Economic

Munca cu ziua – sclavie modernă între lege și realitate

Foto: CIJM
Autor: Cornelia Cozonac
18/10/2016 2588

În fiecare zi, pe câmpuri, în podgorii, la cules struguri sau legume, în construcții sau în gospodăriile casnice, se muncește din greu. Cei mai mulți oameni muncesc cu ziua, fără să fie asigurați social sau medical. Studii recente arată că fiecare al treilea muncitor lucrează neformal. În agricultură doi din trei muncitori lucrează fără un contract de muncă.

Documentar video realizat de Iurie Vârlan:

Munca cu ziua, atâta timp cât nu protejează drepturile muncitorilor, este considerată de mulți apărători ai drepturilor omului drept o formă de sclavie.  

Proiect de lege controversat

Pentru a legaliza munca la negru în sectorul neformal, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a aprobat recent un proiect de lege privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurat de zilieri. Documentul a trezit discuții în contradictoriu. Patronii susțin că legea le-ar ajuta să angajeze mai lesne muncitori necalificați, plătindu-i pentru o zi de muncă și cu minimum de documentare și taxe fiscale. De cealaltă parte, Sindicatele, dar și experți locali și internaționali, bat alarma și spun că legea ar afecta și mai mult drepturile muncitorilor. 

„Dacă ceri să ți se facă contract, nu te mai ia la lucru”

Foto: CIJM

La o casă din orașul Cricova, câțiva muncitori construiesc de zor un acoperiș. I-am surprins, la înălțime, fără echipament de protecție. Sunt angajați de o companie din Chișinău specializată în acoperișuri, doar că numai unul din ei are salariu legal la firmă, ceilalți sunt plătiți fie cu ziua, fie la metru pătrat de acoperiș, la finalul lucrării. „Mi se plătește când și cum, pe zi, pentru obiect sau pentru anumite lucrări. Aici m-a chemat fratele meu. Așa lucrez și cu ziua și pentru anumite lucrări. Cu ziua – se plătește cam 150 de lei, mai mult în Moldova nu se dă. Eu fac de toate – de la reparații în case, construcții, acoperișuri, dar banii pe care îi faci aici, în Moldova, îți ajung să nu mori de foame”, povestește Gheorghe, unul dintre muncitori. E din Pruteni, Fălești. Are acasă trei copii și soția urmează să-l nască în curând pe al patrulea. A muncit cu contract legal într-o companie de construcții, dar leafa foarte mică abia dacă îi ajungea pentru cheltuieli de drum și de mâncare. „Ne asumăm riscul de accidentare, dar nu avem de ales. Dacă ceri contract de muncă, nu te mai angajează, dar așa știi că faci un ban”, se tânguie Constantin, un alt muncitor. Este dezamăgit și nu crede că asigurarea medicală sau socială îi vor aduce beneficii și siguranță: „Ce-mi dă polița de asigurare? Nimic. De ce să dau 5 mii de lei, dacă atunci când mă duc la medic tot trebuie să-I plătesc. Pensie? Mama mea a muncit o viață și acum, dacă n-o ajutăm noi, copiii, nu se descurcă”. Ca să-și întrețină familia, să-și crescă cei doi copii, este nevoit să munceacă pe unde găsește. Nu are o calificare, dar știe să facă de toate: „150 de lei pe zi, dar am lucrat și cu 90 de lei. De nevoie lucrezi oriunde și pentru cât ți se propune. Dacă te târguiești, poți să rămâi fără nimic”. Ambii muncitori, deși dezamăgiți, înțeleg că ar avea mai multe avantaje dacă ar lucra pe un salariu bun, cu contract de muncă. „Bine ar fi să fie si la noi ca în Europa, totul legal, să plătim taxe, să avem ceva la pensie”, zic cu tângă muncitorii și își continuă lucrul, urcându-se pe schele, apoi pe acoperiș. Se roagă să nu se întâmple nimic cu ei și să ajungă la sfârșitul lucrului acasă la neveste și copii. Situația celor doi muncitori nu este o abatere de la regulă. Pe majoritatea șantierelor se muncește la negru, iar oamenii sunt plătiți cu ziua, dar nu în mod legal.

„Indemnizația de șomaj și ajutorul social stimulează lenevia” 

Paradoxal, dar într-o țară cu zeci de mii de oameni aflați în căutarea unui loc de muncă, mulți directori de firme se plâng să nu găsesc muncitori.

Tatiana Pavliuc. Foto: CIJM

La Bârlădeni, Ocnița, e în toi strânsul roadei. E luni dimineață și la SRL Agro-Firma Plaiul Bârlădean, la 8.30 vin șase persoane petru a fi angajate la muncă. Au fost trimise de la Agenția raională a forței de muncă, la cererea directoarei firmei, Tatiana Pavliuc. Compania agricolă are 240 de angajați, mult sub nivelul necesităților în plin sezon de muncă. „E oarecum nedrept ca oamenii de la sate să stea la bursa muncii. Statul le dă indemnizații de șomaj și le mai dă și ajutor social și ei nu vor să muncească. Căutăm oameni la lucru, mai ales acum la strânsul roadei, și nu avem pe cine lua. Aducem oameni din alte sate, dar ai noștri, din sat, stau la evidență și primesc indemnizații de șomaj. Noi îi angajăm legal, cu contract de muncă, sezonier, sunt plătiți pentru volumul de lucru pe care îl fac”. Discutăm pe deal cu oamenii care culeg legumele. Ei nu se plâng. Sunt angajați sezonier și li se achită pentru volumul de lucru făcut. Un container de mere pentru suc e 60 de lei, pentru păstrare la frigider – 90 de lei. La culesul legumelor se plătește 1 leu pentru un kilogram, la culesul merelor – 5 lei pentru o lădiță și 3 lei pentru o lădiță de prune. Muncitorii spun că la sfârșitul lunii adună 7-10.000 de lei. Cu toate acestea, șomerii din sat nu vor să vină să lucreze legal, pentru că așa pierd indemnizația de șomaj sau ajutorul social”, ne spune Tatiana Pavliuc.

Foto: CIJM

De la Agenția forței de muncă din raion au fost trimiși 15 muncitori, dar la firmă au ajuns doar șase. Aflăm că oamenii preferă să meargă la liderii agricoli din satele învecinate, unde li se plătește mai mult pentru o zi de muncă. Tatiana Plavluic spune că e o întreagă corvoadă să perfectezi toate actele necesare angajării: contracte de muncă, cărți de muncă, registre privind angajarea, securitatea muncii, apoi achitarea tuturor taxelor. „Achităm asigurarea medicală - 4.5%, ca și angajator și 4.5% salariatul, apoi Fondul social și fondul de pensii. Dacă scoți toate taxele, retribuția la noi e cu 30-40 % mai mică decât la cei care plătesc la negru, dar oamenii nu înțeleg că dacă muncesc legal, vor avea pensie, au acces la serviciile medicale gratuite. Noi plătim la stat o groază de taxe, și pentru amenajarea teritoriului, ecologie, pentru pământ și în felul acesta nu poți să fii în rând cu cei care lucrează la negru”. Femeia de afaceri spune că acum există posibilități legale de angajare a muncitorilor necalficați, dar că statul ar trebui să acorde facilități agenților economici care creează locuri de muncă. Tatiana Pavliuc crede că Legea zilierilor ar înlesni angajarea muncitorilor și ar elimina o parte din procedurile pe care trebuie să le îndeplinească un patron la angajare, dar, este important, spune femeia, cum va fi pus în practică noul act normativ, ca să nu-I facă și pe cei care lucrează legal să treacă în zona neformală.

Foto: CIJM

Firmele se plâng că nu mai găsesc angajaţi 

Alexandru Sliusari, președintele Asociației Fermierilor din Moldova, ne confirmă că mulți agenți economici se confruntă cu penurie atât de muncitori calificați, cât și necalificați. „Cei care au indemnizații sau ajutor social se duc la lucru, dar nu vor un contract legal, pentru că așa pierd indemnizația de șomaj. Situația aceasta e pentru că statul nu face ordine în acest sector. Acum angajatorul, dacă vrea să ia muncitori sezonieri, este nevoit să le dea salariul în plic, pentru că sunt multe formalități și povara fiscală este foarte mare. Statul nu câștigă nimic. Lucrurile au ajuns prea departe, acest fenomen s-a înrădăcinat”, susține Sliusari. Președintele Asociației Fermierilor este de părerea că agenții economici trebuie stimulați și să li se ofere facilități reale la angajarea persoanelor, ca să nu fie nevoiți să le dea salarii în plic. „Noi trebuie să stimulam agenții economici, să le oferim facilități, ca să lucreze legal și să nu admitem lucrul în economia tenebră. Trebuie să fie acțiuni clare, nu declarații sterile, ci garanții reale și pentru agentul economic, și pentru angajat”, precizează Alexandru Sliusari.  

Statistici sumbre

Datele mai multor studii oficiale arată că din totalul de 16.300 de șomeri înscriși la agențiile forței de muncă, 70 la sută provin din localitățile rurale. Aceasta în timp ce doar 17 la sută din locurile de muncă în sate sunt ocupate, în comparație cu un nivel de 73 la sută din locurile de muncă acoperite în zonele urbane. În același timp, peste 180 mii de personae primesc ajutoare sociale de la stat. 

Legea zilierilor – discutată în contradictoriu

Proiectul Legii zilierilor, elaborat după modelul României, este discutat în contradictoriu. Proiectul stabileşte drepturile şi obligaţiile beneficiarilor şi persoanelor ce prestează activităţi necalificate cu caracter ocazional/sezonier, în derogare de la Codul Muncii. Ministerul Muncii și Protecției Sociale își argumentează inițiativa prin necesitatea de a „diminua fenomenul de folosire informală a forţei de muncă şi de a asigura respectarea drepturilor persoanelor care îndeplinesc activităţi cu caracter ocazional sau sezonier în Republica Moldova”. Documentul prevede că „durata activităţii ocazionale executate de un zilier este de minimum o zi şi nu trebuie să depăşească 90 de zile într-un an calendaristic pentru acelaşi beneficiar. Totodată, durata zilnică nu poate depăşi opt ore de muncă şi respectiv cinci ore pentru lucrătorii minori până la 16 ani, șapte ore pentru cei cu vârsta de la 16 până la 18 ani care au capacitate de muncă”.

Foto: CIJM

Legea obligă angajatorul să achite plata pentru lucrările efectuate la sfârşitul fiecărei zile de muncă sau la sfârşitul săptămânii, conform înţelegerii dintre beneficiar şi ziler. Nivelul remuneraţiei trebuie să nu fie mai mic decât cel mimim garantat al salariului în sectorul real pe oră şi să nu depăşească 150% din cuantumul salariului mediu lunar prognozat pe economie, aprobat anual de Guvern. Conform prevederilor legii, beneficiarii trebuie să asigure zilierii cu echipament individual de protecţie, iar în cazul unor accidente de muncă, aceştia urmează să acţioneze în conformitate cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă. De asemenea, legea stabileşte că beneficiarul trebuie să achite plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de ziler, în corespundere cu legislaţia fiscală în vigoare.

Contestat de Sindicate

Noul proiect de lege, în varianta promovată acum, în opinia mai multor lideri sindicali, va nedreptăți și mai mult muncitorii. „Munca zilieră trebuie să fie doar în agricultură și pentru activități stipulate expres în lege, cum ar fi colectarea manuală a fructelor și legumelor, strânsul levănțicâi, deci, munci pentru care nu se cere o calificare. Nu poți angaja la muncă necalificată o deriticătoare. Aceasta este o munca permanentă și nu una temporară”, susține vicepreședintele Confederației Sindicatelor, Sergiu Sainciuc. În opinia fostului viceministru al Muncii, noul proiect de document lasă loc de interpretări și abuzuri. „Și pentru munca sezonieră, și pentru cea zilieră angajatorul trebuie să facă contract de muncă și să achite toate taxele și impozitele. Faptul că zilierul este lăsat să se asigure individual în sistemul public de asigurări sociale de stat pe bază de contract încheiat cu Casa naţională de Asigurări Sociale, precum şi în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în baza unui contract încheiat cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină, îl va lăsa fără drepturi, el nu va mai merge să procure polița medicală sau să plătească asigurarea pntru pensie”, precizează Sainciuc. Și vicepreședintele Sindicatului din Agricultură Agroindsind, Vasile Mămăligă, spune că noul proiect de lege nu-i va proteja pe muncitori, mai ales pe cei din agricultură, domeniul cel mai sensibil. 

„Îi scoți din Asigurarea socială și îi bagi în Asistența socială”  

În domeniul agricol lucrează actualmente legal doar 388 de mii de persoane, dintre care 233 de mii lucrează pământul individual, iar 152 de mii – iau în arendă. Doar 60-65 de mii de persoane lucrează cu contracte de muncă pe termen nedeterminat. Aceștia sunt și cei asigurați medical și social. Doar 5 mii de muncitori din agricultură și cam tot atâtea din cei care lucrează pe patente de întreprinzător își procură singuri asigurarea medicală. Cei mai mulți nu varsă nimic în Fondul social și, respectiv, sunt privați de o pensie decentă. Chiar și dacă lucrează legal în agicultură, majoritatea angajaților primesc pensia minimă de 780 de lei. Aceasta, pentru că la calcularea pensiei se ia perioada de contribuție, iar în agricultură, pentru că se lucrează sezonier, trebuie să muncești trei ani, ca să ai un an la calcularea pensiei. 

Reprezentanții Sindicatului lucrătorilor din domeniul agriculturii Agoindsind sunt îngrijorați și spun că legea zilierilor va aprofunda și mai mult sărăcia printre angajații din domeniu, care și așa abia dacă reușesc să supraviețuiască cu retribuțiile mizere. „Legea nouă stimulează lipsa de responsabilitate. Patronul este scutit de plata asigurărilor sociale și medicale și de controale, nu duce responsabilitate pentru securitatea muncii, în caz de accident el nu răspunde. Și atunci ce stimulăm? Înțeleg de ce patronatele ridică problema, pentru că ei sunt nevoiți să dea la stat 500 de lei la 1000 de lei plătiți angajatului. Dar cei care nu se asigură, rămân fără pensie. Autorul social e 750 lunar, pensia minimă în agricultură e 780 de lei. Majoritatea celor care lucrează în agricultură nici nu ajung la pensia minimă, pentru că salariul mic nu asigură contribuții adecvate. Acum și cei care lucrează legal vor trece la munca cu ziua. Și ce avem? Îi scoatem din Asigurarea socială și îi băgăm în Asistența socială. Numai pentru acest an sunt preconizate ajutoare sociale de peste 450 mln de lei”, spune vicepreședintele Agroindsind, Vasile Mămăligă. Sindicalistul consideră că acum activitatea zilierilor este acoperită de prevederile legale pentru angajarea muncitorilor sesonieri: „Lucrul la vie este o muncă sezonieră. Se lucrează la legat, la prășit, la cules. La aceste munci tot trebuie să iei oameni care știu să facă acest lucru, chiar dacă se consideră muncă necalificată. Dacă în fiecare zi vei lua oameni noi, nu faci treabă”. O altă problemă e că în sectorului agricol nu există specialiști în domeniul muncii. Și atunci, se întreabă Vasile Mămăligă, cine va duce evidența muncitorilor, salarizării, dacă într-o gospodărie agricolă lucrează mama, tata și feciorul?

Foto: CIJM

În unele gospodării agricole lucrează peste 100 de muncitori la negru

„Munca la negru trebuie curmată, dar nu așa. Trebuie să existe un minim asigurat și un control real. Acum avem gospodării agricole care au și peste 100 de muncitori la negru. Este clar că nu poți să lucrezi de unul singur 300 de hectare de pâmănt. Dar acest lucru nu-l văd cei care trebuie să controleze. În zona neformală se întâmplă foarte multe accidente de muncă și nimeni nu poartă răspundere pentru asta. Nimeni nu le apără drepturile celor accidentați”, precizează liderul sindical.  

Totuși, Guvernul nu a luat în calcul părerea Sindicatelor la adoptarea proiectului de lege, chiar dacă problema dată a fost pusă în discuție la una din ședințele Comisiei tripartite Guvern-Sindicate-Patronate. Dar nici Confederația Națională a Sindicatelor nu a fost prea insistentă. Abia peste două săptămâni de la aprobarea proiectului de lege în Guvern, CNSM și-a făcut publică poziția, prin expedierea unei scrisori pe numele speakerului Adrian Candu, prin care se cere neadoptarea legii privind munca zilierilor. 

Munictorii din agricultură, cei mai săraci și mai vulnerabili

Reprezentanta în Moldova a Sindicatului Internațional al muncitorilor din Agricultură, Svetlana Boincean, contestă proiectul legii zilierilor și spune că documentul va stimula munca indecentă și va adânci vulnerabilitățile în domeniul agricol: „Muncitorii din agricultură sunt cei mai sărăaci și cei mai vulnerabili, ei nu vor merge să-și procure singuri polița medicală. Dacă Guvernul vrea să diminueze munca informală, ar trebui să se ghideze de recomandarea 204 a OIM privitor la trecerea de la economia informală la cea formală și să ceară patronilor să-și angajeze muncitorii oficial. Agricultura e un sector important în țară, dar e și unul din cele trei sectoare cu risc mare pentru muncă, pentru că în agricultură se folosesc agrochimicalele, multe mașini, de aceea trebuie asigurate condiții sigure și standarde de calitate”. O altă îngrijorare a expertei ține de atribuțiile Inspecției Muncii, care, în noul proiect de lege are calitatea de a primi înregistrările și nu de a merge în teritoriu și de a verifica: „Dacă locul de muncă este precar, și siguranță este precară. Dacă scad standardele acolo, scad standardele de calitate la alimente și, prin urmare, scad standardele sănătății publice. Dacă nu va fi control privind securitatea muncii, situația în general pe țară se va înrăutăți”, spune Svetlana Boincean.               

Aviz negativ și din partea societății civile    

Noul proiect de lege, la părerea experților din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), vine în contradicție cu normele privind drepturile omului și va avea un impact negativ asupra persoanelor care vor fi angajate cu ziua. Expertiza proiectului de lege, făcută din perspectiva drepturilor omului, arată că la elaborarea documentului nu a fost făcută o estimare economico-financiară a proiectului, nefiind „estimate eventualele mijloace financiare rezultate din aplicarea impozitului pe venit pentru activitatea necalificată cu caracter ocazional desfășurată de către zilieri care se vor face venit la buget”.

„În contextul în care conceptual acest proiect de lege este contrar Constituției Republicii Moldova, cât și legislației corelative, nu putem vorbi despre corespunderea proiectului cu standardele internaționale, or acest proiect deviază chiar de la standardele naționale”, se arată în expertiza CAPC.

În raportul de expertiză s-a arătat că proiectul Legii va avea un impact negativ asupra persoanelor care activează în baza contractelor încheiate pe un termen determinat, acestea riscând să treacă în categoria zilierilor, fără dreptul la o asigurare socială şi medicală, fiind în acest fel încurajată munca la negru.

Sclavia modernă, exlusă din justiție

Avocata Tatiana Catană, care apără în instanță mai mulți cetățeni, care nu au fost remunerați după ce au argățit cu ziua, spune că numărul oamenilor nedreptățiți la muncile cu ziua prin sate este destul de mare. Ultimele cazuri care au ajuns în instanță sunt ale unor ciobani din raioanele Orhei și Cimișlia, care au lucrat câte doi-patru ani fără să li se fi plătit ceva. „Nu reușim să sensibilizăm judecătorii cu referire la daunele morale pentru aceste victime. Am cerut într-un caz pentru victima exploatată timp de patru ani să i se plătească pentru fiecare lună salariul mediu în agricultură stabilit de Guvern, dar judecătorul a refuzat”, susține avocata. În astfel de cazuri judecătorii recomandă zilierilor nedreptățiți să meargă în proces civil. „Mi s-a zis să mă duc în proces civil, să dovedesc că victima are acest drept. E cam anapoda, ancheta și judecata pe dosarele penale durează cam trei ani și după aceasta justiția, în loc să-și facă treaba până la urmă, lasă acțiunile civile fără examinare și trimite oamenii aceștia săraci care nu au nicio lețcaie, să meargă și în dosare civile pe care ei nu și le permit”, afirmă Tatiana Catană. 

Avocata consideră că e o problemă în legislație: „Nu este indicat cert în Codul de Procedură Penală cum trebuie de apreciat prejudiciul moral pentru munca prestată în condiții forțate. Legea include în prejudiciul moral doar banii pentru tratament, pentru înmormântarea victimei, pentru obiectele distruse și mai menționează despre venitul ratat, care se aplică în cazurile economice, și nimic despre plata pentru munca forțată. Aici chiar este intrepretabil, eu consider că acesta trebuie calculat ca venit ratat, pentru că omul și-a căutat muncă plătită și se aștepta la un salariu”.

În multe țări europene există altă abordare. Victimele muncii forțate sunt îndreptățite să primească compensații proporționale venitului pe care l-a avut exploatatorul pe seama muncii lor. „La noi urmărirea penală nu prea se concentrează pe calcularea venturilor obținute de cei care exploatează muncitorii. În multe țări aceste dosare se examinează prin prisma Codului Muncii, sunt implicate Sindicatele, dar la noi asta nu merge”, mai adaugă avocata. Ea precizează că în multe localități la munca cu ziua sunt antrenate persoane cu dizabilități mintale, cărora li se plătește foarte puțin sau chiar deloc. „Acum, am un caz la Orhei, în care persoane cu deficiențe psihice și retard mintal munceau fără bani la patroni. Și nu sunt singurele cazuri. E sistemic. Dacă cauți orfanii ieșiți din școlile speciale, cam toți lucrează cu ziua, dar fără bani, pe la moșieri. Statul nu a prevăzut programe de lungă durată pentru suportul acestor oameni. Am întâlnit printre aceștia persoane care credeau că o bancnotă de un lei 1 leu e o mie. Când patronul le plătea 20 de bancote de 1 leu, lor li se părea că au un million. Inspecția Muncii ar trebui să se implice, dar nu o face”.

Moratoriu la controale

În timp ce societatea civilă avertizează că tot mai multe persoane în agricultură și în gospodăriile casnice sunt limitate în drepturi, prin angajare neformală,  Inspectoratul de Stat al Muncii se apără și spune că nu are pârghii eficiente pentru a combate acest fenomen. După 1 aprilie 2016, când a fost instituit moratoriul asupra controalelor, Inspecția Muncii nu a mai putut verifica dacă patronii angajează muncitori la negru. Șeful adjunct al Inspecției Muncii, Adrian Bobeică, precizează  că activitatea inspectorilor muncii și așa era dată peste cap de Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, care, în ultimii doi ani, nu le-a mai permis să facă un control riguros. „Se permit controale, dar trebuie să previi angajatorul cu cinci zile înainte să vină un inspector. Vă dați bine seama de rezultatul acelui control, când angajatorul știe că întreprinderea va fi vizitată de un inspector al muncii! Fie întreprinderea e închisă când vine inspectorul, fie la locul de muncă sunt două-trei persoane angajate legal”. Până a intra legea 131 în vigoare, inspectorii depistau anual 300-400 de cazuri de muncă la negru.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în RM: investigații de presă”, implementat de Friedrich-Ebert-Stiftung în Republica Moldova în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Opiniile exprimate în aceste materiale de investigație aparțin autorilor și nu reprezintă în mod obligatoriu punctul de vedere al Friedrich-Ebert-Stiftung.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii