribuitori de medicamente cresc constant datorită unei scheme bine puse la punct: cei care importă medicamente se ocupă și de vânzarea lor prin niște firme nou-create, astfel încât pot controla în întregime prețurile fără să le pese de consumatori. Investigația noastră a arătat că lipsa de control din partea autorităților ne-ar putea aduce pe piață medicamente ucrainești produse în zone necontrolate de autoritățile oficiale de la Kiev de firme

O nouă companie aeriană, în buzunarul ministrului Justiţiei

Din mai 2016, o nouă companie aeriană va opera în Republica Moldova, transportând călători spre mai multe oraşe europene. Firma, înregistrată în toamna anului trecut, o are printre fondatori pe Maria Cebotari, soţia actualului ministru al Justiţiei, Vladimir Cebotari, în timp ce sora acestuia, Mariana Tăbuică, ar fi noul director executiv. Ministrul confirmă că familia sa a pornit o nouă afacere şi că e doar o modalitate de a se întreţine. "Exact ca şi oricare cetăţean al acestei ţări, şi eu mă confrunt cu probleme", susţine funcţionarul cu un venit lunar din activitatea ministerială de circa 16.000 de lei.  Fly One promite

Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză

Povestea portului Giurgiuleşti, „incubatorul” afacerii cu pavilioane moldoveneşti de nave, începe cu o afacere extrem de dubioasă în care sunt implicaţi comuniştii conduşi de fostul preşedinte Vladimir Voronin, oameni de afaceri şi companii din Azerbaidjan, firme de credit elveţiene şi alte companii înregistrate în Olanda, precum şi un fost angajat la BERD, devenit unul dintre capii afacerii. Ca personaj constant în toată această poveste îl regăsim pe omul de afaceri, Thomas Mosser, despre care vom explica mai multe în rândurile ce urmează. Saga portului Giurgiuleşti debutează în 1993, atunci când Guvernul Republicii Moldova, în frunte cu Andrei Sangheli, şi-a propus

Ucraineni „platonici”, cu afaceri la Chişinău

Oleksandr Pinchuk, cetăţean ucrainean, fost şef al Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule din Republica Moldova în perioada în care asociaţia a fost prejudiciată cu peste 30 de milioane de lei, este figurantul principal într-un dosar penal instrumentat de Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie, fiind căutat de aproape un an de autorităţile din Moldova. În acest răstimp, Pinchuk, un avocat de succes din Ucraina, merge zilnic la serviciu, se întâlneşte cu diverşi parteneri şi participă la evenimente publice din ţara vecină, fără vreo problemă. Noi l-am găsit şi chiar am reuşit să discutăm cu el, deşi organele de drept de

FISURI ÎN SISTEMUL BANCAR sau care este următoarea bancă ce va pica

Lichidarea celor trei bănci - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank - din care a dispărut circa un miliard de dolari, a avut un efect pozitiv: s-a redus numărul băncilor cu o structură de acţionariat netransparentă. Jaful secolului însă a condus la scăderea încrederii cetățenilor în sistemul bancar, iar temerile că noi bănci ar putea intra în insolvabilitate devin tot mai persistente. O radiografie a sistemului bancar, făcută de Centrul de Investigații Jurnalistice, scoate în vileag fisurile din sistem și schemele obscure din jurul unor instituții bancare. Moldova înregistrează în prezent cel mai mic număr de bănci de la 1994

Audit cu interese? Cui aparțin firmele selectate de Ministerul Finanțelor să efectueze controale financiare la întreprinderile de stat

Guvernul a aprobat recent o listă de 37 de companii de audit, întocmită de Ministerul Finanțelor, care vor audita situațiile financiare la întreprinderile de stat sau la societățile unde cota statului depășește 50 la sută din capitalul social. Printre firmele aprobate să facă verificări pentru 2015 este și cea a lui Ion Prisăcaru, șeful Fiscului, dar și alte companii afiliate unor foști angajați de la Finanțe. Centrul Național Anticorupție a efectuat o expertiză privind nivelul de coruptibilitate a proiectului hotărârii de Guvern încă în luna martie și a atenționat despre situațiile privind conflictele de interese. CNA a mai atras

Aeroportul off-SHOR via Rusia (II)

Pentru a-i asigura venituri de peste un miliard de euro companiei „Avia Invest”, administrată de actualul primar de Orhei, Ilan Șor, principalul suspect în dosarul privind furtul miliardului din sistemul financiar-bancar al R. Moldova, Guvernul evită să anuleze o taxă aeroportuară despre care Centrul Național Anticorupție (CNA) dă alarma că e percepută ilegal. De la tribuna centrală a Parlamentului, directorul CNA sugerează că la Aeroport se spală banii furați de la BEM, iar la sediul Centrului, ofițerii care administrează dosarul, strâng din umeri și așteaptă răspunsuri din Rusia, care întârzie să vină. Între timp, milioanele obținute din activitatea Aeroportului Internațional Chișinău

Aeroportul off-SHOR via Rusia

Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) este una dintre cele mai controversate „afaceri” încheiate de Guvernul R. Moldova în ultimii ani. Deși la concurs au fost invitate cinci companii de talie europeană, cu experiență în activitatea aeroportuară, comisia de concurs a ales o companie anonimă, fondată de un aeroport din Rusia și o uzină rusească de producere a locomotivelor, care în scurt timp au cedat „afacerea” unui off-shore. Astăzi, investițiile în modernizarea Aeroportului se fac, în mare parte, tot din banii proveniți din activitatea AIC, transferați pe conturile unor companii apropiate lui Ilan Șor.  „Afacerea” AIC - Un concurs opac, câștigat de o firmă

Raportul confidențial al Comisiei ministrului Cebotari și concesionarea Aeroportului

Președintele Comisiei privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a recunoscut că „Avia Invest” nu a îndeplinit unele prevederi stipulate în acord, dar susține că nu există motive de reziliere a contractului. Rezilierea a fost recomandată de Centrul Național Anticorupție, după semnalarea unor nereguli despre investițiile prevăzute, precum și după ce unele venituri ale aeroportului ar fi ajuns la clubul de fotbal al primarului de Orhei, Ilan Șor. Ex-premierul Valeriu Streleț susține că prima parte a Raportului indică temeiuri de anulare și că în actul de concesionare au fost admise mai multe „șmecherii”.

Firmele prietenilor continuă să câștige contracte cu Moldtelecom

Firme afiliate lui Vitalie Iurcu, actual viceministru al Economiei și ex-director al Moldtelecom, continuă să fie principalii parteneri de achiziții ai societății pe acțiuni deținute de stat, chiar și după plecarea acestuia din funcție. Recent, doar printr-o singură factură, în bugetul unei firme fondate de apropiații lui Iurcu au intrat 700.000 de lei. Anterior, am demonstrat cum mai multe firme care aparțin prietenilor sau partenerilor de afaceri ai lui Vitalie Iurcu, pe atunci director al Moldelecom, obțineau contracte de milioane cu această societate pe acțiuni de stat. Informațiile sunt confirmate acum de acte recente, ajunse în posesia noastră, care demonstrează faptul

ANALIZĂ Lichidarea băncilor fraudate va influența cursul leului și va crește datoriile Guvernului

Lihidarea celor trei banci devalizate fraudulos la sfârșitul anului 2014, Banca de Economii,  Banca Socială și  Unibank,  anunțată de autoritățile de la Chișinău săptămâna trecută  înseamnă, între altele, migrarea forţată, către alte bănci, a peste 2 milioane de conturi și disponibilizarea a peste trei mii de angajați ai băncilor. Chiar dacă Guvernul a dat asigurări că va garanta depunerile bănești, anunțul a generat o stare de îngrijorare la limită cu panica. Tot mai mulți cetățeni încearcă să-și recupereze banii depuși, iar agenții economici – să-și lichideze conturile.  Am încercat să aflu de la experți în domeniul bancar care pot fi 

Secretele de la Moldtelecom (II) sau de ce instituţia îngrădeşte accesul la informaţii

Vitalie Iurcu, directorul Moldtelecom, a refuzat să ne ofere informaţii oficiale despre firmele care câştigă licitaţii la societatea pe acţiuni deţinută de stat. Reprezentanţii instituţiei şi-au motivat refuzul în baza unui articol din legea cu privire la accesul la informaţie, despre care juriştii contactaţi de ZdG susţin că, de fapt, îi obligă să ne răspundă. Una peste alta, refuzul Moldtelecom-ului de a ne prezenta informaţia solicitată arată că instituţia încearcă să ascundă adevărul, susţin experţi în domeniul accesului la informaţie. Vineri, 15 mai 2015, la o zi după ce Ziarul de Garda si Portalul Anticoruptie.md au publicat o investigatie despre firmele

(DOC) Secretele de la Moldtelecom sau cum câştigă prietenii licitaţii de milioane

Prietenii şi partenerii de afaceri ai lui Vitalie Iurcu, şeful Moldtelecom, câştigă, prin intermediul unui grup de firme, licitaţii de milioane de lei, organizate de societatea pe acţiuni deţinută de stat. Conducerea Moldtelecom încearcă, însă, secretizarea acestui fapt şi evită, de aproape o lună, să ne ofere informaţii la acest subiect, neglijând brutal Legea cu privire la accesul la informaţie. Vitalie Iurcu, directorul Moldtelecom, este fondator la trei firme, două în R. Moldova, „Progestact” SRL şi ÎI „Iurcu Vitalie”, şi una în România, „Hellis&Partners Imobiliare”, despre care am scris anterior. Ultima activează în Bucureşti, fiind specializată în închirierea şi subînchirierea

SwissLeaks: Afacerist moldovean stabilit în Rusia cu 20,9 milioane de dolari ascunși într-o bancă din Elveția

RISE Moldova publică documentele bancare pe numele a opt cetățeni născuți în Republica Modova care au deținut conturi secrete în valoare de zeci de milioane de dolari în filiala băncii HSBC din Elveția. În aceeași bancă, peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări au ascuns conturi și au făcut transferuri în valoare de peste 100 de miliarde de dolari. Din documentele bancare analizate de RISE, șapte din persoanele care au deținut conturi secrete la HSBC s-au născut în Republica Moldova, iar alta, de naționalitate franceză, deține și cetățenia Republicii Moldova. În total, aceștia au ascuns în conturile secrete din

Topul celor mai mari salarii din companiile de stat

Cei mai plătiţi manageri la stat administrează companii din domeniul aviaţiei, telecomunicaţiilor, finanţelor şi al producţiei de ţigări. Experţii spun că salariile multora dintre ei sunt exagerate ţinând cont de performanţele modeste ale întreprinderilor gestionate. Cel puţin doi manageri de întreprinderi controlate de stat au avut anul trecut venituri mai mari de un milion de lei, arată datele disponibile pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), analizate de „Adevărul“. E vorba de directorul general al AIR Moldova Iulian Scorpan, cu 1,21 milioane de lei, şi managerul Tutun-CTC Ala Sârbu, cu 1,17 milioane de lei. La o „distanţă“ de peste 350.000

Regii asfaltului în țara gropilor

În anul 2012, jumătate din valoarea contractelor de reparaţie a drumurilor din Fondul Rutier a ajuns la un grup de zece firme, multe dintre care au legături cu politicienii sau figurează în scheme de evaziune fiscală şi spălare de bani. Cu drumuri pline de gropi şi cu pierderi de miliarde de lei pentru economia ţării, reabilitarea şoselelor a devenit în ultimii ani una dintre priorităţile naţionale. O demonstrează şi evoluţia alocaţiilor din bugetul de stat, dar şi creditele de sute de milioane venite de la finanţatorii externi. Miliarde pentru astuparea gropilor Anul trecut, bunăoară, Fondul Rutier a trecut pentru prima dată de cota de

Reprezentanţii statului, o „afacere“ profitabilă

Un raport al Curţii de Conturi constată că, deşi sunt remuneraţi foarte bine, funcţionarii care sunt membri ai consiliilor de administraţie la întreprinderile de stat de multe ori nu-şi merită banii. Experţii atrag atenţia asupra lipsei de transparenţă. Există o categorie de funcţionari publici care, pe lângă obligaţiile de serviciu, mai sunt împuterniciţi să reprezinte interesele statului la companiile publice. Desigur că nu pe degeaba, ci contra unei remunerări. Aceasta este foarte diferenţiată şi nu totodeauna depinde de rezultatele muncii depuse, au constatat controlorii de la Curtea de Conturi. Astfel, la unele întreprinderi reprezentanţii statului primesc maximum 1.800 de lei (trei

Bani publici pe apa sâmbetei. Cine prejudiciază la greu buzunarul public

După o analiză minuţioasă a rapoartelor Curţii de Conturi, realizată de către experţii Centrului analitic Expert-Grup, a fost facut un top al instituţiilor cu cel mai mare risc al prejudiciului adus statului. Vă propunem în continuare să cunoaşteţi instituţiile şi întreprinderile de stat prin intermediul cărora se pierd cei mai mulţi bani publici. Prejudiciul Moldelectrica, în baza Raportul auditului performanţei „Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic II în condiţiile de utilizare eficientă şi eficace a surselor financiare?” poate fi estimat la peste 64 mil. lei. În Raportul auditului performanţei este menţionat faptul că implementarea unui contract cu valoarea de 17,3 mil.