Economic

„Paradis fiscal” în Portul Internațional Giurgiulești

În ultimii ani firmele-paradis din port au beneficiat de scutiri de TVA în sumă de 3.5 milioane de lei

Autor: Pavel Păduraru, Jurnal.md
14/07/2023 5120

După 18 ani de la fondare, Portul Internațional Giurgiulești s-ar fi transformat într-o zonă asemenea paradisurilor fiscale, în care companiile rezidente primesc o mulțime de facilități fiscale, fără a avea obligațiuni speciale față de stat. Datele obținute de Jurnal TV de la Serviciul Fiscal de Stat arată că, în ultimii zece ani, firmele care activează pe teritoriul Portului au beneficiat de restituiri de TVA în sumă totală de peste 3,5 miliarde de lei. În aceeași perioadă, aceste companii au achitat impozit pe venit în sumă de doar 563 de milioane de lei. Altfel spus, au luat de la stat de șapte ori mai mult decât au dat. Se întâmplă după ce în anii 2011-2015 deputații au aprobat un șir de modificări legislative, iar în tot acest timp, un grup de companii a căpătat influență tot mai mare pe teritoriul Portului de la Giurgiulești.

 

Într-un răspuns al Serviciului Fiscal de Stat pentru Jurnal TV se arată că, în prezent, pe teritoriul Portului Internațional Giurgiulești sunt întegistrați 55 de rezidenți. Pe parcursul anului trecut, 42 dintre acești agenți economici au efectuat livrări scutite de TVA cu drept de deducere, iar 38 de rezidenți au declarat importuri pe teritoriul Portului. Conform datelor din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, în perioada anilor 2013-2022, entitățile rezidente din Portul Internațional Giurgiulești au achitat impozit pe venitul obținut din activitatea de întreprinzător sau impozit pe venitul din activitatea operațională în sumă totală de doar 563 de milioane 616 mii de lei. În aceeași perioadă, companiile menționate au beneficiat de restituirea taxei pe valoare adăugată în sumă totală de 3 miliarde 529 de milioane de lei. De cele mai mari restituiri de TVA, rezidenții Portului au beneficiat pe parcursul anului trecut - în sumă totală de 577 de milioane de lei.

De notat că Portul Internațional Liber Giurgiulești a fost creat ca o parte izolată economic a teritoriului vamal, unde se aplică beneficii vamale și fiscale speciale. Scopul principal al statului a fost accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova, asigurarea transporturilor și dezvoltarea comerțului internațional. La crearea Portului, în anul 2005, a fost adoptată de Parlament Legea nr. 8 din 17 februarie „Cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti” care reglementează activitatea acestuia. Începând cu 2011, această lege a fost modificată în mod repetat, ceea ce a permis scutirea de taxe vamale a produselor prelucrate de companiile rezidente ale Portului. De exemplu, excluderea unei prevederi din lege, în decembrie 2011, a făcut posibilă importarea produselor nefinisate pe teritoriul Portului, prelucrarea și apoi comercializare lor pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de produse autohtone. În cazul în care sunt considerate autohtone, produsele sunt scutite de taxa vamală.

MODIFICAREA ARTICOLULUI 7 AL LEGII CU PRIVIRE LA PORT: „(5) Se consideră originare din Portul Internaţional mărfurile produse integral sau prelucrate suficient pe teritoriul acestuia în condiţiile prevăzute de Legea cu privire la tariful vamal. Alineatul (6) se abrogă”.

În decembrie 2013, în Politica fiscală şi vamală pentru 2014 a fost modificată prevederea privind scutirea de taxă pe valoarea adăugată. Astfel, în articolul 8, alineatul 4, din Legea cu privire la Portul Internaţional Giurgiuleşti, textul „se scutesc de taxă pe valoarea adăugată” a fost înlocuit cu textul „se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată la cota zero”. Însă, cea mai controversată modificare a fost operată de Guvernul condus de Chiril Gaburici, în aprilie 2015, prin asumarea răspunderii în faţa Parlamentului. Atunci Executivul a decis să abroge alineatele (6) şi (7) din articolul 8 din Legea cu privire la Portul Giurgiuleşti. Noile modificări prevedeau că toate mărfurile livrate în și din Port vor fi impozitate cu taxa pe valoare adăugată zero. Astfel, au fost create condiții privilegiate de restituire a TVA doar pentru companiile care activau pe teritoriul Portului.

Datele statistice ale Serviciului Fiscal sunt concludente. Doar în primele opt luni ale anului trecut, șapte companii rezidente ale Portului au beneficiat de restituirea TVA în valoare de 550 de milioane de lei la exportul de mărfuri. Datele Fiscului arată că circa 80% din aceste beneficii au revenit la trei companii din cadrul grupului Trans-Oil, transmite Mold-Street. Potrivit portalului, cota majoritară a revenit la două fabrici de producere a uleiului din cadrul Trans-Oil. Lider este întreprinderea „Floarea Soarelui”, cu circa 256 milioane lei. Compania, la care beneficiar final este Vaja Jhashi, un apropiat al fostului șef PD, Vladimir Plahotniuc, activează de fapt la Bălţi, deşi legea nu îi interzice să fie şi rezident al Portului Giurgiulești. Altor două companii, ce fac parte din Trans-Oil, Agrofloris-Nord SRL şi Trans-Oil Refinery SRL, le-au fost returnate circa 65 de milioane de lei şi, respectiv, 120 de milioane de lei.

Fostul deputat Alexandru Slusari spune că schemele și privilegiile economice de la Portul Internațional Giurgiulești se trag din perioada statului capturat și din anii de ascensiune politică a lui Vladimir Plahotniuc.

„Vladimir Plahotniuc a avut interes enorm de a pune sub control Portul Giurgiulești. A făcut acest lucru prin intermediul mai multor companii - în primul rând holdingul controlat din offshore-ul cipriot, TransOil. Prin multiple facilități fiscale. Niște șopârle care nici nu prea au observat. De regulă se introduceau modificări în pachetul privind politica fiscală și de regulă între prima și a doua lectură, așa că nimeni nu atrăgea atenția la aceste fraze”, a spus Slusari.

Potrivit lui Alexandru Slusari, după 18 ani de la fondare, Portul Internațional Giurgiulești s-a transformat în ceva asemănător zonelor offshore, în care rezidenții primesc nejustificat o mulțime de facilități fiscale, fără a avea obligațiuni speciale față de stat.

„Haideți să comparăm activitatea portului cu acele zone economice libere. Pentru a beneficia de unele facilități fiscale în zonele economice libere, mult mai modeste comparative cu facilitățile portuare, întreprinderile trebuie să investească niște bani serioși, un milion sau două de dolari, să creeze un anumit număr de locuri de muncă. Adică, să fie o activitate investițională veritabilă. Pe când în Port, tu doar iei în subarendă niște terenuri la înțelegerea cu așa-zisul investitor al Portului”, a menționat Slusari.

Fostul deputat spune că, în mare parte, Portul Giurgiulești este folosit de un holding cu legături în offshore care controlează pe teritoriul Portului cele mai mute firme rezidente acolo.

„Iată eu cunosc că minimum 12 companii afiliate TransOil-ului sunt rezidenți ai Portului. Spuneți-mi, vă rog, ce fac cele 12 companii? Ele fac servicii portuare? Nu fac ele servicii portuare. Aceste companii, din punctul meu de vedere, optimizează venituri în cadrul Portului, ajustează niște tranzacții financiare, astfel încât tot venitul să fie concentrat în Port. Eu cred că demult ar fi trebuit ca autoritățile să examineze unde rămâne venitul principal de la exportul cerealelor, floarea soarelui, uleiului? Nu cumva el rămâne în zona offshore unde nu sunt impozitate cu nimic?", a mai spus fostul deputat.

Potrivit lui Slusari, cea mai mare parte a tranzacțiilor care se efectuează în Portul din Giurgiulești trec prin companii care sunt controlate din zone offshore. În condițiile în care zonele offshore nu divulgă numele beneficiarilor finali ale companiilor, Slusari se întreabă dacă există vreo garanție a faptului că unele firme rezidente în portul Giurgiulești nu sunt controlate, de fapt, de fugari precum Vladimir Plahotniuc?

Într-un răspuns pentru Jurnal TV, Grupul Trans-Oil a atras atenția asupra jurisdicțiilor în care operează și că în Cipru achită o cotă a impozitelor pe profit de 12,5%. Transoil notează că Cipru nu este considerat jurisdicție off-shore de organizația interguvernamentală fondată de Grupul G7, care luptă cu spălarea banilor și finanțarea terorismului. Referitor la afilierea cu Vladimir Plahotniuc, Transoil spune că e vorba de declarații tendențioase lansate de Alexandru Slusari, iar statutul de rezident al Portului Giurgiulești nu oferă dreptul la facilități fiscale.

REACȚIA TRANS-OIL: „Nu înțelegem sensul declarațiilor domnului Slusari. Subsidiarele Grupului Trans-Oil ocupă aproximativ 13% din teritoriul Portului Giurgiulești. Investițiile Grupului în obiectele de infrastructură în zona Portului au depășit cifra de un miliard de lei. Sunt mai puțin de zece subsidiare ale Grupului Trans-Oil care au un statut de rezident al Portului Giurgiulești. Reiterăm că statutul de rezident al Portului nu oferă facilități fiscale. Declarațiile domului Slusari precum că „aceste companii nu fac servicii portuare, ci optimizează venituri în cadrul Portului” sunt sub limita oricărei calificări profesionale și sunt doar informații false”.

Cât despre restituirea taxei pe valoare adăugată, Transoil ne-a transmis că nu poate nici confirma, nici infirma care este cota restituirii TVA către firmele sale rezidente pe teritoriul Portului, întrucât nu cunoaște care este suma TVA restituită altor exportatori prin Portul Giurgiulești. Transoil a sublinat că „principiul fundamental de restituire a TVA este că nu poți restitui mai mult decât ai achitat”.

Deputatul PAS Radu Marian, care este președintele Comisie parlamentare Economie Buget și Finanțe, spune însă că există o problemă legată de facilitățile fiscale și restituirile de TVA rezidenților Portului Giurgiulești.

 

„- Ceea ce s-a întâmplat în 2011 chiar ridică mari semne de întrebare, pentru că în mod normal acel acord și acea lege trebuia să fie modificată cu acordul tuturor părților implicate, iar ceea ce s-a întâmplat în 2011 nu a fost cu acordul tuturor părților implicate. Asta e o problemă. Noi acum analizăm toate opțiunile, inclusiv să anulăm anumite faciliăți care nu sunt firești, în special comparativ cu zonele economice libere, cum ați spus. Noi acum lucrăm la aceste prevederi și analizăm ceea ce s-a întâmplat în 2011-2013. Toate opțiunile sunt pe masă. - Care ar fi aceste opțiuni? - Inclusiv să revedem tot ce înseamnă scutirea de TVA, care e o chestiune nefirească și care a apărut în condiții neclare. - În cazul în care statul a fost prejudiciat cu milioane de lei din cauza acelor facilități fiscale nemotivate, este examinată opțiunea unor intervenții, unor sesizări, la Procuratura Generală sau alte instituții? - Eu nu cunosc exact, dar știu că s-au făcut niște sesizări. Eu știu că acum subiectul e în vizorul public și o să ne uităm și noi mai îndeaproape”, a spus Radu Marian.

Deputatul a mai spus că autoritățile vor lansa anumite controale la Portul Internațional Giurgiulești, dar nu a vrut să dea detalii în acest sens.

Centrul de Investigații Jurnalistice au realizat timp de mai mulți ani investigații jurnalistice care arătau scheme prin care a fost constituit Portul Giurgiulești și interesele private care s-au tot țesut în jurul acestei afaceri, dar și a contribuțiilor care veneau din bugetul public sau deciziile guvernanților. Ancheta „Războiul dintre Aliyev și Moser: Cum a ajuns Portul Internațional Liber Giurgiulești în proprietatea BERD” arăta cum unul dintre cele mai importante obiective strategice ale Republicii Moldova – Portul Giurgiulești – a ajuns subiect de dispută între mai multe companii și bănci internaționale, care au creditat această afacere. Portul Giurgiulești singura ieșire la mare a Republicii Moldova este astăzi administrat de BERD, dar în trecut, preț de aproape două decenii, a fost plimbat prin companii azere, olandeze, austriece, offshore-uri din Cipru și Bahamas și firme moldovenești.

 

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Jurnalism de investigație pentru transparență și bună guvernare”,  desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova.  Conținutul investigației este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu corespunde neapărat cu punctul de vedere al Ambasadei SUA în Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii