Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză

Autor: Ilie Gulca (Moldova), Mădălin Necșuțu, Valentin Buda (România), Maxim Kytsiuk, Alexandr Curchin, Tetiana Vasylyk (Ucraina)

01/04/2016 21222

Povestea portului Giurgiuleşti, „incubatorul” afacerii cu pavilioane moldoveneşti de nave, începe cu o afacere extrem de dubioasă în care sunt implicaţi comuniştii conduşi de fostul preşedinte Vladimir Voronin, oameni de afaceri şi companii din Azerbaidjan, firme de credit elveţiene şi alte companii înregistrate în Olanda, precum şi un fost angajat la BERD, devenit unul dintre capii afacerii.

Ca personaj constant în toată această poveste îl regăsim pe omul de afaceri, Thomas Mosser, despre care vom explica mai multe în rândurile ce urmează. Saga portului Giurgiuleşti debutează în 1993, atunci când Guvernul Republicii Moldova, în frunte cu Andrei Sangheli, şi-a propus să construiască un port chiar în zona de vărsare a râului Prut în Dunăre. Proiectul cuprindea şi un debarcader petrolier, iar Guvernul de la Chişinău a contractat imediat un credit de 25,5 milioane de dolari pentru a pune în practică acest proiect măreţ.

Deşi se angajase în construirea acestui port, la zece ani distanţă, guvernanţii au reuşit să realizeze numai 30% din acest proiect, fapt ce a determinat identificarea unor soluţii de avarie. „Salvarea” a venit în 2004, atunci când comuniştii aflaţi la putere au bătut palma cu trei companii din Azerbaidjan – Azpetrol, Azertrans şi Azpetrol Rafinery – subsidiare ale unei companii gigant cu sediul la Baku pentru o concesiune pe 99 de ani, în schimbul unor investiţii de 250 de milioane de dolari. Înţelegerea dintre părţi a stipulat obligaţia azerilor de a stinge datoria Republicii Moldova către BERD şi construirea unui terminal petrolier.

Creierul afacerii preluării portului, un businessman precoce

De aici intră în scenă Thomas Moser şi compania olandeză Easeur Holding BV cu sediul la Amsterdam. Despre Moser, Camera de Comerţ americano-azeră Am-Cham Azerbaidjan a scris o serie de referinţe foarte interesante ce atestă faptul că, încă de dinainte de studenţie, şi în timpul studiilor, acesta a lucrat în domeniul bancar şi în mai multe companii de audit şi consultanţă, începându-şi cariera chiar în cadrul Băncii de Dezvoltare a Germaniei, în 1994, la vârsta de 24 de ani.

În 1996, Moser s-a angajat la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în echipa care dezvolta proiecte de prospectare a petrolului, gazului şi mineritului în Rusia, Asia Centrală şi Caucaz. În 1999, acesta se angajează la biroul Preşedintelui BERD de la acea dată, germanul Horst Kohler, care avea ulterior să conducă Fondul Monetar International (FMI), între 2000 şi 2004. În 2001, Moser va deveni şeful oficiului BERD din Azerbaidjan, iar din 2003 – primul vicepreşedinte al Departamentului de Dezvoltare şi Finanţe din cadrul Azpetrol. Acesta preia, în 2005, Azpetrol, Azertrans şi Azpetrol Rafinery, redenumindu-le în Bemol Retail, Danube Logistics şi Bemol Rafinery, după ce şeful Azpetrol, Rafiq Aliev, a fost arestat la Baku.

La acea vreme, Moser declara în presa din Qatar despre scopul construirii unui terminal petrolier în Republica Moldova, motivând că „ne pregătim să intrăm pe pieţele din ţările riverane Dunării”. Interese economice ce se regăsesc constant în politica economică a Rusiei faţă de gurile Dunării. Moser cunoştea bine toate dedesubturile afacerii portului Giurgiuleşti, deoarece între 2001 şi 2003 el a fost cel care a negociat rambursarea datoriei Republicii Moldova către BERD.

Scheme financiare alambicate

Apoi, în 2011, Easeur Holding BV, fiind supra-îndatorată, a convenit cu creditorul principal Credit Suisse şi creditorul subordonat New Ventures Capital NV (companie deţinută de Rafiq Aliev) asupra unui acord amiabil de stingere a datoriei sale faţă de Credit Suisse, după un şir de încercări eşuate de a rambursa împrumutul expirat, explica Danube Logistics, într-un comunicat apărut în presa centrală de la Chişinău.

În baza acestui acord, Danube Logistics Holding BV, reprezentând la acel moment un vehicul investiţional instituit de către Credit Suisse şi Thomas Moser, a achiziţionat de la Easeur Holding BV 80% din acţiunile Danube Logistics SRL, preluând totodată şi datoriile acesteia faţă de Easeur Holding BV şi Bemol Retail SRL. În schimbul acestor active, Danube Logistics Holding BV a preluat împrumutul expirat al Easeur Holding BV faţă de Credit Suisse, în valoare de 28,6 milioane de dolari. Ţinând cont şi de datoriile Danube Logistics SRL faţă de terţi, în valoare de 7,5 milioane de dolari, Danube Logistics Holding BV a preluat de la Easeur o datorie consolidată de 36,1 milioane de dolari, se mai preciza în comunicat. Practic, Danube Logistics este singurul operator din portul Giurgiuleşti, iar statul deţine doar 10% din suprafaţa portului concesionat pe 99 de ani, în 2004.

Hoții strigă: hoții!

În prezent, comuniştii acuză foştii lideri din rândul, precum Lupu sau Dodon, de lipsă de responsabilitate pentru cedarea portului Giugiuleşti atât de lesne în condiții neavantajoase pentru stat.

Conform Acordului de investiţii privind Portul Internaţional Giurgiuleşti, semnat la 29 decembrie 2004, publicat recent pe o reţea de socializare de către fostul deputat comunist Aleksandr Petkov, produsele petroliere şi, probabil, uleiul de floarea-soarelui, grâu etc., importate prin port, au fost scutite de taxe vamale şi TVA. Operatorilor, companiei BEMOL, de exemplu, i-a fost acordat dreptul de a calcula TVA la vânzarea benzinei/motorinei. Mai mult decât atât, BEMOL a fost scutită de achitarea accizelor în condiţiile în care preţurile la benzină/motorină la staţiile BEMOL nu s-au deosebit şi nu se deosebesc de cele ale altor operatori de pe piaţă. Acordul a fost semnat la 29 decembrie 2004 de către Маriаn Lupu, iar alte acte normative ale guvernului în acelaşi caz de către de Igor Dodon.

„Se spune că Portul Internaţional Giurgiuleşti este actualmente la călcâiul lui Plahotniuc, prin persoana companionului acestuia, Vaja Jhashi, care profită cetăţenia sa americană. Pentru a înţelege complet lucrurile trebuie examinate documentele despre acest subiect, şi anume textul Acordului de investiţii cu privire la Portul Internaţional Giurgiuleşti, ascuns sistematic de societatea civilă. Se ştie că diavolul se ascunde în detalii. S-a constatat că statul s-a obligat să facă din unica sa‚poartă maritimă’ proprietate privată! (este clar a cui?) În plus, produsele petroliere şi nu numai (probabil, ulei de floarea-soarelui, grâu etc.), importate prin port nu numai că au fost scutite de taxe vamale şi TVA. Operatorilor, adică companiei BEMOL, de exemplu, i-a fost acordat dreptul de a trece în cont aceeaşi TVA la vânzarea benzinei/motorinei. Şi cireaşa de pe tort: аccize – zero! Şi asta în condiţiile în care preţurile la benzină/motorină la staţiile BEMOL nu s-au deosebit şi nu se deosebesc de preţurile altor operatori de pe piaţă. Acest acord a fost semnat la 29 decembrie 2004 de către ‚marele ocrotitor’ al integrităţii sistemului financiar-fiscal al R. Moldova, Маriаn Lupu. O altă serie de acte normative ale guvernului au fost semnate de fostul ministru al Economiei, Igor Dodon”, scrie fostul deputat comunist Alexandru Petcov, „omiţând” să afirme că Lupu şi Dodon îi erau atunci colegi în PCRM.

Portul Giurgiuleşti, feuda Căpitanului

Este cunoscut faptul că R. Moldova, stat cu o ieşire la mare pe o distanţă de circa 400 de metri, a atins o performanţă deosebită în domeniul maritim, înregistrând în 2012 o flotă de 700 de nave. În acelaşi an, în urma depistării unor nave iraniene, flotă comercială vizată de sancţiunile economice occidentale, sub pavilion moldovenesc, Chişinăul le-a şters din lista sa. Guvernul Republicii Moldova a modificat procedura de înregistrare printr-o hotărâre, instituind avizarea din partea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) înainte de înregistrarea navelor.

Până în 2012, armatorii străini erau atraşi de condiţiile facile de înregistrare, în special de procedura rapidă de prelungire sau de anulare a înregistrării şi de emiterea documentelor. Precizăm că până în 2012, verificarea actelor pentru înregistrare doar de către Căpitănia Portului Giurgiuleşti dura o singură zi. De asemenea, proprietarii erau seduşi de absenţa limitei de vârstă pentru nave. Relevăm că sub pavilionul R. Moldova circulă nave care au peste 50 de ani.

Introducerea avizului pozitiv în 2012 din partea MAEIE în procedura de înregistrare, precum şi prelungirea perioadei de verificare a actelor până la cinci zile, a nemulţumit fosta administraţie a Căpităniei Portului Giurgiuleşti. Potrivit fostului căpitan, Petru Codreanu, acest fapt a dus la reducerea veniturilor la bugetul de stat. „În 2012, am ajuns la 16 milioane [de lei] pe an [circa 1,3 milioane USD], acum suntem în scădere, vom avea aproximativ 11–12 milioane [de lei] [circa 900.000 USD] la sfârşitul anului [2014 – n.a.]. Prin urmare, comparativ cu 2012, am înregistrat o reducere de aproximativ de 20%”, a declarat în 2014 Codreanu pentru un post TV. În consecinţă, căpitanul solicita în cadrul aceluiaşi interviu abrogarea acestei modificări guvernamentale, calificând-o drept păguboasă pentru R. Moldova.

Faptul că statul moldovenesc a ajuns să aibă o flotă imensă, în detrimentul credibilităţii sale, constituia pentru fostul căpitan o performanţă deosebită: „Noi am avut şi mai multe [nave – n.a.], am ajuns la 700 în 2012! Acum însă, din cauza acestei modificări, serviciile noastre sunt defavorizate, procedura durează până la cinci zile! Acesta este motivul pentru care multe vase au plecat. Vom insista să revenim la procedura iniţială, ca navele să fie înregistrate fără avizul Ministerului de Externe!”, a declarat cu aplomb Codreanu în cadrul aceluiaşi interviu. Apariţia unui filtru suplimentar de verificare a vapoarelor îl deranja teribil pe Codreanu care, până în 2012, era cel care „tăia şi spânzura” la înmatricularea navelor.

Petru Codreanu, fostul căpitan al Portului Giurgiulești, invitat al emisiunii Veranda.
Captură foto: Jurnal TV

Cu sau fără avizul MAEIE, conform legislaţiei, înregistrarea unei nave sub pavilion moldovenesc nu ar reprezenta o procedură atât de facilă în comparaţie cu alte state. Potrivit actelor normative care reglementează această procedură, armatorii ce vor să se înmatriculeze în Registrul de Stat al Navelor al R. Moldova sunt obligaţi să prezinte Căpităniei Portului Giurgiuleşti un set de documente ce atestă starea bună de navigabilitate a navei, respectarea convenţiilor internaţionale din domeniul transportului naval, a dreptului de proprietate asupra navei şi lipsa restricţiilor asupra navei/armatorului/proprietarului. Căpitănia Portului Giurgiuleşti examinează setul de documente şi îl expediază MAEIE pentru avizare. În plus, proprietarii de nave sunt obligaţi să semneze o declaraţie precum că sunt la curent cu Decretul Ministerului Infrastructurii al Ucrainei nr. 255 din 16 iunie 2014, conform căruia porturile Kerci, Sevastopol, Feodosia şi Ialta, începând cu 16 iunie 2014, sunt considerate închise. Încălcarea acestei hotărâri constituie o violare a legilor internaţionale, precum şi a suveranităţii Ucrainei, şi va fi sancţionată potrivit Codului Penal al Ucrainei.

MAEIE bagă gunoiul sub covor

MAEIE, prin Biroul de Presă al instituţiei, a negat iniţial faptul că are vreo atribuţie în avizarea cererilor de acordare a pavilionului moldovenesc pentru armatorii care solicită acest lucru. În răspunsul la solicitarea noastră de a ne da lista înmatriculărilor de vase sub tricolorul Republicii Moldova, responsabilii de comunicare ne-au îndrumat în altă direcţie: „MAEIE vă informează că responsabil de înregistrarea navelor sub pavilionul RM, inclusiv sistematizarea avizelor, este Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Căpitănia Portului Giurgiuleşti. Respectiv, solicitarea informaţiilor referitoare la avize necesită a fi adresată instituţiilor menţionate”.

După insistenţe şi demonstraţia că aceste avize se acordă în urma unei verificări efectuate de MAEIE, funcţionarii ministerului au remis doar o informaţie privind numărul de avize, pozitive şi negative, acordate în ultimii doi ani: „Urmare a modificării Hotărârii de Guvern nr. 855, cu privire la aprobarea Regulilor de înregistrare a navelor maritime în Republica Moldova (prin HG nr. 968, din 21.12.2012), MAEIE a fost împuternicit cu avizarea solicitărilor de înregistrare a navelor maritime comerciale sub pavilionul RM. Astfel, în decursul anului 2015, MAEIE a avizat 49 solicitări: avize pozitive – 38; avize negative – 11. În 2016, au fost recepţionate cinci solicitări de avizare. Trei au fost avizate negativ de MAEIE, iar două – pozitiv”. Solicitarea de a primi însă lista nominală a acestor ambarcaţiuni, precum şi o prezentare a modalităţii în care se face verificarea armatorului ce solicită înmatricularea vaselor a rămas fără niciun răspuns.

R. Moldova, în compania „selectă” a Panama şi Liberiei

După primirea avizului pozitiv al MAEIE, Căpitănia Portului Giurgiuleşti iniţiază procesul de înregistrare. Pentru aceasta, în Registrul de Stat al Navelor R. Moldova, armatorii (care, în proporţie de 99%, nu sunt rezidenţi ai R. Moldova) achită taxa de înregistrare şi confirmarea anuală a acesteia. „În urma serviciilor respective, sunt percepute mijloace financiare din străinătate în R. Moldova”, a subliniat importanţa financiară a acestui serviciu pentru R. Moldova Igor Zaharia, responsabil de transportul naval în cadrul Ministerului Transportului şi Infrastructurii Drumului al R. Moldova.

Funcţionarul a relevat de asemenea că înregistrarea navelor este foarte răspândită pe plan mondial şi că majoritatea tonajului din flota mondială este înregistrată în statele în care se practică o procedură similară celei din R. Moldova. „Cele mai mari flote mondiale, în care proprietarii navelor nu sunt rezidenţi ai statelor ce înregistrează vasele sunt Panama, Liberia, Hong-Kong, precum şi state ale Uniunii Europene, de exemplu, Malta şi Cipru”, ne-a declarat Zaharia.

Înregistrarea unei nave, mai ieftină decât a unei maşini

Deşi autorităţile responsabile de transportul naval accentuează importanţa financiară a înregistrării navelor străine pentru R. Moldova, un proprietar al unei nave, de exemplu, cu o capacitate de 2.800 de tone, îşi procură dreptul de a naviga sub pavilion moldovenesc cu aproximativ 850 de euro! Acest fapt reprezintă o situaţie bizară, deoarece un cetăţean moldovean care vrea să-şi cumpere din străinătate o maşină, de exemplu, din 2006, cu o capacitate cilindrică a motorului de 1998 centimetri cubi, trebuie să achite taxe vamale şi pentru înregistrare aproximativ 2.300 de euro. Prin urmare, înregistrarea unei nave maritime în R. Moldova este mai ieftină decât înregistrarea unei maşini! În concluzie, gogoaşa autorităţilor moldoveneşti privind aportul la bugetul de stat al taxelor de înmatriculare se dovedeşte o poveste de adormit copiii.

Cum se explică totuşi acest elan al administraţiei Codreanu de a modifica procedura de înregistrare a navelor, doar prin veniturile la bugetul public? Înregistrarea navelor în R. Moldova constituie o afacere profitabilă pentru zeci de firme intermediare care reprezintă armatorii în R. Moldova, o parte dintre acestea fiind şi proprietari de nave. Contactele acestora pot fi găsite lesne pe internet. Un reprezentant al unei companii care prestează servicii de înregistrare a navelor în Registrul de Stat al Navelor al R. Moldova, avocatul Viorel Furtună, contactat de noi, ne-a comunicat că preţurile solicitate de statul moldovenesc, în comparaţie cu statele vecine, sunt cele mai ieftine, iar costul înregistrării permanente a unei nave, de exemplu, al unui tanc petrolier, inclusiv cu licenţa pentru staţia radio, costă în medie 2.000 de dolari. Evident că suma totală a înregistrării mai depinde de capacitatea navei şi de numărul de frecvenţe pentru staţia radio, precum şi alţi factori. Un aspect ce ar provoca suspiciune privind transparenţa selectării intermediarilor este faptul că actuala conducere a moştenit de la predecesoarea sa o listă cu asemenea intermediari/reprezentanţi, în care figurează următoarele companii: GIP MANAGEMENT SRL; GEOSHIP COMPANY SRL; VLANTA INTER SRL; DAGNA SRL; ACOMAR TRANS SRL; CABINETUL AVOCATULUI VIOREL FURTUNĂ; FURTUNA and ASSOCIATES; CULIS NICOLAE.

Un reporter de-al nostru a contactat mai multe firme intermediare din această listă, prezentându-se drept angajat al unei pretinse filiale a companiei „Volga Shipping Gemstone” din Rostov pe Don. El a solicitat serviciile intermediarilor din R. Moldova pentru a trece o navă din 1967 de sub pavilionul rusesc sub cel al R. Moldova, pentru a o preda la fier vechi.

Reprezentanţii companiilor DRAGNA, GIP MANAGEMENT, VLANTA-INTER s-au angajat să presteze servicii pentru reporterul nostru pentru a aranja această afacere. Mai mult, ei s-au întrecut să-i ofere consultaţii ca să poată trece procedura de verificare a actelor la Căpitănia Portului Giurgiuleşti. Niciun angajat al celor trei firme nu a întrebat despre istoricul navei, dacă a fost sau nu supusă unor sancţiuni internaţionale, dacă vasul se află într-o stare tehnică adecvată pentru a efectua curse de transport etc. În ce priveşte afacerea înregistrării navelor pentru R. Moldova ar semăna unui aisberg din care statului moldovenesc îi revine doar vârful, mai exact, partea cea mai mică.

În iulie 2015, în funcţia de căpitan al Portului Giurgiuleşti a fost numit Victor Andruşca. Autorităţile responsabile de transportul vamal evită să ne spună ce s-a întâmplat între timp cu fostul căpitan, Petru Codreanu, mai curând, de ce a fost înlocuit cu Andruşca. Surse din cadrul Portului Giurgiuleşti ne-au comunicat că Petru Codreanu ar fi dispărut pur şi simplu, stabilindu-se la Brăila, în România. Înlocuirea şi plecarea enigmatică, mai exact, fără să fie mediatizate, ale lui Codreanu par şi mai ciudate din moment ce pe numele acestuia, potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), nu a fost deschis niciun dosar de urmărire penală.

Contrabandă cu prundiş pentru afaceri cu statul?

Totuşi, acesta ar fi admis mai multe ilegalităţi. Petru Codreanu a administrat Portul Giurgiuleşti din 2009 până în iulie 2015, instalat în această funcţie de regimul comunist condus de Vladimir Voronin. Începând cu 2009 şi până în 2012, această instituţie publică nu avea dreptul să efectueze transport de mărfuri. Cu toate acestea, în aceeaşi perioadă, situaţia din jurul portului a fost deplânsă în repetate rânduri prin sesizări neoficiale ale ÎCS „Danube Logistics” SRL (unicul operator de mărfuri din Portul Giurgiuleşti) adresată Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău. Terminalul pentru pasageri, situat în imediata apropiere, ar fi avut reputaţia unui canal de contrabandă, lucru ce ar împiedica atragerea investitorilor străini în zona liberă a portului.

Mai mult, administraţia Danube Logistics a semnalat operaţiuni de import de prundiş prin terminalul de pasageri. Precizăm că acest obiectiv nu era prevăzut atunci pentru asemenea acţiuni, administraţia portului permiţând construcţia unui debarcader improvizat în zona de frontieră! Or, operaţiunile respective provoacă pagube ecologice grave bazinului Prut şi Dunării.

Transportarea prundişului şi al cerealelor prin Portul de pasageri ar fi fost efectuată de către „Acomar-trans” SRL, al cărui fondator şi conducător este Iurie Arnăut, aceeaşi companie ar fi controlată de Petru Codreanu. Prundişul era cumpărat de la Întreprinderea „Hidromineral” din localitatea Greci, judeţul Tulcea, România. Contactaţi, reprezentanţii firmei Hidromineral au negat că ar fi vândut prundiş vreunei firme din R. Moldova în ultimii trei ani, fără a cunoaşte însă situaţia anterioară acestei date. Pe moment, această companie se află în insolvenţă. De asemenea, prin intermediul portului de pasageri ar fi fost realizate operaţiuni de export de animale vii şi, mai nou, deşeuri de metale feroase.

Debarcaderul construit ilegal. Foto: Alexandru Curchin

Debarcader pentru pietriș în loc de „agrement și recreere”

O altă încălcare admisă de către autorităţile de resort, fapt ce obstrucţionează transformarea Portului Giurgiuleşti într-un nod maritim regional, a fost arendarea de către compania „Vas International Plus” SRL a celor 18,5 ha situate în vecinătatea nemijlocită a portului, de la Agenţia de Stat „Moldsilva”. În acest spaţiu, din zona de frontieră, fapt ce exclude deja posibilitatea arendării acestuia, contrar scopului indicat în contract de amenajare şi reconstrucţie, a fost amenajat un debarcader improvizat pentru descărcarea prundişului, lucru interzis de normele internaţionale.

În pofida avertizărilor Procuraturii Generale şi Inspectoratului Ecologic de Stat din mai 2011 pentru sistarea respectivului gen de activitate, agentul economic a continuat depozitarea prundişului, situaţie ce ar putea duce la sancţionarea Complexului portuar Giurgiuleşti de către organismele internaţionale de profil. Cu toate acestea, în 2015, autorităţile R. Moldova, şi anume Ministerul Mediului, a legalizat acest obiectiv!

Contractul de închiriere al terenului pe care a fost construit ilegal debarcaderul datează din noiembrie 2010, potrivit documentelor emise de Moldsilva (vezi facsimile) – atunci când Vas Internațional Plus SRL a solicitat suprafața de 18,5 hectare pentru a construi, atenție, în zona de frontieră, un loc de agrement pentru populație, cu mai multe foișoare și pavilioane pentru relaxare. Timp de trei ani, inspectorii Moldosilva nu i-au mai deranjat pe cei de la Vas Internațional Plus. În 2013, instituția de stat care gestionează fondul forestier al Republicii Moldova a acționat în judecată compania privată, constatând că din zona de agrement și recreere nu s-a concretizat nimic, cu excepția debarcaderului unde era descărcat pietrișul.

Procesele, câștigate pe rând de către Moldsilva, nu s-au încheiat, așa cum era normal, cu rezilierea contractului și demolarea debarcaderului ilegal. În iunie 2015, agenția de stat, dând dovadă de o bunăvoință suspectă față de cei care încălcaseră legea și contractele timp de cinci ani, coordonează chiar proiectul prin care Vas internațional Plus urma să construiască zona de agrement și relaxare. Desigur, adăugând în noul contract și construcția debarcaderului deja existent. Această prevedere, din nou, contravine Regulamentului privind arenda fondului forestier aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2008, care prevede că arendașul nu poate ridica pe spațiul respectiv decât construcții de agrement și relaxare pentru vizitatori.

Toate acestea au loc în mandatul de ministru al Mediului al lui Sergiu Palihovici. Imediat după demiterea guvernului din care acesta făcea parte, echipa noului ministru Valeriu Munteanu a constatat ilegalitățile și a solicitat explicații atât de la Moldsilva, cât și companiei Vas Internațional Plus. În replică, Agenția de stat și compania privată au revenit cu un nou proiect, coordonat de Moldsilva, în care nu mai exista nicio construcție de agrement, ci doar debarcaderul vechi de cinci ani, unde se derula traficul ilegal cu pietriș.

În mod normal, Ministerul Mediului a respins orice autorizație privind construcția și a promis că va demola debarcaderul clandestin. Potrivit purtătorului de cuvânt Alexandru Bostan, Ministerul a sesizat și instanțele și Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție, pentru a identifica vinovații de aceste acțiuni ilegale.

Tătăl căpitan, fata încasatoare

O altă companie care ar fi efectuat transporturi de prundiş din România, prin acelaşi obiectiv ridicat ilegal, a fost „Bantcarad” SRL, a cărei fondatoare este Carolina Codreanu, nimeni alta decât fiica fostului căpitan, Petru Codreanu. Potrivit site-ului Agenției de Achiziții Publice www.tender.gov.md, această companie a executat o serie amplă de reparaţii de drumuri, de instituţii medicale şi de învăţământ preşcolar, mediu şi universitar din Chişinău, în mai multe raioane ale R. Moldova, între 2011 şi 2015.

În plus, surse din cadrul Portului Giurgiuleşti ne-au informat că Petru Codreanu ar fi deţinut nave de transportare a petrişului, una dintre acestea, împingătorul „Akkerman”, chiar ar fi fost arestată pentru datorii, la Brăila, în România. Contactaţi pentru a ne oferi detalii în acest caz, reprezentanţii Portului Brăila ne-au comunicat că împingătorul „Akkerman” este la Brăila, însă în reparaţii, şi nu a fost arestat. Totodată, administraţia portului ne-a informat că acest vas este înregistrat în Kongo.

De asemenea, compania „Bantcarad”, în perioada administrării portului de către Codreanu, a colectat plăţile navale. Vedeţi mai jos facturi prin care Bantcarad a încasat taxele portuare pentru martie 2015. În factura fiscală aferentă este indicat faptul că cei de la „Bantcarad” au fost agenţi pentru colectarea acestor taxe.

Nu-i adjunct ca verişorul la afaceri cu vaporul!

Mai mult decât atât, în perioada 2011–2015, căpitan adjunct al Portului Giurgiuleşti a fost cetăţeanul letonian Aleksandrs Moldovans, verişor de-al lui Petru Codreanu, aflat acum la Riga. Această persoană ar fi fost cea care intermedia înregistrarea navelor aflate sub sancţiuni internaţionale sub pavilionul R. Moldova. O altă persoană implicată în înregistrarea navelor străine, cu încălcări grave, a fost juristul Căpităniei Portului Giurgiuleşti, Doina Colac.

Aleksandrs Moldovans, invitat al emisiunii Veranda. Captură foto: Jurnal TV

Solicitaţi să ne comunice dacă pe numele acestor persoane – Petru Codreanu, Aleksandrs Moldovans şi Doina Colac – au fost deschise dosare penale, reprezentanţii Procuraturii de Transport au refuzat să ne ofere detalii, invocând faptul că la materialele proceselor-penale au acces doar organele judiciare, părţile şi alţi participanţi, în limitele şi „condiţiile exhaustiv prevăzute de Codul de procedură penală”. „Concomitent, vă aduc la cunoştinţă că la 13 noiembrie 2015 şi 16 noiembrie 2015, Procuratura de Transport a pornit cauzele penale nr. 2015600040 şi 2015600041, în temeiul bănuielilor rezonabile privind folosirea intenţionată de către factorii de decizie ai Instituţiei Publice Căpitănia portului Giurgiuleşti a situaţiei de serviciu”, se menţionează într-o notă semnată de către procurorul interimar al Procuraturii de Transport, Ştefan Şaptefraţ.

Bantcarad este investigată pentru fals în acte

Pentru a afla mai multe informaţii privind cauzele penale pe numele celor din fosta conducere a Portului Giurgiuleşti, am solicitat opinia Procuraturii Anticorupţie, care ne-a comunicat că „organul de urmărire penală al CNA efectuează urmărirea penală în cauza nr. 2015970456, începută la 09.09.2015, în temeiul unei bănuieli rezonabile că a fost săvârşită infracţiunea prevăzută de art. 335 alin.(11) din Codul penal, şi anume fals în documente contabile, privind factorii de decizie ai SRL „Bantcarad”.

„Totodată, organul de urmărire penală efectuează urmărirea penală, în cauza nr. 2015600040, începută la 13.11.2015, în baza art.327 alin. (2) lit.c) din Codul penal [Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu, c) soldată cu urmări grave se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.] ce vizează factorii de decizie ai instituţiei „Capetenia Portului Giurgiuleşti”.

Cu toate acestea, „pentru moment, Codreanu Petru şi Moldovans Aleksandrs nu au niciun statut de bănuit sau învinuit”, se menţionează într-un răspuns oficial dat de către procurorul-interimar anticorupţie, Adrian Popenco.

Procurorii investighează „un eventual conflict de interese”

Surse din cadrul procuraturii ne-au informat neoficial că Petru Codreanu ar fi făcut „lucruri” de care nu ştia Doina Colac şi, pe invers, aceasta ar fi făcut lucruri despre care nu ştia şeful ei. „Procuratura a fost sesizată că au fost comise ilegalităţi în cadrul căpităniei, că au fost înregistrate nave ilegal, în baza documentelor false. În urma investigaţiilor preliminare, s-a constat că există componentă de infracţiune. Însă faptul că a demarat procesiunea penală nu înseamnă că persoana suspectă este vinovată”, ne-a declarat o sursă care a solicitat anonimatul. Mai mult, Doina Colac ar fi recurs la scheme dubioase de înregistrarea navelor pentru agenţi economici din R. Moldova, este vorba de un bac, i-ar acum, după plecarea sa misterioasă, căpitănia este obligată să soluţioneze litigiul.

„Dreptul maritim este foarte complicat, în R. Moldova nu există specialişti în acest domeniu. Abia acum a apărut această problemă, situaţia în cauză a favorizat comiterea încălcărilor de lege în Căpitănia Portului Giurgiuleşti. Există conflict de interese, ba mai mult, există componentă de infracţiune. A fost deschis un dosar penal şi pentru contrabanda cu pietriş. Nu se ştie dacă Codreanu avea o întreprindere care se ocupa cu înregistrarea navelor, ar putea exista o firmă intermediară, în urma căreia Codreanu primea anumite sume”, a mai spus sursa noastră.

Moldovans neagă acuzaţiile

Fostul căpitan adjunct al Portului Giurgiuleşti, Aleksandrs Moldovans, a respins acuzaţiile conform cărora ar fi fost implicat în înregistrarea cu încălcări grave a legislaţiei a navelor străine sub pavilion moldovenesc. De asemenea, Moldovans a menţionat că actuala administraţie a Portului Giurgiuleşti nu este formată din specialişti şi că execută doar ceea ce li se spune. Totodată, Moldovans a recunoscut că este vărul lui Petru Codreanu.

Petru Codreanu, fostul căpitan al portului, şi fostul jurist al căpităniei, Doina Colac, nu au răspuns la apelurile noastre. Potrivit surselor din cadrul Căpităniei şi Ministerului Transportului, Petru Codreanu s-ar afla la Brăila, iar Doina Colac s-ar fi stabilit în SUA.

Lista neagră şi „navele-fantomă” ale R. Moldova

Corupţia endemică a înregistrării navelor sub pavilion moldovenesc a adus grave prejudicii de imagine Republicii Moldova. Memorandumul de înţelegere pentru controlul statului asupra porturilor de la Paris (Paris MoU) atrăgea atenţia în ultimul său raport din iulie 2015 că cele mai problematice nave din lume poartă steagurile Tanzaniei, Republicii Moldova, Togo, Insulele Cook şi Dominica.

Astfel, Republica Moldova se află pe locul al doilea în această „listă neagră” internaţională. Istoricul negativ în care nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în activităţi ilegale este foarte mare. Cea mai recentă este legată de descoperirea de către autorităţile franceze a 2,4 tone de cocaină la bordul navei „CARIB PALM”, care naviga sub pavilionul Republicii Moldova din portul Mamonal, Columbia spre Gdansk, Polonia.

Pe piaţa neagră, valoarea drogurilor ar fi fost în jur de 50 de milioane de euro. Conform vesseltracker.com, nava aparţine companiei CARIB COASTAL MARINE SHIPPING

de la adresa 41BQ, Bequia, St.Vincent & The Grenadines. Itinerarul oficial indică faptul că, între 2013 şi 2015, aceasta opera în zona Golfului Mexicului din America Latină, dar şi America de Sud. Nava fusese înregistrată „provizoriu” (fără prezentarea tuturor actelor necesare!) în Registrul de Stat al Navelor al Republicii Moldova pe 5 octombrie 2015, cu doar o lună înainte să fie prinsă de poliţia franceză.

Autorităţile au încercat apoi să se disculpe, spunând că astfel de incidente nu ţin de ţara de înregistrare şi de operatorul navei, cu toate că imaginea R. Moldova este afectată grav pentru astfel de incidente prin înscrierea evazivă a provenienţei navei şi a companiei care o deţine. Chiar dacă nu poartă răspundere juridică pentru navele aflate sub pavilionul său, Republica Moldova suferă foarte mult la capitolul imagine pentru astfel de incidente.

Un alt caz răsunător a fost cel al navei Blue Sky M, care a andocat la finalul anului 2014 în portul italian Gallipoli, după ce a plutit mai multe zile în derivă fără combustibil în Marea Mediterană, cu circa 800 de imigranţi, în marea lor majoritate sirieni ce voiau să ajungă în Europa. Proprietarul vasului era un libanez ce cumpărase nava de la o firmă de apartament cu sediul în Constanţa, România.

Crimeea, destinaţie uzuală

Odată cu anexarea Crimeei de către Rusia şi sancţiunile impuse de Occident pentru Moscova, accesul navelor s-a redus în această zonă, Kievul fiind imperativ la adresa navelor ţărilor partenere care trimit nave în porturile crimeene. În aprilie 2015, nava „Aliot”, care circula sub pavilionul Republicii Moldova, a fost arestată în Ucraina pentru că a încălcat legile maritime ucrainene, iar căpitanul a fost arestat pentru că ar fi staţionat ilegal într-un port din peninsula Crimeea.

Portalul ucrainean Black Sea News a scris că navele sub pavilion moldovenesc continuă să ancoreze în porturile din Crimeea. Cargoul TASE, al cărui proprietar este firma rusă Patra – Rostov şi al cărui port de provenienţă era Giurgiuleşti, a staţionat la Ialta din 8 iunie 2015. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu navele KONAK şi SHT HUSSEYIN AKIL, care au staţionat de mai multe ori în porturile Kerci şi Sevastopol din Crimeea.

În 2012, Republica Moldova s-a aflat în pragul unui scandal diplomatic internaţional după ce 12 nave iraniene s-au înregistrat sub pavilion moldovenesc în încercarea de a fenta sancţiunile internaţionale impuse Teheranului de către Occident. Atunci, SUA au trimis o scrisoare preşedintelui Nicolae Timofti, în care solicitau explicaţii pentru acest lucru, fapt ce a condus la modificarea legislaţiei prin introducerea unui aviz de la Ministerul Afacerilor Externe, însă şi atunci modificările legislative au fost făcute prost, tocmai pentru a putea fi încălcate.

Terorişti scăpaţi pe navele înregistrate acum în R. Moldova

Republica Moldova a devenit un „paradis naval” şi pentru unul dintre cei mai controversaţi armatori care operau în România, acesta înregistrându-şi în ultimii ani mai multe nave sub pavilion moldovenesc. Numele lui este Mustafa Tartousi, armator de origine siriană, care a fost condamnat, în octombrie 2014, în România, la şapte ani de închisoare cu executare după ce l-a ajutat să fugă pe teroristul Omar Hayssam, organizator al răpirii a trei jurnalişti români, pe 28 martie 2005, în Irak.

Arestat şi apoi eliberat pentru o operaţie de cancer de colon, povestea fugii lui Hayssam din România este demnă de un film de acţiune. Acesta a fugit din portul Constanţa, la 29 iunie 2006, la bordul navei Iman T, navă care, potrivit site-ului pentru monitorizarea globală a navelor – vesselfinder.com – a fost ultima oară raportată în activitate pe 29 iunie 2015, sub pavilionul Republicii Moldova.

În momentul fugii lui Hayssam, în 2006, nava Iman T era înregistrată sub pavilion RPD Coreea de Nord. Armatorul sirian cumpărase nava în 2000, prin firma sa SC Tartoussi Shipping SRL Constanţa, ulterior fiind pentru o vreme transferată unor armatori străini. Din vara lui 2015, atunci când a fost ultima oară disponibilă pentru monitorizarea traficului naval la nivel global, statutul navei este incert, site-ul marinetraffic.com raportând că este fie „scoasă din uz”, fie „dispărută”.

După ani de căutări, în cele din urmă, Omar Hayssam şi Mustafa Tartousi au fost condamnaţi definitiv, în 2014, ultimul pentru orchestrarea fugii teroristului sirian. Procurorii români au scris în rechizitoriu că Hayssam a apelat la Tartousi, deoarece acesta era cunoscut pentru astfel de operaţiuni de fugă din România prin portul Constanţa. În cadrul discuţiilor dintre Omar Mahmoud şi Mustafa Tartousi, conform planului conceput de Omar Hayssam, s-a stabilit că Tartousi va executa următoarele acte materiale: pregătirea şi asigurarea traseului pe care Omar Hayssam l-a parcurs din zona Constanţa în interiorul portului; asigurarea din punct de vedere logistic a faptului că Omar Hayssam nu va fi identificat şi oprit de către autorităţile portuare şi poliţia de frontieră; pătrunderea conspirată a lui Omar Hayssam pe nava Iman T, fără ca membrii echipajului să îl observe; asigurarea în mod personal a securităţii transportului, atât în porturile şi apele teritoriale româneşti, cât şi în cele de tranzit, până la destinaţie.

Fuga în Siria via Egipt

Atunci, Mustafa Tartousi l-a preluat pe Omar Hayssam, s-au deplasat împreună la vasul Iman T şi, înainte cu puţin de ora 02:00, l-a urcat la bordul navei. Acest fapt a fost posibil doar cu ştiinţa comandantului navei, Tartousi Yousef, văr primar cu inculpatul. El a reuşit să menţină conspirată prezenţa la bordul navei a lui Omar Hayssam în perioada imediat următoare.

La acostarea navei Iman T în portul Alexandria, Egipt, preluarea lui Omar Hayssam a fost efectuată de persoane de încredere ale lui Tartousi, evitându-se controlul autorităţilor de frontieră. Pe 18 iulie 2006, nava Iman T a ajuns în portul Tartous, Siria, loc în care Omar Hayssam şi Tartousi Yousef au coborât, iar la bordul navei a urcat un alt comandant, au susţinut procurorii.

După ani de căutări, autorităţile din România au reuşit să-l aducă pe Omar Hayssam în ţară pe 19 iulie 2013. Teroristul scăpat iniţial de Tartousi, la bordul navei Iman T, a fost condamnat în lipsă în patru dosare la 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor în Irak, 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo Truck”, trei ani de închisoare în dosarul „Foresta Nehoiu”, doi ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei.

Mustafa Tartousi, proprietarul navei înregistrate acum sub pavilion moldovenesc, a fost condamnat definitiv şi el în acelaşi dosar, pentru ajutorul dat la evadarea lui Hayssam, la şapte ani cu executare. Deşi ar fi trebuit să verifice proprietarul navelor şi istoricul lor, Căpitănia Portului Giurgiuleşti, condus de Petru Codreanu, a înregistrat fără probleme nava Iman T! Dar oare şi dezinteresat?

Nave încă operaţionale sub pavilion moldovenesc

Pe lângă vasul Iman T, Mustafa Tartousi mai deţine sau operează în Republica Moldova cel puţin trei nave – IMA şi SCOPRPION 1, ASMAR. Nava IMA este deţinută de firma lui Tartousi, TARTOUSI SHIPPING LTD, cu sediul în strada TRAIAN BL. K3 SC. C ET. 1 AP. 78, nr. 64, CONSTANŢA, Jud. CONSTANŢA, iar operatorul actual al navei este MEDITERRANEAN LINE INC, cu sediul la New York, SUA.

Potrivit documentelor obţinute în cadrul acestei anchete, nava IMA a suferit o serie de modificări de nume şi proprietari, fiind înregistrate şi în alte „paradisuri navele”, precum Belize, Antigua&Barbuda, dar şi în Rusia şi în Germania. Cargoul face în prezent curse frecvente pe relaţia Giurgiuleşti – Constanţa, transportând oficial cereale.

Nava SCORPION 1, de tip cargo, construită în 1978, este deţinută de firma S.C. Askila Shipping SRL, ce operează la aceeaşi adresă din Constanţa cu cealaltă firmă a lui Tartousi. În ultima vreme, aceasta circulă pe rutele navale dintre Liban şi Turcia.

Această investigaţie a fost realizată ca parte a proiectului "Iniţiativa anticorupţie Moldova-Ucraina", implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Institutul de Informaţii în Masă şi Freedom House, cu suportul financiar al Guvernului Canadei.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Beneficiarii războiului: boomul afacerilor familiei Vlah în România

● În 2023, Serghei Vlah, gestionarul unor firme din Moldova, Ucraina și România, a făcut afaceri bănoase în calitate de exportator de grâu în România ● Fratele fostei guvernatoare proruse a regiunii găgăuze, Irina Vlah, a ajuns în 2023 pe locul patru în topul exportatorilor de grâu din Moldova în contextul războiului din Ucraina ● Partenerul de afaceri în România a firmei gestionate de Serghei Vlah este o companie elvețiană, care și-a intensificat activitatea comercială cu cereale în zona Mării Negre în ajunul și în timpul invaziei militare ruse în Ucraina Boom-ul afacerilor lui Serghei Vlah în timpul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei
Grâul frățesc

În ianuarie 2024, autoritățile regiunii găgăuze au trimis o scrisoare ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov. Comratul a cerut de data asta îngrășăminte minerale de pomană. Găgăuzia a primit anterior ajutor umanitar pentru agricultură din partea Rusiei – grâu pentru fondul de rezervă. În cele din urmă, totul s-a terminat cu scandal, furt și dosare penale. Despre felul în care oficialii și antreprenorii au lăsat fondul de rezervă al regiunii fără grâu și ce rol a jucat o companie apropiată fostei bașcane, Irina Vlah, relatăm în ancheta noastră. În primăvara lui 2020, nu au fost precipitații în sudul
Cifrele negre ale Moldovei

În localitatea Mateuți, Rezina, numărul oamenilor cu tumori maligne a crescut cu 80% în ultimii zece ani, de vreme ce la nivel național numărul celor bolnavi de cancer a sporit cu 40 la sută. Această evoluție îngrijorătoare se înscrie în contextul în care autoritățile de la Chișinău au oferit în ultimii ani autorizații de funcționare cu derogări Uzinei Metalurgice Moldovenești. Și pentru a întregi peisajul sinistru, în cea mai mare parte din acest răstimp, autoritățile de la Chișinău nici măcar nu au putut să afle cât de mult au poluat întreprinderile care țin în picioare regimul secesionist din Transnistria. Agenția
BLACK LIST, WHITE PAGE

La un an de la aplicarea primelor măsuri restrictive în privința firmelor și persoanelor asociate politicienilor supuși sancțiunilor Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Canadei și Norvegiei pentru destabilizarea situației din Republica Moldova sau implicarea în acțiuni ce atentează la statalitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ies la suprafață schemele prin care entitățile vizate încearcă să scape de pedeapsă. În unele situații, așa cum ar fi companiile conectate la numele fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, judecat pentru escrocherie în proporții deosebit de mari, firmele sunt declarate insolvabile, iar în locul acestora sunt
Banii Moldovei pentru Putin

Instituțiile de stat ale Republicii Moldova, în frunte cu Parlamentul, Guvernul și structurile de forță, au cumpărat produse petroliere de la compania rusească ÎCS SRL Lukoil-Moldova în valoare de aproape jumătate de miliard de lei de la începutul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Preferința autorităților centrale de la Chișinău pentru subsidiara unuia dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al Federației Ruse se explică prin legislația cu privire la achiziții. Mai exact, conform informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, în perioada 24 februarie 2022 - iunie 2023, între instituțiile de stat centrale și
Patimi în jurul Portului Giurgiulești: „Interesul special” al Rusiei

● Ministerul Transportului Federației Ruse a avut „un interes special” să cumpere terenul portului Giurgiulești. ● BERD și MAIB dețin un drept de gaj din 2012-2013 asupra capitalului social al Danube Logistics SRL valabil până la sfârșitul anului 2024. ● Pe fundalul creșterii interesului față port, la o distanță de 20 de ani de la Acordul de Investiții, Guvernul nu a făcut nicio verificare a felului în care investitorii și-au îndeplinit obligațiile. Centrul de Investigații Jurnalistice a intrat în posesia unor documente exclusive care dezvăluie misterul legat de Portul Internațional Liber Giurgiulești de aproape 20 de ani - arenda a 120 de hectare pentru 99 de ani,
„Paradis fiscal” în Portul Internațional Giurgiulești

După 18 ani de la fondare, Portul Internațional Giurgiulești s-ar fi transformat într-o zonă asemenea paradisurilor fiscale, în care companiile rezidente primesc o mulțime de facilități fiscale, fără a avea obligațiuni speciale față de stat. Datele obținute de Jurnal TV de la Serviciul Fiscal de Stat arată că, în ultimii zece ani, firmele care activează pe teritoriul Portului au beneficiat de restituiri de TVA în sumă totală de peste 3,5 miliarde de lei. În aceeași perioadă, aceste companii au achitat impozit pe venit în sumă de doar 563 de milioane de lei. Altfel spus, au luat de la stat
Cum a fost distrus brandul ORLACT, iar salariații aruncați în stradă

Societatea pe Acțiuni Orlact din Orhei, renumită altă dată pentru maioneza și halvaua ce se produceau aici, a fost adusă la faliment, după ce conducerea a contractat zeci de credite fără acoperire. Intrată în insolvență, întreprinderea și-a trimis în concediu de muncă forțat angajații, și ”a uitat” să le mai achite salariile restante. Muncitorii, rămași la mila justiției, de trei ani încearcă să-și obțină banii munciți. Deocamdată fără sorți de izbândă. Materialul video a fost realizat de Iurie Vârlan: Cu legea de partea lor, dar fără dreptate Chiar de la primele semnale că întreprinderea se confruntă cu probleme, muncitorii de la Orlact au făcut
Internet pentru Transnistria

Interdnestrcom (IDC), parte a Holding-ului Sheriff, care controlează domeniul miningului în Transnistria, a început să se asigure cu internet de pe malul drept Nistrului în contextul problemelor de infrastructură provocate de războiul din Ucraina. Unul dintre principalele vehicule de propagandă ale Kremlinului, Rossia Segodnea, precum și pretinse centre de cercetare de la Tiraspol își procură accesul la rețeua globală și servicii de IP Transit de asemenea prin intermediul operatorilor din Republica Moldova. SRL Starnet Soluții, cel de-al doilea cel mai mare furnizor de internet fix din Republica Moldova, prestează servicii singurului operator de telefonie fixă și mobilă și providerului
Fenta transnistreană

● În plină invazie a Rusiei în Ucraina, banca rusească Transcapitalbank a oferit asistență pentru transferuri bancare în dolari americani pentru toate cele trei bănci transnistrene Agroprombank, Eximbank și Sberbank ● Pe 20 aprilie, Trezoreria SUA a deconectat Transcapitalbank de la SWIFT, iar odată cu acestea și extensiile lor din Transnistria ● Banca Națională a Moldovei și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din Republica Moldova sunt spectatori la tranzacțiile în valută forte făcute la Tiraspol Băncile rusești au ajutat regiunea separatistă să mențină relații comerciale cu întreaga lume peste capul Chișinăului. Războiul din Ucraina a schimbat total această realitate prin scurtcircuitarea
Caracatița Rusiei și controlul asupra obiectivelor energetice din Republica Moldova

Rusia deține în Republica Moldova cele mai importante obiective strategice care furnizează gaze și energie electrică și le folosește abil pentru a pune nu numai presiune economică, dar și politică asupra deciziilor majore ale Chișinăului. Federația Rusă își exercită pârghiile de influență economică asupra politicii de la Chișinău printr-un triunghi de obiective strategice format din Moldovagaz (deținută de Gazprom) – Uzina Metalurgică Moldovenească (MMZ) deținută de regimul separatist total controlat de Moscova) – Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres) proprietate a companiei rusești Inter RAO), se arată într-o investigație a portalului Veridica. Mai mult, Gazpromul livrează gaze regiunii transnistrene la prețuri mici și
Cine ține în viață Uzina Metalurgică din Râbnița: interese și jucători

România este principala sursă de materie primă pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița. Fierul vechi importat din România în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova permite acestei întreprinderi siderurgice din stânga Nistrului să se mențină pe linia de plutire. Uzina este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii secesioniste. Conform unui raport al pretinsului minister al dezvoltării economice al Transnistriei, la sfârșitul anului 2021, vânzările Uzinei Metalurgice Moldovenești (Молдавский металлургический завод) au fost de peste 432 de milioane de dolari – aproape jumătate din cifra totală a exporturilor regiunii separatiste. La fel ca alte companii înregistrate în Transnistria, uzina
Offshore-ul din Elveția și motorina rusească pentru Transnistria

● Holding-ul Sheriff din Transnistria se asigură cu combustibil rusesc prin intermediul unui off-shore din Elveția ● Marii traderi de produse petroliere au o atitudine sceptică față de licitațiile organizate de Zarubezhneft și câștigate de offshore-ul elvețian ● Combustibilul este transportat din Portul Novorosiik, Rusia, în Portul Constanța, România, de unde este preluat de tirurile moldovenești și dus în Transnistria Regiunea transnistreană se alimentează cu combustibil printr-o schemă bine elaborată la care contribuie firme din Rusia, intermediari din România și Republica Moldova și o serie de foști oficiali și oameni de afaceri de pe cele două maluri ale Nistrului. Potrivit unui răspuns oferit de
Calea Ferată din Moldova și șpăgile către Plahotniuc

● Compania conectată la fostul manager al Căii Ferate din Moldova, Iurie Topală, a rămas și astăzi unul dintre cei mai mari jucători pe piața transporturilor feroviare ● Comisioanele dintr-o companie britanică erau redirecționate spre contul unei companii la o bancă implicată în furtul miliardului, unde avea cont și familia Plahotniuc ● În 2019, Calea Ferată din Moldova a pierdut aproape jumătate din transporturi din cauza șpăgilor pretinse de fosta conducere a PDM de la Combinatul siderurgic din Galați Calea Ferată din Moldova (CFM) a acumulat în iulie 2021, la peste un an de criză pandemică, un fond de rulment de
Moldova și Nistrul – barate de Ucraina

Studiile arată că Complexul Hidroenergetic Nistru are deja un impact devastator asupra debitului, calității apei și diversității biologice a fluviului Nistru – principala sursă de apă potabilă pentru aproape opt milioane de oameni din Ucraina și Moldova. Cu toate acestea, Kievul intenționează să continue extinderea complexului, căutând să-și asigure independența energetică. Pe 17 august, prim-ministrul Ucrainei, Denis Șmigal, a aterizat cu elicopterul în satul Vasilivka, în regiunea Cernăuți din nord-vestul Ucrainei, pe un heliport special amenajat lângă ceea ce a devenit unul dintre cele mai strategice proiecte ale țării sale – Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană. Această structură uriașă
Miliardul statului în buzunarul Bemol

● Bemol Retail SRL, unul dintre investitorii în Portul Internațional Liber Giurgiulești, a încasat timp de opt ani subvenții de la stat în valoare de 1,077 de miliarde de lei, echivalentul a 56 de milioane de dolari. ● Doar 15% la sută din acești bani au ajuns sub formă de împrumut pentru dezvoltarea Portului Giurgiulești. ● Fostul ministru al Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, după ce a decis că Bemol nu are nicio obligație să investească în Portul Giurgiulești, a fost angajat în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Bemol. Compania Bemol, investitor în Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a
Războiul dintre Aliyev și Moser: Cum a ajuns Portul Internațional Liber Giurgiulești în proprietatea BERD

● BERD a cumpărat de la firma austriacă, Febania Gmbh, compania cipriotă ThoMo Invest LTD, care deținea grupul de companii Danube și, implicit, Portul Internațional Liber Giurgiulești ● Compania Febania Gmbh a fost deschisă de către fostul manager al Danube Logistics SRL, Thomas Moser, în ajunul deciziei nefavorabile a primei instanțe din Moldova în litigiul său cu Bemol ● Până la această tranzacție, BERD deținea 65% din veniturile Danube Logistics Holding BV Unul dintre cele mai importante obiective strategice ale Republicii Moldova – Portul Giurgiulești – a ajuns subiect de dispută între mai multe companii și bănci internaționale, care au creditat
Culisele afacerii cu grâul din rezerva de stat: Cum a ajuns marfa la Trans-Oil

● Afacerea cu grâul din rezerva de stat implică o companie din grupul Zernoff și alta din grupul Trans-Oil ● Agenția Rezerve Materiale, subordonată socialistului Pavel Voicu, a vândut la subpreț grâu din rezerva de stat către firma Ancom Agro ● La rândul ei, Ancom Agro a vândut cu un adaos generos de 50% grâul cumpărat de la stat către Trans-Oil ● Șeful Trans-Oil, Vaja Jhashi, denunță acțiunile de blocaj la export și acuză ilegalități Compania Ancom Agro din Gura Camencii, Florești, este prestatoare de servicii de păstrare a grâului alimentar din rezervele materiale de stat. La 16 februarie 2021, această firmă a solicitat acordul Agenției Rezerve Materiale „să
Industria de mining în Donbas și Transnistria: între finanțarea terorismului și spălare de bani

● Tiraspolul a creat o întreagă industrie a mining-ului. Întreprinderile din stânga Nistrului au început să exporte echipament de mining; ● Deși consideră mineritul de criptovalută o amenințare la securitatea statului, autoritățile moldovenești permit importul de echipament de minerit, iar cele ucrainene funcționarea caselor de schimb de monede cripto; ● Personaje din anturajul Kremlinului gravitează în jurul afacerii cu producere de criptovalută în republicile separatiste proruse din Moldova și Ucraina. Andriy, în vârstă de 38 de ani, locuiește într-un apartament modest din orașul Donetsk, în regiunea separatistă din estul Ucrainei. Ajuns șomer, a decis să facă niște bani instalând o „fermă de criptomonede”
MAFIA CONTRABANDEI CU ȚIGĂRI: BROKERUL LUI DODON

● Două firme transnistrene au importat în 2020, fără a plăti taxe, țigări în valoare peste 20.000.000 de dolari ● Țigările se învârt într-un circuit complex – Asia, Orientul Mijlociu și Europa ● În afacere este implicată și firma unui socialist de la Rezina ● Prejudiciul adus statului, doar în 2020, se ridică la 60,2 milioane de dolari Două companii din regiunea transnistreană – Almavis și Tabimport – sunt cele mai mari importatoare de țigări din Moldova. Cele două firme deschise recent au importat aproape aceeași cantitate în Republica Moldova precum marii jucători de pe piața mondială a produselor de tutun –
OFF-SHORIZAREA AGRICULTURII MOLDOVEI

● Cei mai mari proprietari și arendași de terenuri agricole din Moldova sunt firme off-shore înregistrate în Cipru ● 41% din suprafața terenurilor arendate în Moldova este concentrată în mâinile a două off-shoruri din Cipru ● Fenomenul off-shorizării, potrivit experților, are drept scop optimizarea fiscală și ascunderea beneficiarilor finali ai afacerilor Cel mai mare arendaș de terenuri din Moldova este grupul de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă, offshore-ul cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. El activează de mai bine de 20 de ani pe piața moldovenească și a ajuns de
SCHEME // Echipamente de protecție, produse în Moldova, exportate în Polonia, în plină criză de coronavirus

În plină criză pandemică, când spitalele moldovenești se confruntă cu o lipsă de echipamente de protecție împotriva coronavirusului, iar autoritățile din Republica Moldova cheltuie milioane din bani publici pentru importul acestora, un agent economic din Bălți exportă în Polonia salopete de protecție. Exportul echipamentelor a avut loc cu două curse avia, operate de compania Ryanair, la 11 și, respectiv, 14 aprilie. Combinația s-a făcut în plină interdicție pentru exportul de echipamente de protecție, nu fără concursul autorităților, care se spală pe mâini și spun că au pus interdicție la exportul de mănuși și măști, dar nu și de salopete. Compania care a exportat salopetele de protecție
Operațiunea „Criptovaluta”: Tandemul Plahotniuc–Șor la Aeroportul Internațional Chișinău

Un angajat al firmei de brokeraj de la Aeroportul Internațional Chișinău, ÎCS Impex-Depozit SRL, este acuzat de contrabandă cu echipament pentru producerea de criptomonede. În jurul Impex-Depozit SRL gravitează oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Cazul se judecă de circa un an în instanțele din R. Moldova. Dacă Procuratura Anticorupție a pus inițial sub învinuire șapte persoane, acum a rămas doar una. Centrul Național Anticorupție (CNA) a reținut, în ianuarie 2018, o grupare formată din șapte persoane – angajați ai Serviciului Vamal, un antreprenor și o persoană fizică – implicate într-o schemă de contrabandă cu echipament pentru generare de criptovalută,
CRIPTOREPUBLICA

Afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană are ca beneficiar principal holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse Achiziționarea echipamentului a fost efectuată printr-o bancă implicată în furtul miliardului Actorii și firmele implicate au afaceri în domeniul energetic, al telecomunicațiilor, internetului în Crimeea și Occident Compania Tehnopark își are sediul în Centrul de afaceri „Rossia”, una dintre cele mai moderne clădiri din Tiraspol, în contrast cu griul arhitecturii sovietice. Aceasta este o societate de stat, care are pe mâna sa afacerea cu criptomonede. Într-un birou modern, de circa 30 de metri pătrați, o găsim pe Jana,
Republica Moldova: Sclavie în secolul XXI

O sută de muncitori de la întreprinderea de stat „Protecţia solului şi îmbunătăţiri funciare” nu şi-au ridicat salariile de mai bine de un an, după ce au muncit în calitate de paznici, tractorişti sau buldozerişti. Conducerea instituţiei dă vina pe Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului că nu a aprobat Programul de finanţare pentru anul 2018. La rândul său, reprezentanţii MADRM susţin că întreprinderea este gestionată prost şi că ministerul nu poate să-și dea acordul pentru lucrări care nu ţin de Programul conservării și sporirii fertilității solului. Managerul întreprinderii, Vladimir Rotaru, afirmă că nu şi-a ridicat salariul de 15
Operațiunea „Foișor”

O firmă din Republica Moldova, sub pretextul deschiderii unei zone de agrement pe malul Prutului, a amenajat o structură portuară în zona Giurgiulești, care a provocat, în timp, statului român pagube de jumătate de milion de euro. SRL Vas Internațional Plus SRL a semnat în 2010 un contract cu o agenție de stat din Moldova pentru a amenaja o zonă de agrement pe malul Prutului, în zona Giurgiulești. Afaceriștii au obținut, în 2015, de la statul moldovenesc, în condiții suspecte, dreptul să construiască un debarcader, pentru transportul fluvial, fără acceptul autorităților române. Angajații Apelor Române spun că, în decurs de trei ani,
Afacerea Giurgiulești

Autoritățile Republicii Moldova nu știu astăzi ce valoare au investițiile făcute la Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), chiar dacă au acordat facilități enorme investitorilor. De exemplu, unul dintre aceștia, Bemol Retail, în opt ani de zile, între 2007 și 2014, a beneficiat de facilități fiscale în valoare de circa 1557,9 milioane de lei, dar nu și-a îndeplinit mai multe obligații asumate. Investitorul general, Danube Logistics, plătește, conform Acordului de Investiții din 2004, o taxă anuală de doar 1.000 de dolari pentru arendarea a unui teren de 120 de hectare, pe o perioada de 99 de ani, din care a obținut
La răscruce de interese: 34 de familii sunt împiedicate să-și privatizeze spațiul locativ într-un fost cămin al CFM

Au muncit o viață la Calea Ferată a Moldovei, iar acum riscă să rămână fără acoperiș deasupra capului. Este istoria tristă a locatarilor unui fost cămin pentru nefamiliști, angajați ai Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei, care, de aproape două decenii, se învârt într-un cerc vicios, în încercarea de a privatiza camerele în care au locuit ani de-a rândul. Imobilul, o clădire veche cu două etaje, este situat chiar în centrul Capitalei. Se pare că în jurul terenului de 21 de ari pe care este amplasat, și care ar costa cam un milion de euro, se țes scheme grele de interese
Drumuri din fonduri europene reabilitate cu mari întârzieri

Patru din 13 companii care, în ultimii cinci ani, au fost selectate în urma unor licitații internaționale să reabiliteze drumurile naționale din Republica Moldova au fost sancționate pentru întârzieri la executarea lucrărilor. Toate firmele amendate sunt internaționale, iar valoarea amenzilor depășește 3,8 milioane de euro. Cele patru companii care au fost sancționate pentru întârzieri la executarea lucrărilor au fost contractate în perioada 2011-2014 pentru a repara mai multe sectoare de pe traseele Chișinău - Soroca, Chișinău - Comrat - Giurgiuleşti, Chișinău – Ungheni – Sculeni și pentru construcţia drumului de ocolire a orașului Ungheni. De cele mai multe ori, recepția
Drum de centură, „ocolit” de autorități

Anunțată cu mare fast la începutul anului 2012, șoseaua de centură a Chișinăului a rămas doar o promisiune nerealizată. La cinci ani de la anunțarea proiectului, autoritățile nu au elaborat nici măcar un studiu de fezabilitate pentru a stabili necesitatea Centurii și traseul acesteia. În lipsa „planului”, a fost însă contractată o companie de construcții care în doi ani a realizat doar 3% din lucrările pe un segment de Centură care urma să fie gata în ianuarie 2018. Întreaga Centură ar urma să costă circa 200 de milioane de euro, bani pe care autoritățile nu știu de unde să
Sponsorii partidelor

Mii de persoane – de la șomeri și activiști de partid, până la prosperi oameni de afaceri – se numără printre sponsorii partidelor politice din Moldova. În timp ce unii au donat doar 20 de lei, alții s-au despărțit de sume de ordinul sutelor de mii ca să își susțină formațiunea pe care o simpatizează. Deși Comisia Electorală Centrală (CEC) ține în secret toate informațiile despre cei care finanțează partidele, disponibile fiind doar numele și prenumele acestora, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au depistat cine sunt cei mai generoși sponsori ai politicii moldovenești. Jurnaliștii au analizat cine au fost donatorii
Milioanele democraților (II)

Anul trecut, finanțatorii Partidului Democrat din Moldova (PDM), în total 2.285 de persoane, potrivit raportului financiar prezentat la Comisia Electorală Centrală, au donat sume între 500 de lei și jumătate de milion de lei. Cine sunt deputații, oamenii de afaceri și primarii generoși cu partidul, aflați în prima parte a investigației - „Milioanele democraților (I): Cum a adunat Partidul Democrat 42 de milioane de lei din donații în 2016”. Președinți de raioane, printre sponsorii fideli La bunăstarea partidului au contribuit substanțial 13 din cei 23 de președinți de raioane aleși pe listele democraților. Majoritatea din cei care au făcut donații au interese în
Milioanele democraților (I)

Au dat partidului și ce nu au avut. O parte din finanțatorii Partidului Democrat (PD) au donat formațiunii, în 2016, sume pe care, oficial, nu le-au câștigat, făcând donații mai mari decât veniturile lor legale. În total, PD a fost finanțat anul trecut cu 42 de milioane de lei, provenite de la 2.285 de persoane. Acest număr este de două ori mai mare decât totalul donatorilor altor nouă partide din Moldova luate împreună. Centrul de Investigații Jurnalistice a analizat rapoartele privind gestiunea financiară depuse de democrați la Comisia Electorală Centrală (CEC) și a aflat că printre donatorii generoși se numără președinți
Cum şi-au tras Front(i)era în Moldova milionarii din Cayman

Frontera Resources International a obținut în concesiune 40% din teritoriul Republicii Moldova ca să caute petrol și gaze în urma unui concurs controversat, singurul concurent fiind reprezentat de un fost angajat al corporației. Succesele din țările vecine, cu care se laudă Frontera la Chișinău, nu corespund realității. În Georgia și Azerbaidjan proiectele investiționale s-au lăsat cu procese de judecată de milioane de euro, iar în Ucraina nici nu există vreun contract cu statul. Rapoartele financiare ale companiei arată că Frontera înregistrează anual pierderi ce depăşesc de şapte-opt ori veniturile. Astfel, în 2016 corporația a avut venituri din vânzări de petrol și gaze de 3,1
Stăpânii sediilor partidelor politice

Promit marea și sarea când invită lumea la vot, dar nu vor să spună care sunt toate cheltuielile pentru chirie, deplasări și concerte. Unele partide țin în secret până și adresele sediilor lor. Din puținele informații disponibile reiese că în unele cazuri clădirile închiriate de formațiunile politice aparțin unor activiști de partid, iar în altele - edificiile au fost ocupate în mod abuziv. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au făcut o radiografie a rapoartelor financiare pentru 2016 pe care 10 cele mai active partide din Moldova le-au depus la Comisia Electorală Centrală (CEC): Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din
Metalferos: scheme, firme-fantomă și imunitate penală

Principalul exportator de metale feroase și neferoase din Republica Moldova, SA Metalferos este una dintre cele mai netransparente întreprinderi ale statului. Chiar dacă are rulaje anuale de circa un miliard de lei, iar de-a lungul anilor au existat multiple acuzații de evaziune fiscală și spălări de bani la companie, dosarele penale care au vizat întreprinderea în care statul deține 78% din acțiuni au ajuns de fiecare dată pe linie moartă. Iar companiile-fantomă despre care se spune că ar fi fost implicate în „afacerile murdare” de la Metalferos dispar de îndată ce ajung în vizorul opiniei publice, fiind înlocuite cu altele. La
Cum politicienii „umflă” ratingul Moody’s pentru Republica Moldova

La începutul anului curent cetățenii Republicii Moldova au primit o veste bună de la Moody’s – ratingul țării a fost re-evaluat de la „B3 Negativ” la „B3 Stabil”, iar autoritățile de la Chișinău, cu această ocazie, s-au afișat la televizor cu declarații triumfaliste, scrie portalul Mold-street. Dacă în anii precedenți evaluările de țară difuzate cu regularitate de către agenția americană de rating economic au fost comentate în majoritatea cazurilor de către economiști, lansarea în prima jumătate a lunii ianuarie a ratingului actualizat de Moody’s a servit drept motiv de deschidere a șampanie în tabăra guvernării. Deoarece Republica Moldova nu a
Moratoriul asupra controalelor sau pregătirea pentru amnistia fiscală?

La câteva luni de la finalizarea moratoriului asupra controalelor la agenții economici, valabil timp de șase luni, pe parcursul anului trecut, Executivul, la propunerea căruia a fost inițiat, nu a venit cu niciun fel de argumentare economică a beneficiilor eliminării controalelor pentru jumătate de an. Datele statistice arată că în perioada moratoriului s-a majorat numărul accidentelor la locul de muncă, față de aceeași perioadă a anului precedent, iar restanțele la salarii în diferite instituții de stat aproape că s-au dublat. Dacă pentru agenţii economici, sufocaţi de controalele deseori abuzive ale instituțiilor statului, moratoriul a fost o „gură de oxigen”, apoi
Până la primul cutremur de pământ

Deseori, când vorbim de clădirile construite în Moldova după 1991, auzim expresia „Vor sta până la primul cutremur”. Este o apreciere emoțională, iar ultimele două cutremure de putere medie din septembrie și decembrie 2016 confirmă că lucrurile stau anume așa. Care este însă situația reală în domeniul construcțiilor? Există situații când, din cauza constructorilor sau a funcționarilor, sunt posibile daune totale pentru oameni sau imobile? Particularitățile procesului de construcție în Moldova „Încă atunci când eram student, profesorii mei spuneau că în Moldova există un complex unic de factori negativi, își amintește Victor Popovschi, inginer șef pentru proiecte anti-alunecări de teren SA
Moratoriu de ochii lumii. Cine construiește benzinării în Capitală

Pe parcursul anului 2016, în Chișinău au continuat să apară stații PECO, deși consilierii municipali au votat în luna februarie un moratoriu ce interzicea ridicarea unor astfel de construcții. Majoritatea firmelor vizate în decizie au neglijat interdicția, acționând Consiliul Municipal Chișinău în judecată și câștigând procesele. Astfel, peste vară, în oraș au fost ridicate cel puțin trei benzinării noi, iar în cazul altora pe șantiere se muncește cu spor. Lucrările au demarat cu proteste și revolte. Reprezentanții Primăriei declară însă că niciun lot nu a fost atribuit ilegal și promit că anul viitor Chișinăul va avea un concept clar de dezvoltare, care să
De la miliardari, până la activiști certați cu legea. Cum și-au adunat bani de campanie Mihai Ghimpu, Iurie Leancă și Dumitru Ciubașenco

Pentru atragerea fondurilor pentru campania electorală din această toamnă, partidele politice care au înaintat candidați la prezidențiale au apelat la ajutorul a sute de persoane de la simpli activiști de partid, unii dintre care certați cu legea, până la prosperi oameni de afaceri. Ultimii au făcut donații extrem de generoase. Centrul de Investigații Jurnalistice a analizat cine au fost sponsorii electorali ai lui Mihai Ghimpu, Iurie Leancă, Dumitru Ciubașenco, Silvia Radu și Inna Popenco și a descoperit că în liste apar nume curioase. Sponsorii lui Ghimpu – funcționari milionari și businesmeni abonați la banii statului Mihai Ghimpu a adunat în campania sa electorală
Sponsorii Maiei Sandu: activiști, profesori și o companie aeriană

Campania electorală a candidatei la funcția de președinte, Maia Sandu, a fost finanțată cu un milion și jumătate de lei. Aproape toată suma a fost virată din conturile Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pe care îl conduce. Într-unul din rapoartele sale de observare a alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, misiunea Promo-LEX a calificat acest fapt ca fiind o problemă de transparență. Centrul de Investigații Jurnalistice a obținut un extras din Registrul donațiilor de la persoanele fizice și juridice făcute către PAS și a analizat datele. În Raportul nr. 5 de observare a alegerilor, misiunea Promo-LEX a constatat că doi concurenți
Oamenii lui Dodon și „buzunarul” electoral

Alegerile prezidențiale din 2016 au fost marcate de restricționarea accesului jurnaliștilor la informații cu caracter public. Făcând trimitere la Legea cu privire la datele cu caracter personal, Comisia Electorală Centrală (CEC) a îngrădit accesul jurnaliștilor la mai multe informații referitoare la sponsorii candidaților la funcția de șef al statului. Publice anterior, datele despre locul de muncă, localitatea domiciliului și anul nașterii donatorilor electorali au fost hașurate de această dată. În pofida acestor impedimente, Centrul de Investigații Jurnalistice a descoperit mai multe cazuri curioase în listele de finanțatori electorali. Unii funcționari de stat au făcut donații mai mari decât veniturile obținute,
Cum au „plimbat” unii candidați la prezidențiale banii electorali dintr-un buzunar în altul

Cu un buget de aproape 60 de milioane de lei, campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016 este cea mai scumpă dintre toate cursele electorale organizate până acum în Republica Moldova. Banii adunați de la mii de sponsori: de la studenți, pensionari sau șomeri, până la prosperi oameni de afaceri, au ajuns, în cele din urmă, în conturile câtorva companii, în special ale celor care administrează posturi de televiziune. Beneficiarul principal al electoralei din această toamnă este prim-vicepreședintele Partidului Democrat, proprietarul a patru posturi de televiziune la care au plasat publicitate mai mulți dintre concurenții electorali. Pe conturile firmelor afiliate lui
Munca cu ziua – sclavie modernă între lege și realitate

În fiecare zi, pe câmpuri, în podgorii, la cules struguri sau legume, în construcții sau în gospodăriile casnice, se muncește din greu. Cei mai mulți oameni muncesc cu ziua, fără să fie asigurați social sau medical. Studii recente arată că fiecare al treilea muncitor lucrează neformal. În agricultură doi din trei muncitori lucrează fără un contract de muncă. Documentar video realizat de Iurie Vârlan: Munca cu ziua, atâta timp cât nu protejează drepturile muncitorilor, este considerată de mulți apărători ai drepturilor omului drept o formă de sclavie. Proiect de lege controversat Pentru a legaliza munca la negru în sectorul neformal, Guvernul, la propunerea Ministerului
Republica Moldova - Ucraina - regiunea transnistreană: „triunghiul de aur” al contrabandei cu țigări

Autoritățile din Republica Moldova și Ucraina raportează aproape lunar despre capturi impunătoare cu țigări de contrabandă la hotarul comun. Chiar dacă schemele sunt cunoscute oamenilor legii, cantități mari de produse din tutun ajung oricum la destinație. De exemplu, piața „Privoz” din Odesa, una dintre cele mai mari din estul Europei, este supraîncărcată cu țigări care sunt vândute fără bon de casă şi cu timbre de acciz diferite de cele oficiale. De fapt, țigări moldovenești de contrabandă, chiar și în cantități mari, poți cumpăra ușor fie în piețele din Odesa, fie de la comercianți care postează anunțuri pe site-urile ucrainene. Totuși, datele oficiale oferite de autoritățile vamale din ambele
Vagoane de datorii, trase de Calea Ferată a Moldovei

De câteva luni, angajații Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei își cer drepturile salariale, desfășurând proteste la locul de muncă sau în fața instituțiilor publice. Muncitorilor le-a ajuns cuțitul la os, nu mai au cu ce să-și hrănească copiii, pentru că nu și-au ridicat salariile, și așa mizere, de 4-6 luni. Administrația Căii Ferate afirmă că salariul se achită lunar, dar există datorii din anii precedenți, care au depășit 100 mln de lei. În teritoriu, muncitorii spun altceva. Sindicatele de ramură, care ar trebui să-i apere pe salariați, nu au fost văzute alături de muncitori la protestele de la
Nave maritime moldovenești, folosite în trafic de persoane

Trei nave sub pavilionul Republicii Moldova au fost folosite de traficanți de ființe umane pentru a transporta peste 2.000 de refugiați din Orient în Uniunea Europeană (UE). Pe acte proprietarii corăbiilor sunt companii înregistrate în paradisurile fiscale din Belize, Panama și Insulele Marshall. Două nave moldovenești și-au schimbat stăpânii în ajunul curselor ilegale cu migranţi. 16 octombrie 2014, coasta insulei Sicilia. Nava TISS înregistrată în Republica Moldova, cu 317 de migranţi sirieni şi afganezi „la bord”, plutea în voia vântului și a valurilor. Căpitanul şi echipajul au abandonat vasul, lăsând în izbelişte pasagerii. Oamenii au dat între 4.500 și 6.000
Piața cerealelor din R. Moldova, sub monopol rusesc

Recolta de grâu din acest an este una destul de mare, în medie 3,47 tone la hectar, însă micii producători nu vor avea de câştigat, deoarece se văd obligaţi să-şi vândă cerealele la preţuri derizorii. Principalul beneficiar este grupul de companii Trans-Oil, format din offshore-uri înregistrate în Elveția sau Cipru și societăți pe acțiuni sau SRL-uri din Republica Moldova, Ucraina și România. Holdingul îl are în centru pe cetățeanul rus Vazha Dzashi, născut în Georgia (URSS), deținător de paşaport american şi membru al Consiliului de Administrare al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri a lui Vlad Plahotniuc. Fermierii ameninţă cu proteste de ani buni, iar autorităţile
Cine urmărește să pună pe brânci Mina de piatră de la Mileștii Mici

Imediat ce intri în Mina de piatră de la Mileștii Mici aerul înecăcios aproape că îți taie respirația. Nivelul de umezeală este atât de mare, încât camera de filmat și aparatul de fotografiat se deconectează la numai 20 de minute de la intrare. Pe măsură ce înaintăm în mină, ne vine tot mai greu să respirăm. „Sunt gazele de șist” - ne explică muncitorii. Și pulberea de la extragerea pietrei se face simțită. În aceste condiții zeci de muncitori muncesc zi de zi de ani buni. Aceste condiții nocive se răsfrâng asupra sănătății, dar nu și în bugetele muncitorilor. Din
Gustul amar al zahărului de la Glodeni

Lichidarea unei întreprinderi generatoare de pierderi este considerată benefică pentru economia unui stat. Sistemul imperfect de gestionare a situației de criză din Republica Moldova mută însă povara de pe umerii statului pe cea a angajaților. Deși, conform Legii insolvabilității, angajații sunt printre creditorii prioritari la achitarea creanțelor, realitatea e cu totul alta. Angajații întreprinderilor falimentare sunt nevoiți să umble cu anii prin instanțe de judecată ca să obțină salariile restante. Cu legea de partea lor, dar fără dreptate Fabrica de zahăr din Glodeni, una dintre cele mai profitabile întreprinderi din domeniul industriei zahărului, devenită în ultimul deceniu monedă de schimb
Uzina din Rîbnița - groapa de fier vechi a Ucrainei pe timp de război

Războiul din Ucraina a crescut enorm producția de metal la combinatul din Rîbnița. Astfel, fierul vechi a ajuns să circule dintr-o „zonă fierbinte” - cea a Donbasului, într-o altă regiune „gri” - cea a nerecunoscutei Transnistrii. Mii de vagoane cu fier vechi au ajuns, anul trecut, în regiunea de est a Moldovei, de aproape 30 de ori mai mult decât în 2014. Zeci de companii ucrainene au „topit” la greu metal în regiunea transnistreană, în timp ce însăși Ucraina se confrunta cu o lipsă a fierului uzat, fapt confirmat și de producătorii de metal, care i s-au plâns până și
Noua companie aeriană Fly One și interesele private ale directorului Autorităţii Aeronautice Civile, confirmate de SIS

Mircea Maleca, directorul Autorităţii Aeronautice Civile (AAC), ar fi adevăratul partener de afacere al familiei ministrului Justiţiei, Vladimir Cebotari, în cadrul noii companii aeriene Fly One, oficialul ascunzându-se în spatele fostului său socru de la Leova. Acest fapt este confirmat într-o scrisoare ce ar fi fost semnată de Mihai Balan, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), ajunsă recent în posesia portalului Anticoruptie.md. Deşi nu-i confirmă autenticitatea, şefii de la SIS susţin într-un răspuns oficial că șefii AAC exercită abuz de putere prin promovarea intereselor private în aviaţia civilă, ceea ce ar contraveni intereselor statului. Ina şi Mircea Maleca. Foto: Facebook.com Potrivit documentului ataşat la o sesizare de pe Harta
(In)dependența de gaze a Republicii Moldova și a Ucrainei

Aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, făcute publice de Ucraina și Republica Moldova, au punctat pe agenda de lucru a autorităților îmbunătățirea stării de fapt în sistemul de aprovizionare cu gaze naturale. Totuși, o evaluare a situației la zi, efectuată de un grup de jurnaliști din cele două țări, scoate la iveală faptul că în tot acest timp au fost ascunse sub preș numeroase probleme în domeniu. Datorii de miliarde de euro acumulate prin mecanisme obscure, ilegalități fără vreun vinovat pedepsit și delapidări din banii publici sunt numai câteva dintre prejudiciile aduse intereselor consumatorilor. MOLDOVA Gazprom, cu pachet majoritar la Moldovagaz "Moldova -
Mașini de lux furate în UE, cu care se plimbă nestingherit cetățeni din Est

De ani de zile, instituțiile media europene și naționale dedică spații largi „găurii negre” din Ucraina și Moldova, în care adesea dispar vehicule furate în țările Uniunii Europene (UE). Activiștii din acest domeniu vorbesc despre situația catastrofală de la frontieră, investigând schemele de contrabandă și de trafic de vehicule străine pe teritoriul Ucrainei și al Moldovei. Și chiar dacă lupta împotriva crimei organizate aduce roade treptat, situația cu importul ilegal de autovehicule prin frontiera ucraineană s-a înrăutățit în ultimii ani. Prima mențiune despre Ucraina în calitate de centru de legalizare a vehiculelor furate a fost făcută în 1998. Chiar și atunci,
Prețurile la medicamentele din Ucraina se „îngrașă” de trei ori până ajung în farmaciile din Moldova

Medicamentele din Ucraina ajung să coste de trei ori mai mult în timp ce parcurg calea de la întreprinderile unde sunt produse până la farmaciile din țara noastră. Profiturile marilor distribuitori de medicamente cresc constant datorită unei scheme bine puse la punct: cei care importă medicamente se ocupă și de vânzarea lor prin niște firme nou-create, astfel încât pot controla în întregime prețurile fără să le pese de consumatori. Investigația noastră a arătat că lipsa de control din partea autorităților ne-ar putea aduce pe piață medicamente ucrainești produse în zone necontrolate de autoritățile oficiale de la Kiev de firme
O nouă companie aeriană, în buzunarul ministrului Justiţiei

Din mai 2016, o nouă companie aeriană va opera în Republica Moldova, transportând călători spre mai multe oraşe europene. Firma, înregistrată în toamna anului trecut, o are printre fondatori pe Maria Cebotari, soţia actualului ministru al Justiţiei, Vladimir Cebotari, în timp ce sora acestuia, Mariana Tăbuică, ar fi noul director executiv. Ministrul confirmă că familia sa a pornit o nouă afacere şi că e doar o modalitate de a se întreţine. "Exact ca şi oricare cetăţean al acestei ţări, şi eu mă confrunt cu probleme", susţine funcţionarul cu un venit lunar din activitatea ministerială de circa 16.000 de lei. Fly One promite
Ucraineni „platonici”, cu afaceri la Chişinău

Oleksandr Pinchuk, cetăţean ucrainean, fost şef al Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule din Republica Moldova în perioada în care asociaţia a fost prejudiciată cu peste 30 de milioane de lei, este figurantul principal într-un dosar penal instrumentat de Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie, fiind căutat de aproape un an de autorităţile din Moldova. În acest răstimp, Pinchuk, un avocat de succes din Ucraina, merge zilnic la serviciu, se întâlneşte cu diverşi parteneri şi participă la evenimente publice din ţara vecină, fără vreo problemă. Noi l-am găsit şi chiar am reuşit să discutăm cu el, deşi organele de drept de
FISURI ÎN SISTEMUL BANCAR sau care este următoarea bancă ce va pica

Lichidarea celor trei bănci - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank - din care a dispărut circa un miliard de dolari, a avut un efect pozitiv: s-a redus numărul băncilor cu o structură de acţionariat netransparentă. Jaful secolului însă a condus la scăderea încrederii cetățenilor în sistemul bancar, iar temerile că noi bănci ar putea intra în insolvabilitate devin tot mai persistente. O radiografie a sistemului bancar, făcută de Centrul de Investigații Jurnalistice, scoate în vileag fisurile din sistem și schemele obscure din jurul unor instituții bancare. Moldova înregistrează în prezent cel mai mic număr de bănci de la 1994
Audit cu interese? Cui aparțin firmele selectate de Ministerul Finanțelor să efectueze controale financiare la întreprinderile de stat

Guvernul a aprobat recent o listă de 37 de companii de audit, întocmită de Ministerul Finanțelor, care vor audita situațiile financiare la întreprinderile de stat sau la societățile unde cota statului depășește 50 la sută din capitalul social. Printre firmele aprobate să facă verificări pentru 2015 este și cea a lui Ion Prisăcaru, șeful Fiscului, dar și alte companii afiliate unor foști angajați de la Finanțe. Centrul Național Anticorupție a efectuat o expertiză privind nivelul de coruptibilitate a proiectului hotărârii de Guvern încă în luna martie și a atenționat despre situațiile privind conflictele de interese. CNA a mai atras
Aeroportul off-SHOR via Rusia (II)

Pentru a-i asigura venituri de peste un miliard de euro companiei „Avia Invest”, administrată de actualul primar de Orhei, Ilan Șor, principalul suspect în dosarul privind furtul miliardului din sistemul financiar-bancar al R. Moldova, Guvernul evită să anuleze o taxă aeroportuară despre care Centrul Național Anticorupție (CNA) dă alarma că e percepută ilegal. De la tribuna centrală a Parlamentului, directorul CNA sugerează că la Aeroport se spală banii furați de la BEM, iar la sediul Centrului, ofițerii care administrează dosarul, strâng din umeri și așteaptă răspunsuri din Rusia, care întârzie să vină. Între timp, milioanele obținute din activitatea Aeroportului Internațional Chișinău
Aeroportul off-SHOR via Rusia

Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) este una dintre cele mai controversate „afaceri” încheiate de Guvernul R. Moldova în ultimii ani. Deși la concurs au fost invitate cinci companii de talie europeană, cu experiență în activitatea aeroportuară, comisia de concurs a ales o companie anonimă, fondată de un aeroport din Rusia și o uzină rusească de producere a locomotivelor, care în scurt timp au cedat „afacerea” unui off-shore. Astăzi, investițiile în modernizarea Aeroportului se fac, în mare parte, tot din banii proveniți din activitatea AIC, transferați pe conturile unor companii apropiate lui Ilan Șor. „Afacerea” AIC - Un concurs opac, câștigat de o firmă
Raportul confidențial al Comisiei ministrului Cebotari și concesionarea Aeroportului

Președintele Comisiei privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a recunoscut că „Avia Invest” nu a îndeplinit unele prevederi stipulate în acord, dar susține că nu există motive de reziliere a contractului. Rezilierea a fost recomandată de Centrul Național Anticorupție, după semnalarea unor nereguli despre investițiile prevăzute, precum și după ce unele venituri ale aeroportului ar fi ajuns la clubul de fotbal al primarului de Orhei, Ilan Șor. Ex-premierul Valeriu Streleț susține că prima parte a Raportului indică temeiuri de anulare și că în actul de concesionare au fost admise mai multe „șmecherii”.
Firmele prietenilor continuă să câștige contracte cu Moldtelecom

Firme afiliate lui Vitalie Iurcu, actual viceministru al Economiei și ex-director al Moldtelecom, continuă să fie principalii parteneri de achiziții ai societății pe acțiuni deținute de stat, chiar și după plecarea acestuia din funcție. Recent, doar printr-o singură factură, în bugetul unei firme fondate de apropiații lui Iurcu au intrat 700.000 de lei. Anterior, am demonstrat cum mai multe firme care aparțin prietenilor sau partenerilor de afaceri ai lui Vitalie Iurcu, pe atunci director al Moldelecom, obțineau contracte de milioane cu această societate pe acțiuni de stat. Informațiile sunt confirmate acum de acte recente, ajunse în posesia noastră, care demonstrează faptul
ANALIZĂ Lichidarea băncilor fraudate va influența cursul leului și va crește datoriile Guvernului

Lihidarea celor trei banci devalizate fraudulos la sfârșitul anului 2014, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, anunțată de autoritățile de la Chișinău săptămâna trecută înseamnă, între altele, migrarea forţată, către alte bănci, a peste 2 milioane de conturi și disponibilizarea a peste trei mii de angajați ai băncilor. Chiar dacă Guvernul a dat asigurări că va garanta depunerile bănești, anunțul a generat o stare de îngrijorare la limită cu panica. Tot mai mulți cetățeni încearcă să-și recupereze banii depuși, iar agenții economici – să-și lichideze conturile. Am încercat să aflu de la experți în domeniul bancar care pot fi
Secretele de la Moldtelecom (II) sau de ce instituţia îngrădeşte accesul la informaţii

Vitalie Iurcu, directorul Moldtelecom, a refuzat să ne ofere informaţii oficiale despre firmele care câştigă licitaţii la societatea pe acţiuni deţinută de stat. Reprezentanţii instituţiei şi-au motivat refuzul în baza unui articol din legea cu privire la accesul la informaţie, despre care juriştii contactaţi de ZdG susţin că, de fapt, îi obligă să ne răspundă. Una peste alta, refuzul Moldtelecom-ului de a ne prezenta informaţia solicitată arată că instituţia încearcă să ascundă adevărul, susţin experţi în domeniul accesului la informaţie. Vineri, 15 mai 2015, la o zi după ce Ziarul de Garda si Portalul Anticoruptie.md au publicat o investigatie despre firmele
(DOC) Secretele de la Moldtelecom sau cum câştigă prietenii licitaţii de milioane

Prietenii şi partenerii de afaceri ai lui Vitalie Iurcu, şeful Moldtelecom, câştigă, prin intermediul unui grup de firme, licitaţii de milioane de lei, organizate de societatea pe acţiuni deţinută de stat. Conducerea Moldtelecom încearcă, însă, secretizarea acestui fapt şi evită, de aproape o lună, să ne ofere informaţii la acest subiect, neglijând brutal Legea cu privire la accesul la informaţie. Vitalie Iurcu, directorul Moldtelecom, este fondator la trei firme, două în R. Moldova, „Progestact” SRL şi ÎI „Iurcu Vitalie”, şi una în România, „Hellis&Partners Imobiliare”, despre care am scris anterior. Ultima activează în Bucureşti, fiind specializată în închirierea şi subînchirierea
SwissLeaks: Afacerist moldovean stabilit în Rusia cu 20,9 milioane de dolari ascunși într-o bancă din Elveția

RISE Moldova publică documentele bancare pe numele a opt cetățeni născuți în Republica Modova care au deținut conturi secrete în valoare de zeci de milioane de dolari în filiala băncii HSBC din Elveția. În aceeași bancă, peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări au ascuns conturi și au făcut transferuri în valoare de peste 100 de miliarde de dolari. Din documentele bancare analizate de RISE, șapte din persoanele care au deținut conturi secrete la HSBC s-au născut în Republica Moldova, iar alta, de naționalitate franceză, deține și cetățenia Republicii Moldova. În total, aceștia au ascuns în conturile secrete din
Topul celor mai mari salarii din companiile de stat

Cei mai plătiţi manageri la stat administrează companii din domeniul aviaţiei, telecomunicaţiilor, finanţelor şi al producţiei de ţigări. Experţii spun că salariile multora dintre ei sunt exagerate ţinând cont de performanţele modeste ale întreprinderilor gestionate. Cel puţin doi manageri de întreprinderi controlate de stat au avut anul trecut venituri mai mari de un milion de lei, arată datele disponibile pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), analizate de „Adevărul“. E vorba de directorul general al AIR Moldova Iulian Scorpan, cu 1,21 milioane de lei, şi managerul Tutun-CTC Ala Sârbu, cu 1,17 milioane de lei. La o „distanţă“ de peste 350.000
Regii asfaltului în țara gropilor

În anul 2012, jumătate din valoarea contractelor de reparaţie a drumurilor din Fondul Rutier a ajuns la un grup de zece firme, multe dintre care au legături cu politicienii sau figurează în scheme de evaziune fiscală şi spălare de bani. Cu drumuri pline de gropi şi cu pierderi de miliarde de lei pentru economia ţării, reabilitarea şoselelor a devenit în ultimii ani una dintre priorităţile naţionale. O demonstrează şi evoluţia alocaţiilor din bugetul de stat, dar şi creditele de sute de milioane venite de la finanţatorii externi. Miliarde pentru astuparea gropilor Anul trecut, bunăoară, Fondul Rutier a trecut pentru prima dată de cota de
Reprezentanţii statului, o „afacere“ profitabilă

Un raport al Curţii de Conturi constată că, deşi sunt remuneraţi foarte bine, funcţionarii care sunt membri ai consiliilor de administraţie la întreprinderile de stat de multe ori nu-şi merită banii. Experţii atrag atenţia asupra lipsei de transparenţă. Există o categorie de funcţionari publici care, pe lângă obligaţiile de serviciu, mai sunt împuterniciţi să reprezinte interesele statului la companiile publice. Desigur că nu pe degeaba, ci contra unei remunerări. Aceasta este foarte diferenţiată şi nu totodeauna depinde de rezultatele muncii depuse, au constatat controlorii de la Curtea de Conturi. Astfel, la unele întreprinderi reprezentanţii statului primesc maximum 1.800 de lei (trei
Bani publici pe apa sâmbetei. Cine prejudiciază la greu buzunarul public

După o analiză minuţioasă a rapoartelor Curţii de Conturi, realizată de către experţii Centrului analitic Expert-Grup, a fost facut un top al instituţiilor cu cel mai mare risc al prejudiciului adus statului. Vă propunem în continuare să cunoaşteţi instituţiile şi întreprinderile de stat prin intermediul cărora se pierd cei mai mulţi bani publici. Prejudiciul Moldelectrica, în baza Raportul auditului performanţei „Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic II în condiţiile de utilizare eficientă şi eficace a surselor financiare?” poate fi estimat la peste 64 mil. lei. În Raportul auditului performanţei este menţionat faptul că implementarea unui contract cu valoarea de 17,3 mil.

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii