Integritate

Afacere cu deputaţi: liberal-democraţii şi neafiliaţii care vor ridica mâna în Parlament pentru Pavel Filip

Autor: Anticoruptie.md
20/01/2016 29957

Majoritatea parlamentară, gata să-l voteze pe democratul Pavel Filip la funcția de prim-ministru, nu ar fi fost construită fără șapte liberal-democrați și trei, deocamdată, neafiliați. Aparent, sub presiunea străzii, unii și-au retras semnăturile atunci când PD insista pe candidatura lui Vlad Plahotniuc. S-au răzgândit însă când la șefia Executivului a fost propus Pavel Filip. În spațiul public s-a vorbit despre faptul că cei șapte liberal-democrați ar fi fost rugați de Vlad Filat, fostul lider PLDM, arestat pentru acte de corupție, să voteze candidatul democrat. Solicitați de Anticoruptie.md, câțiva au negat acest lucru. Săptămâna trecută v-am prezentat portretele transfugilor din PCRM. Astăzi vă invităm să vă amintiți și despre ascensiunea în politică a celor șapte liberal-democrați și trei neafiliați, să aflați ce averi și afaceri dețin, dar și în ce dosare penale au figurat unii. 

Ion Balan

Ion Balan // Foto: tribuna.md

Ion Balan, vicepreşedintele PLDM, este originar din satul Lingura, raionul Cantemir. De profesie este agronom și manager în administraţia publică. În alegerile parlamentare din 2001 a candidat pe listele Partidului Democrat. Face parte din echipa PLDM din 2007, ajungând în fotoliul de deputat în 2009.

Conform declarațiilor cu privire la venituri și proprietate, completate cu anumite erori din 2009 până în prezent, Ion Balan pare să fie un adevărat latifundiar. Capitolul terenuri din declarațiile cu privire la venituri și proprietate arată că deputatul și-a mărit suprafețele de pământ pe care le are în proprietate de când a devenit deputat. Astfel, în 2008 el avea 107 terenuri agricole cu suprafața totală de 113,69 de hectare, evaluate la circa 621.000 de lei şi toate achiziționate începând cu anul 1996 (cel de-al 108-lea teren, cu o suprafaţă de jumătate de hectar era pentru contrucţii – n.r.). În 2014, Balan arată că familia sa este proprietara a 126 de terenuri agricole, cu suprafața totală de 140,95 de hectare, evaluate la aproape 900.000 de lei, precum și al aceluiaşi teren pentru construcții de 0,52 de hectare, evaluat la aproape 5.000 de lei.

În 2014, deputatul a încasat circa 288.000 de lei din salariul și indemnizația de deputat. Acesta are în proprietate o casă de locuit, cu suprafața de 126,6 metri pătrați, situată în localitatea de baștină, satul Lingura, raionul Cantemir. Valoarea locuinţei a variat de-a lungul anilor. Dacă în 2009 și 2010, deputatul scria că locuinţa valorează cadastral 200.000 de lei, în 2012 suma s-a micşorat de patru ori, ajungând la 45.000 de lei. Tot în Lingura, Balan are în proprietate și un spațiu comercial de 231 de metri pătrați, achiziționat în 2005, ce are o valoare cadastrală de 39.200 de lei.

Ion Balan deține un Chevrolet fabricat în 2011, pe care l-a procurat în 2012 cu 326.000 de lei, ceea, oficial, depășește veniturile declarate pentru un an. De asemenea, deptatul mai are un autocamion GAZ-3307, achiziționat în 2005 cu aproape 5.000 de lei, două remorci, procurate în 2004 și, respectiv, 2005, cu circa 8.000 de lei, un tractor cumpărat în 2000 tot cu aproape 8.000 de lei și o remorcă pentru tractoare procurată în 1999 cu 14.000 de lei.

În declarațiile completate în ultimii șase ani, deputatul a admis anumite erori, uitând să indice anumite bunuri mobile sau imobile, fără a raporta venituri obţinute în urma unei eventuale înstrăinări ale acestora, motiv pentru care, în iunie 2014, a fost supus unui control al Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Astfel, conform actului de constatare al CNI, deputatul nu a declarat construcția accesorie de 54 de metri pătrați și alte șase terenuri, dintre care, un teren dobândit în anul 2003, unul - în 2005 și alte patru - în anul 2007. CNI a mai constatat că liberal-democratul a admis erori și la capitolul bunuri mobile, prin nedeclararea, în declarația din 2012, a șapte bunuri imobile. În urma constatărilor făcute, CNI a sesizat Procuratura Generală. Am realizat un demers oficial la Procuratură, însă până la ora publicării acestui articol nu am primit niciun răspuns. Vom reveni cu detalii ulterior.

Declarațiile cu privire la venituri și proprietate îl prezintă pe Ion Balan și ca pe un prosper om de afaceri. Astfel, el deţine o cotă parte de 100% la Podgoreni SRL, întreprindere ce se ocupă de cultura strugurilor. Firma a fost înființată în 1999 și are un capital social subscris de 1,133 de milioane de lei, iar în 2012 a raportat venituri din vânzări în valoare de circa 9,3 milioane de lei. Din momentul în care Ion Balan a devenit deputat, firma este administrată de fiul acestuia, Stanislav Balan.

Și soția deputatului liberal-democrat, Tatiana Balan, deține o firmă - Podgoreni-Plus SRL, fondată în 2009. Genul principal de activitate al companiei este prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, iar în 2012, aceasta a raportat circa 76.000 de lei din vânzări. Vasile Balan, fratele parlamentarului, la fel are afaceri prospere în localitatea de baștină. Acesta deține, împreună cu soția sa, Raisa Balan, cumnata deputatului liberal-democrat, firma Podgoria Vin SRL (anterior, deputatul a deținut o cotă parte de 25% în firma fratelui – n.r.). Genul principal de activitate este fabricarea vinului, iar datele din raportul financiar din 2012 arată că afacerea este prosperă, firma raportând, în 2012, 17,7 milioane de lei venituri din vânzări.

În martie 2015, firmele care aparțin membrilor familiilor Balan, Podgoreni SRL (20%), Podgoreni-Plus SRL (20%), alături de firma familiei fratelui Podgoria Vin SRL și firma nepoatei deputatului, Dumitrița Balan – Vitis Demetra SRL (20%), împreună cu alte trei gospodării ţărănești au înființat Cooperativa de Întreprinzător „Moldagrovitis”. Președintele cooperativei, ale cărei obiective de activitate declarate sunt în agricultură, este Vasile Balan, fratele deputatului, iar președinte al consiliului este fiul liberal-democratului, Stanislav Balan.

Se pare că afacerile familiei Balan nu sunt tocmai pe placul sătenilor din Lingura. Jurnaliștii de la Realitatea TV au aflat că deputatul PLDM și rudele lui ar fi reușit să acapareze în mod fraudulos o bună parte din terenurile agricole din localitate. Mai mult, se pare că una dintre firmele afiliate familiei deputatului Balan este implicată în licitații dubioase. Reprezentanții Direcţiei construcţii, gospodărie comunală, dezvoltare locală şi regională a Consiliului raional din Cantemir a declarat potului de televiziune că licitațiile organizate de Primărie pentru construcția apeductului din localitate ar fi fost dubioase. Compania Podgoria Vin SRL, pe lângă activitatea de bază, de cultivarea a strugurilor și fabricarea vinului, mai are ca obiect principal de activitate și construcția clădirilor, rețelelor inginerești și a apeductelor. Astfel, după ce Podgoria Vin SRL a câștigat licitația de construcție a apeductului, compania condusă de Vasile Balan a subcontractat un alt atreprenor, San Gaz Service, specializat în construcția nemijlocită a apeductelor, care a și realizat lucrările. 

Potrivit autorităţilor locale, şi construcția drumului din satul Cociulia, Cantemir, ar fi fost făcută cu abateri. Sergiu Mocanu, liderul Mişcării Antimafie, declara acum doi ani că licitaţia ar fi fost organizată sub controlul lui Ion Balan, care ar fi dat indicaţii ca acel concurs să fie câştigat de firma "Carpeni", afiliată colegului său, parlamentarul Ivan Ionaş, decedat în noiembrie 2014. „Dumnealor au executat cu aproximativ cu un milion de lei mai puțin lucrări decât au scris în procesele-verbale. Eu am semnalat lucrul dat, dar au primit toți banii până la urmă, două milioane 500 de lei. Din această sumă, am refuzat să le plătesc un milion. Dar cum au ajuns toate materiale la Ministerul Finanțelor, cum le-au plătit nu știu. Am avut foarte multe discuții, dar și presiuni", declara în septembrie 2014 Valeriu Mocanu, şeful Direcţiei construcţii, gospodărie comunală, dezvoltare locală şi regională a Consiliului raional din Cantemir pentru Realitatea TV. De altfel, firma „Carpeni” a câștigat în ultimii patru ani licitații de zeci de milioane de lei. Patru contracte în valoare de peste 14 milioane de lei au fost încheiate cu instituții din raionul Cantemir. Solicitat de noi, deputatul neagă vehement acuzațiile. „Este o absurditate totală. Nu am fost implicat cu nimic în niciuna din tranzacții. Chiar nu am nicio legătură cu ele”, susține parlamentarul.

În 2000 a fost decorat cu ordinul „Meritul Civic” prin decretul preşedintelui de atunci, Petru Lucinschi. În 2006 a primit ordinul „Cuv. Paisie Velicicovski” de gradul II, „în semn de recunoştinţă pentru activitatea sârguincioasă spre binele şi întru mărirea Bisericii Ortodoxe din Moldova”. Ion Balan şi fratele său, Vasile, sunt ctitorii bisericii din localitate. La alegerile locale din 2015, liberal-democratul a donat partidului 50.000 de lei. 

Deputatul neagă că ar fi fost sunat de Vlad Filat pentru a vota premierul înaintat de PD. „Categoric nu. Pe mine personal niciodată nu m-a sunat”, susține Ion Balan. De asemenea, liberal-democratul neagă acuzațiile că ar fi fost plătit sau șantajat pentru a vota premierul desemnat: „Acuzații au fost la general. Nimeni cu nimic nu ne-a condiționat. Asta este convingerea noastră și noi, pentru evitarea alegerilor anticipate, am decis să participăm la majoritatea parlamentară.”

Gheorghe Mocanu

Georghe Mocanu // Foto: parlament.md

Preşedintele de onoare al Organizaţiei de Tineret a PLDM este originar din Moleşti, raionul Ialoveni. Mocanu este absolvent al Universităţi „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unde a făcut şi studii de master. De-a lungul timpului, s-a implicat în diferite proiecte ale unor organizaţii precum Soros Moldova sau OSCE, a fost membru al Consiliului Naţional de Participare de pe lângă Guvern, membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Basarabeni din România şi este membru fondator al Alianţei Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire. Totodată, din 2004, pe când era student, şi până astăzi este fondator al reprezentanţei companiei ELECTRA în Moldova, firmă românească ce se ocupă cu designul, dezvoltarea şi producţia de sisteme de interfonie, control acces şi echipamente electronice.

A intrat în PLDM chiar de la fondarea formaţiunii şi peste câteva luni a fost ales preşedinte al Organizaţiei de Tineret a partidului, iar deputat a ajuns în 2010, figurând în lista liberal-democraţilor pe poziţia 20. Este membru al Biroului Permanent al PLDM şi membru al Comisiei economie, buget şi finanţe din Legislativ. În campania electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Mocanu a completat visteria partidului cu 80.000 de lei.

Potrivit declaraţiei de venit, în 2014 parlamentarul a câştigat puţin peste 250.000 de lei din activitatea de deputat, indemnizaţii şi depuneri la instituţii financiare. Acesta deţine două conturi bancare în lei şi nu a declarat terenuri sau clădiri, decât un birou administrativ cu suprafaţa de 27,7 metri pătrați în Ialoveni, dobândit în anul 2008. Totodată, el mai arată că deţine 47 cote-părţi în capitalul social în valoare de 25.380 de lei al SRL "G&V Sistem" din Chişinău, fondat în 2004 alături de Maria Dutca şi Vitalie Pralea. Genul principal de activitate al companiei este publicitate, totuşi parlamentarul nu a declarat vreun venit din activitatea firmei.

Conform unei iniţiative legislative votate inclusiv de Gheorghe Mocanu, deputaţii vor putea fi reţinuţi şi arestaţi, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, vor putea fi trimişi în instanţă fără aprobarea Parlamentului şi vor beneficia de imunitate doar în cazul declarațiilor politice.

Nae-Simion Pleşca

Nae-Simion Pleșca // Foto: tribuna.md

Nae-Simion Pleșca, care în 2001 se regăsea pe lista electorală a PNL, a candidat pe listele PLDM în anul 2009. În scrutinul din 2010 politicianul era pe locul 27, iar la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 a candidat de pe poziția a 28-a în lista PLDM. A obținut mandatul de deputat în iulie 2015 după ce Anatolie Dimitriu, colegul său de partid, a fost ales președinte al raionului Ialoveni și a renunțat la funcția de parlamentar.

De când a ajuns în Legislativ, Nae-Simion Pleșca și-a dublat numărul de imobile. Oficial, deputatul este proprietarul a două case: una de 304 metri pătrați și alta de 716 metri pătrați.  Deputatul mai are o garsonieră de 26 de metri pătrați în București și două apartamente în Chișinău de 38 și, respectiv, 35 de metri pătrați. Totodată, familia Pleșca deține și alte bunuri imobiliare – spații comerciale și de producție, în valoare de peste 400.000 de lei, dar și trei terenuri pentru construcție cu suprafața totală de 30 de ari. În declarația din 2013 se mai regăsesc un automobil de model Pegeot 307, un depozit bancar în care păstra 10.500 de euro, dar și un credit de peste 500.000 de lei. Acesta a avut în 2013 venituri de 302.000 de lei împreună cu soția. Pleşca deține oficial două firme: SRL MS-Publicitate - o agenţie de presă (cu o valoare de cumpărare de 11.400 de lei, cota de participare 100%) și  SRL Dansorpres (valoarea de cumpărare 5.400 de lei, cota de participare 100%).

Jumătate dintre imobilele deținute de familia Pleșca au fost achiziționate în anul 2012. Un an mai târziu, deputatul a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, care s-a autosesizat în privința unei eventuale încălcări la declararea averii pentru anul 2012.  Potrivit constatărilor CNI, Pleșca și-a cumpărat în acel an patru imobile și un teren în valoare totală de peste 1,3 milioane de lei, asta în condițiile  în care veniturile totale ale familiei sale nu au depășit suma de 300.000 de lei. Totodată, CNI a arătat că parlamentarul nu a declarat 11 conturi bancare: curente, de card, de depozit, dar și trei automobile.

Pleșca s-a apărat motivând că a cumpărat prorietățile din economiile făcute pe parcursul anilor. Cât privește automobilele, deputatul a explicat că le-a vândut cu mai mulți ani în urmă în bază de procură. Acesta a avut o scuză și în privința conturilor bancare nedeclarate, menționând că ele ar aparține soției sale și că acestea se conțin în declarația cu privire la disponibilul de mijloace bănești. Totodată, potrivit lui Pleșca, celelalte conturi sunt fie salariale, fie de credit și mijloacele din ele sunt transpuse la diverse capitole ale declarației. În decembrie 2013, CNI a clasat cauza în care era vizat Nae-Simion Pleșca.

Acum doi ani, portalul Moldova Curată a relatat, făcând trimitere la mai mulţi deputaţi, că Nae-Simion Pleşca ar fi iniţiatorul proiectului privind „îmbunătățirea condițiilor de trai” pentru parlamentari. Potrivit lor, blocul urma să fi ridicat de o firmă de construcții controlată de acesta. Moldova Curată a scris că Pleșca nu este asociat în nicio companie de construcții, dar a precizat că firma Dansorpres a construit anterior câteva blocuri sociale în sectorul Botanica al Capitalei. Pleșca a negat acuzațiile, iar blocul aşa şi nu a fost ridicat. În campania electorală din 2014 Nae-Simion Pleșca a donat PLDM 100.000 de lei.

Vladimir Hotineanu

Vladimir Hotineanu // Foto: europalibera.org

Vladimir Hotineanu a fost implicat în mai multe scandaluri legate de „afacerile din medicină”. El a devenit deputat în anul 2009 și imediat a fost propus de PLDM pentru funcția de ministru al Sănătății. A deținut acest portofoliu până în ianuarie 2011, când a revenit în fotoliul de parlamentar, fiind ales șeful Comisiei protecție socială, sănătate și familie, iar după scrutinul din 2014 - președinte al Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.

Acuzaţiile publice la adresa lui Hotineanu se țin lanţ, mai ales cele legate de afacerile familiei sale. El declară oficial că este fondator al Farmsintez SRL, care importă medicamentul „Octreotid”, și unde deține 18% din acțiuni. Și fiul său Adrian este fondator (16%), alături de alţi doi cetățeni din Rusia, Ale­xan­der Litvin­chuk și Andrey Akin­feev, care au 50% și Anatol Cazac cu 16%. Moldova Curată a scris anterior că firma deține o farmacie în sectorul Buiucani al Capitalei, iar în ianuarie 2009 a câștigat o licitație pentru livrarea unui lot de medicamente Spitalului Republican. Fiul lui Hoti­neanu este și fondator al Vial Brio SRL, înființată în 2010, alături de mai multe persoane, printre care și fostul deputat democrat Iurie Bolboceanu.

Tot în 2010, când acesta era ministru, s-a ales cu o afacere în medicină și fiica sa, Iulia Hotineanu (Scobioală după căsătorie – n.r.). Numele ei figura printre fondatorii Cris­tal Clean SRL, care câștiga practic toate lici­ta­ţi­ile orga­ni­zate de spi­ta­lele din Chi­şi­nău pen­tru spă­la­rea rufe­lor din banii publici, scria Ziarul de Gardă în urmă cu trei ani. Atunci, conform datelor de la CÎS, Iulia Hotineanu deținea 25% din capitalul social. La scurt timp, aceasta a fost exclusă din lista fondatorilor, partea ei fiind preluată de una dintre cofondatoare, Cristina Mudrea, care, potrivit sursei citate, ar fi fina lui Vladimir Hotineanu şi fostă colegă de facultate cu Iulia. În prezent, potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat, Mudrea deţine 60% din firmă, alţi doi proprietari, Mihail Enachi şi cetăţeanul italian Francesco Paddu au câte 20%. Chiar și fără Iulia, firma a rămas apropiată PLDM. Numele unuia dintre angajați, Rodion Coșciug, figurează printre finanțatorii formațiunii pentru scrutinul din 2014. Acesta a donat un milion de lei, ceea ce constituie peste 20% din veniturile declarate de companie pentru anul 2012. Întâmplător sau nu, la mai puţin de două săptămâni de ziua alegerilor parlamentare, pe 18 noiembrie, „Cristal Clean” câştigă un contract gras, de 17 milioane de lei, în urma unei licitaţii anunţate de Spitalul clinic municipal din Bălţi, potrivit site-ului oficial al Agenţiei Achiziţii Publice, arăta o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

Și nora deputatului liberal-democrat, Alina Hotineanu, care este obstetrician-ginecolog, este implicată în afacerile din medicină. Aceasta deține jumătate din acțiunile Repromed SRL, care ges­tio­nează cli­nica de inse­mi­nare arti­fi­ci­ală „Repro­med” din Chi­şi­nău și care este singurul importator al medicamentelor necesare în tratamentul infertilităţii. Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat publica informaţia că în 2009, când era ministru, Hotineanu a fost acuzat de Consiliul Naţional de Participare că protejează monopolul de stat în domeniul sănătăţii reproductive. La adresa unde este înregistrată firma, dar și clinica „Repro­med”, mai este trecută în acte o altă firmă a Alinei Hotineanu, Recon­struct Civil SRL, la care aceasta deține 100% din acțiuni.

Hotineanu a fost implicat și în „scandalul insulinei”. În vara anului 2011, el a fost acuzat de actualul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, de implicare în mafia insulinei, pe timpul când era ministru al Sănătății, fiind vorba despre o înţelegere de cartel între două companii care au livrat insulina pe piaţa moldovenească. În anul 2013, acesta a fost învinuit de malpraxis și de intenție de a face contrabandă cu spirt în regiunea transnistreană. Învinuirile îi erau aduse de președintele Asociației „Moldova Mea”, Fiodor Ghelici. La fel, Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat menţiona că în 2010, Hotineanu s-a dus la Sângera cu maşina de serviciu de la Ministerul Sănătăţii, pentru a-l susţine pe candidatul PLDM la funcţia de primar. De fiecare dată, Vladimir Hotineanu a negat acuzaţiile publice care i-au fost aduse. 

Nu a fost trecută cu vederea nici perioada în care a fost viceministru al Sănătății (1998-1999). În buletinul „Cunoaşteţi candidatul” din 28 noiembrie 2010 se arăta că Hotineanu a acordat unor agenţi economici licenţe şi autorizaţii încălcând prevederile legislaţiei, potrivit unei constatări a Curții de Conturi. La fel, Hotineanu, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei pentru recepţia şi distribuirea ajutoarelor umanitare, a autorizat în mai multe cazuri intrarea în țară a medicamentelor cu termenul de valabilitate mai mic de un an şi fără certificate de calitate a producătorilor, ambalate neordinar, fără indicarea seriei şi condiţiilor de păstrare. 

În 2013, Hotineanu a ajuns în vizorul CNI, care a verificat respectarea regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății sale. Cauza a fost clasată din lipsa încălcărilor. În actul CNI se arată că deputatul are, împreună cu soția sa, 13 terenuri agricole, dobândite înte anii 2000 și 2009. Potrivit declarației de avere pentru anul 2014, publicată pe site-ul Parlamentului, Hotineanu mai are o casă de 144 metri pătrați, un apartament de 72 de metri pătrați și un teren aferent de jumătate de hectar. El avea și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2012, pe care l-a cumpărat în același an. Asta în timp ce, în declarația pentru anul 2010, după ce a obținut mandatul de deputat, el arăta că are doar o casă pe strada Paris în Chișinău, două terenuri și o mașină, tot un Mitsubishi Outlander, cumpărat în 2008. Hotineanu se numără și printre deputații care preferă numere nominale pentru mașinile pe care le conduc. Reporterii CIJM au scris că acesta a optat pentru un număr cu inițialele sale - C VH 555.

Născut în 1950 în oraşul Kîzîl-Orda, Kazahstan, Valdimir Hotineanu este unul dintre cei mai cunoscuți medici-chirurgi din ţară. El a făcut parte din echipa care a efectuat primul transplant de ficat din Moldova, în februarie 2013. La scurt timp, șeful statului Nicolae Timofti i-a oferit „Ordinul Republicii”, iar la sfârșitul aceluiași an, Hotineanu a fost printre chirurgii care l-au operat pe Timofti. 

"Nu m-a sunat Vlad Filat, acestea sunt aberaţiile lui Valeriu Streleţ. Iată voi, fiind cu corupţia, ocupaţi-vă de el. Vlad Filat a sunat!? De unde să sune el, săracul?", a întrebat retoric Vladimir Hotineanu, negând că i-ar fi fost propuse funcții și bani pentru votul său sau că ar fi fost șantajat.

Mihaela Spatari

Mihaela Spatari // Foto: Facebook.md

Mihaela Spatari este doar unul din cei mai tineri deputaţi (27 de ani) şi, oficial, unul dintre cei mai săraci. Şi-a început cariera politică încă la 18 ani, atunci când devine membru al PLDM, iar la scurt timp ajunge vicepreşedinte al organizaţiei de tineret al formaţiunii. La doar un an după ce devine membru de partid, Mihaela Spătari este înscrisă pe lista candidaţilor PLDM pentru alegerile parlamentare din 2009, deşi pe o poziţie mai îndepărtată şi nu accede în Legislativ. Candidează pe lista PLDM şi la scrutinul din 2010. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 Mihaela Spătari este inclusă în lista PLDM pe poziţia 20 şi la vărsta de 25 de ani ajunge deputat. Potrivit declaraţiei de avere pentru 2014, tânăra deputată nu are nici casă, nici masă. În declaraţia de avere a Mihaelei Spatari figurează doar SRL Evenimente Unice, specializată în activități recreative, închirierea bunurilor personale, a obiectelor cu destinație culturală și de uz gospodăresc. Administratorul întreprinderii este Nicu Donica, membru al organizaţiei de tineret a PLDM. Potrivit datelor din registrele oficiale, firma nu are venituri.

CV-ul Mihaelei Spatari nu apare pe pagiana web a Parlamentului. Din informaţia de pe reţele de socializare şi din puţinele interviuri oferite presei se ştie doar că s-a născut în Teleneşti, a locuit un timp în Orhei şi că este specialistă în comunicare. Activitatea parlamentară a Mihaelei Spatari este una modestă. Tânăra deputată  şi-a depus semnătura, alături de colegii de fracţiune, pe trei proiecte de legi şi pe un proiect de hotărâre: proiectul hotărârii privind constituirea Comisiei de anchetă pentru evaluarea executării angajamentelor care derivă din contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a terenului aferent acestora; proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la întreprinderea de stat – art.3; Legea privind societățile pe acțiuni – art.4'1); Proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.1593 din 26.12.2002 cu privire la modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie și de asistență medicală.

Ştefan Creangă

Ștefan Creangă // Foto: tribuna.md

Liberal-democratul Ştefan Creangă a venit în Parlament după ce timp de aproape un an a ocupat funcţia de viceministru al Finanţelor. Până a ajunge la minister, politicianul a fost timp de patru ani director general al Agenţiei Achiziţii Publice. Ştefan Creangă a ajuns în acest post după ce, din 2006 până în 2008, a fost jurist şi consilierul directorului general al SA Ipteh, companie ce deţine un imobil din centrul Chişinăului. Liberal-democratul Vladimir Filat, arestat pentru acte de corupţie, este coproprietar la Ipteh prin Kapital Invest Company, care are o cotă de 49,63% din acţiunile firmei. În februarie 2014, Ştefan Creangă şi-a anunţat demisia din funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale, iar peste o lună PLDM l-a desemnat şef al staff-ului electoral al formaţiunii.

În aprilie 2008, reprezentanţii PPCD îl acuzau în plenul Parlamentului pe Vladimir Filat că ar fi procurat prin intermediul SA Ipteh un lot de automobile Dacia Logan ca să-i răsplătească pe cei care au aderat la PLDM. Autorii declarației au afirmat că „pentru a nu atrage atenţia organelor de control şi a nu fi învinuiţi de finanţarea ilegală a numitei grupări (PLDM – n.r.), alte 12 unităţi de transport au fost achiziţionate prin intermediul persoanelor fizice, majoritatea cărora sunt membri ai PLDM sau se află în relaţii de rudenie cu membrii grupării”. Astfel, o Dacia Logan cu numărul de înmatriculare C MZ 502 i-ar fi revenit lui Ştefan Creangă. Acum un an, solicitat de Moldova Curată, Ştefan Creangă a negat acuzaţiile. În declaraţia sa de venit pentru anul 2014 politicianul a precizat că acest autoturism, fabricat şi cumpărat în 2008, l-a costat 100.000 de lei. Deputatul a notat că mai deţine şi o Skoda Octavia fabricată în 2011 şi cumpărată în 2014.

La fel, are în Chişinău un apartament de 78 de metri pătraţi cu o valoare cadastrală de peste 700.000 de lei, o casă de 62 de metri pătraţi şi care la fel valorează cadastral peste 700.000 de lei. Tot în Capitală, deputatul are două spaţii comerciale cu o suprafaţă totală de circa 200 de metri pătraţi. Parlamentarul mai este proprietarul unei case de 52 de metri pătraţi în satul Tribujeni, raionul Orhei. La capitolul loturi de pământ, Ştefan Creangă a precizat, în declaraţia depusă în 2014 la Comisia Electorală Centrală, că deţine în Durleşti, Chişinău, 48 de ari (extravilan-grădină, loturi a câte 4,8 ari – n.r.). Terenurile ar fi fost obţinute în 2010 şi 2013, pe când lucra la stat.

Totodată, liberal-democratul a scris că pe parcursul anului 2014 a avut un salariu 143.000 de lei, în timp ce soţia acestuia a obţinut 140.000 de lei din activitatea de antreprenoriat. Potrivit declaraţiei de venit, depusă pentru anul 2014, deducem că Ştefan Creangă a avut venituri fiind reprezentant al statului în nouă societăţi comerciale: preşedintele consiliului ÎS Fintehinform (25.200 de lei) şi al consiliului ÎS Camera Marcaj (12.756 de lei), precum şi membru al altor opt consilii - SA Franzeluţa (59.576 de lei), SA Air Moldova (24.000 de lei), ÎS Calea Ferată (24.000 de lei), SA Moldtelecom (165.755 de lei), ÎS Vestmoldtransgaz (6.600 de lei), ÎS Poşta Moldovei (15.627 de lei). „Odată ce am acceptat funcţia de deputat, am renunţat la statutul de membu în aceste consilii”, a spus parlamentarul acum un an. În campania electorală de anul trecut, Ştefan Creangă a fost suficient de darnic, oferind partidului 100.000 de lei din salariu şi premii, potrivit rapoartelor financiare ale formaţiunii. 

Ștefan Creangă a negat că ar fi fost telefonat din închisoare de Vlad Filat cu rugămintea să voteze pentru candidatul democrat la funcția de premier. „Este decizia mea personală. În timp se va demonstra că a fost una corectă”, ne-a spus deputatul.

Aliona Goța

Aliona Goța // Foto: ziaruldeazi.md

Aliona Goţa a renunțat în 2000 la cariera didactică și s-a angajat în calitate de secretară al Consiliului comunei Cucoara din raionul Cahul. În acelaşi timp se remarcă prin activitatea în sectorul asociativ. Peste trei ani, Aliona Goţa a absolvit Academia de Administrare Publică pe lângă preşedintele Republicii Moldova. În anul 2007 câştigă alegerile locale şi devine primar al comunei Cucoara, funcţie pe care o deţine până în februarie 2015, când devine parlamentar. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 din Republica Moldova Aliona Goţa a candidat de pe locul 24 în lista candidaţilor PLDM şi iniţial nu a reuşit să acceadă în Parlament. În februarie 2015, ea i-a luat locul lui Grigore Belostecinic, rectorul ASEM, care a renunțat la mandat. În aprilie 2015 Aliona Goţa a fost numită  secretară a Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice.

Potrivit declaraţiilor pe venit pentru anii 2012, 2013 şi 2014, averea deputatei este mai mult decât modestă. Ofical, Aliona Goţa nu dispune de spaţiu locativ, cu atât mai mult de maşină. Tot ce are este un teren agricol de 0,753 de ari şi o grădină de 0,3 ari, dobândite în anul 2000, atunci când a fost angajată în funcţia de secretară a Primăriei din Cucoara. În 2014, singura sursă de venit a Alionei Goţa este salariul de primar de 48.904 lei. Pentru anii 2012 şi 2013 salariul este şi mai mic. Veniturile modeste nu au împiedicat-o însă pe Aliona Goţa să sponsorizeze PLDM în campania electorală din 2015 cu 50.000 de lei.

În perioada exercitării  mandatului Aliona Goţa  a semnat împreună cu colegii de fracţiune patru proiecte de legi şi două proiecte de hotârâri. Printre proiectele de legi unul se referă la scutirea de taxei vamale la importul unui automobil Volkswagen, mai vechi de 20 de ani, donat de către Comunitatea oraşului Riefensberg din Austria Penitenciarului din localitatea Rusca. La fel şi-a pus semnătura pe proiectul Hotărârii privind constituirea Comisiei de anchetă pentru evaluarea executării angajamentelor care derivă din contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi pe proiectul Hotărârii pentru aprobarea Declarației cu privire la situația social-economică și politică din Republica Moldova. Aliona Goţa a declarat într-un  interviu acordat portalului Tribuna că cele mai mari trei probleme ale Republicii Moldova sunt  sărăcia, șomajul şi corupția.

Petru Ştirbate

Petru Știrbate // Foto: tribuna.md

Petru Știrbate este medic ginecolog de profesie, din 2010 fiind deputat pe listele PLDM. În septembrie 2015, politicianul a părăsit fracţiunea liberal-democraţilor pe motiv că formațiunea „nu este gata să iasă din cercul vicios în care se află deja de prea mult timp". De cealaltă parte,  PLDM a lăsat să se înțeleagă că în spatele acestei plecări ar fi un scenariu de distrugere a partidului și a coaliției proeuropene de guvernare. După ce a anunțat că părăsește PLDM, deputatul Știrbate a fost dur criticat de către liberal-democrata Maria Ciobanu. Citată de Ziarul Național, ea a declarat că  fostul său coleg „e corupt până-n măduva oaselor, și-a construit o casă-castel în parcul din Orhei și și-a angajat toate rudele în funcții publice”. Maria Ciobanu susține că deputtaul  Știrbate  „a angajat în toate funcțiile publice rude de sânge și rude prin alianță: soție, nănașă, fină de cununie etc. Și-a construit în timp de un an calendaristic o casă-castel în Parcul de cultură și odihnă din orașul Orhei, sfidând toate legile și bunul-simț. Și parcă toate acestea nu erau de ajuns, și-a mai tras niște bani din Fondul Rutier pentru un drum în fața casei, ca să nu-și murdărească baronul încălțămintea când se plimbă cu barca pe lacul din fața casei”.

La alegerile parlamentare din noiembrie 2010, Știrbate a fost protagonistul unui scandal, urmat de un dosar penal, el  fiind acuzat de vot multiplu. Ulterior, Procuratura raionului Orhei a constatat în cadrul urmăririi penale deschisă pentru falsificarea alegerilor că liderul organizației raionale a PLDM a votat o singură dată. Potrivit Procuraturii Generale, dosarul a fost intentat in baza unei plângeri depuse de liderul din Orhei a Partidului Liberal.

Averea familiei Știrbate s-a mărit considerabil în anii de deputăție. Dacă în 2010, Petru Știrbate a venit în Parlament, neavând aproape nimic de declarat, în 2014 averea deputatului pare impunătoare. În declarația pe venit din 2014, Petru Știrbate declară împreună cu soția un venit de 470.000 de lei, şapte terenuri agricole în Rezina și Orhei, procurate în anii 2012-2014, patru imobile, dintre care două case de locuit, cu o valoare totala de 270.000 de lei, patru autoturisme cu valoarea totală de 27.000 de euro. Deputatul mai indică patru conturi bancare și 117.000 de lei venituri din depunerile bănești.

Nicolae Juravschi

Canoist de performanţă şi medaliat al Jocurilor Olimpice, Nicolae Juravschi a ajuns deputat pe listele PLDM în 2011. Deputatul face parte din Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. Concomitent, din 2001 şi până în prezent acesta este președinte al Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova, fiind reales în funcție în 2004, 2008 și 2012.

Iurie Leancă şi Nicolae Juravschi // Foto: Facebook.com

La sfârşitul lunii iulie 2015, Juravschi a anunţat că pleacă din PLDM, în plin proces de negocieri pentru crearea unei noi alianţe de guvernare, şi aderă la Partidul Popular European din Moldova, condus de Iurie Leancă. Liberal-democraţii au calificat gestul acestuia drept un act de trădare politică.

Soţii Juravschi au trei copii: o fată stabilită la Londra şi doi băieţi, dintre care cel mai mare studiază la o universitate din Germania.

În 2014, Nicolae Juravschi a avut un salariu de parlamentar de peste 155.000 de lei şi alte circa 250.600 de lei din indemnizaţii, pensie, inclusiv indemnizaţia pentru “Ordinul Republicii”. Soţia acestuia, Lucia Juravschi, a câştigat peste 172.000 de lei în calitate de angajată a Comitetului Naţional Olimpic şi alte peste 175.000 de lei din administrarea companiei Luxomod SRL, al cărei fondatoare este împreună cu Oxana Untu. Firma se ocupă cu comerţul îmbrăcămintei, încălţămintei, accesoriilor din piele şi altor articole, fiind reprezentanta mai multor branduri italiene la Chişinău. Totodată, Lucia Juravschi este fondatoarea întreprinderii mixte Sport-Time SRL, cu tipul de activitate - publicitate, în care deţine o cotă de 30%. Deputatul însuşi este fondator al clubului sportiv de kaiac-canoe Olimp-Juravschi SRL şi deţine cote părţi în alte trei firme: Satul Olimpic SA (activităţi ale bazelor şi amenajărilor sportive), Canu SRL şi Treipart-Grup SRL (comerţ cu materiale lemnoase, de construcţii şi alte categorii de materiale).

Deputatul a trecut în declaraţie un apartament de 69,5 metri pătraţi, o casă de locuit de 268,7 metri pătraţi şi un garaj, precum şi două automobile: un Citroen C3 fabricat în 2004 şi cumpărat în acelaşi an şi un BMW X5, obţinut prin mandat în 2007, fabricat în acelaşi an, dar declarat abia în 2013.

Judecând după declaraţiile de venit din ultimii cinci ani, de când este deputat, numărul pământurilor deţinute de Nicolae Juravschi a crescut vertiginos. Dacă în 2010 declara doar un lot de 15 hectare în satul Romaneşti, raionul Străşeni, atunci în 2014 acesta a înscris pe numele său 87 de terenuri cu destinaţie agricolă sau extravilane, în mai multe raioane din Moldova. Majoritatea au fost cumpărate în perioada 2006 - 2012, iar ultimele şase au fost dobândite prin moştenire, la începutul anului 2015.

Telefonul lui Nicolae Juravschi // Colaj: jurnal.md

În februarie 2014, Procuratura Generală a deschis un dosar pe numele parlamentarului, în baza unui act de constatare al Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), emis două luni mai devreme. CNI a constatat că Nicolae Juravschi a comis fals în declarația de avere depusă pentru anul 2012 întrucât nu a indicat că deține un autoturism BMW X5, mai multe terenuri și cote de acțiuni în trei firme. La câteva luni după intentare, procurorii au clasat dosarul pentru că nu existau elementele unei infracţiuni.

Pe de altă parte, tot în 2014, deputatul a fost surprins de reporterii Jurnal TV vorbind la un telefon cu taste din oţel inoxidabil şi carcasă din piele de aligator, al cărui valoare de piaţă e de circa 5.000 de euro, cam cât Citroenul C3 din 2004, singura maşină pe care a indicat-o în declaraţia de avere pentru  2012. „Am telefonul de un an şi l-am primit cadou de la colegii mei de la şcoala sportivă. E modelul simplu, fără servicii“, a declarat Juravschi reporterilor de la ziarul Adevărul Moldova

În anul 2015, Comitetul Naţional Olimpic, al căruit preşedinte este Juravschi, a încheiat contracte de achiziţii de peste jumătate de milion de lei cu diferite companii autohtone de turism pentru servicii de transport aerian, peste un milion de lei pentru echipament sportiv şi alte aproape 900.000 de lei pentru preparate nutritive, precum şi servicii de alimentare şi cazare la complexul de odihnă “La Popas” de lângă satul Molovata Nouă, Dubăsari.  

Lidia Lupu

Lidia Lupu // Foto: timpul.md

Lidia Lupu este o fostă comunistă care a migrat în tabăra socialiştilor după ce PCRM a trecut în opoziţie. În iulie 2015, deputata a părăsit fracțiunea PSRM, deși liderii formațiunii anunțau la scurt timp că o exclud din partid pentru că a votat pentru un democrat la funcția de președinte al raionului Hâncești. Lidia Lupu a lăsat apoi să se înțeleagă că ar vrea să se alăture fracțiunii PD.

La alegerile parlamentare din aprilie 2009 a fost pe locul 33 în lista de candidaţi la funcţia de deputat din partea comuniştilor, iar la scrutinul din iulie 2009 a ocupat poziţia 65. La anticipatele din noiembrie 2010, Lidia Lupu nu mai apare în lista PCRM. În perioada în care comuniştii s-au aflat la guvernare, a fost timp de mai mulţi ani preşedinta raionului Hânceşti.

În 2003, pe când era prefect al Judeţului Lăpuşna, Vladimir Voronin, şef al statului pe atunci, a decorat-o pe Lidia Lupu cu medalia Meritul Civic „pentru muncă rodnică în organele administraţiei publice, contribuţie la promovarea transformărilor social-economice şi activitate organizatorică şi obştească intensă”. Deşi Vladimir Voronin a lăudat-o, angajaţii Curţii de Conturi au criticat-o, fiind vizată în câteva rapoarte. Reprezentanţii instituţiei au constatat că Lidia Lupu, mai întâi în calitate de prefect al Judeţului Lăpuşna, iar apoi de preşedinte al raionului Hânceşti, a admis încălcări la formarea şi administrarea bugetului public, la acordarea creditelor preferenţiale şi atribuirea terenurilor agricole. Potrivit documentelor, în perioada alegerilor locale din 2007, ea a distribuit ajutoare din fondul de rezervă unor persoane care, în realitate, nu erau defavorizate. Tot în 2007, timp de jumătate de an, s-a aflat în incompatibilitate de funcţii. În timp ce era consilier raional a exercitat şi funcţia de şef al Direcţiei teritoriale control administrativ Hânceşti. Din această cauză, la alegerile din 2009, fosta comunistă a ajuns pe lista candidaţilor care nu corespundeau criteriilor de integritate, întocmită în cadrul Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat.

Lidia Lupu a ajuns şi în vizorul reporterilor de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice după ce în 2006 i-a repartizat deputatului comunist Anatolie Zagorodnîi un loc în căminul Consiliului raional Hânceşti. Potrivit autorilor, acesta şi-a făcut o locuinţă în stil european cu patru camere şi toate comodităţile, ocupând o suprafaţă de circa 100 de metri pătraţi. „În acest spaţiu ar fi putut locui cel puţin două-trei familii din cele 70 ale tinerilor specialişti din sectorul bugetar, care aşteaptă de la Consiliul raional măcar o cameră undeva, pentru că dau pe chirie tot salariul lor de bugetari”, au scris jurnaliştii.    

În declaraţia de venit depusă la Comisia Electorală Centrală, ea a precizat că pe parcursul anilor 2012 şi 2013 a avut un salariu de 147.000 de lei. În această perioadă a avut şi o pensie de 48.000 de lei. Lidia Lupu a mai indicat că deţine un apartament, un automobil şi un teren agricol de 14 hectare. În declarația pentru 2014, Lidia Lupu a indicat că a avut un salariu de doar 21.000 de lei: aproape o mie din activitatea de consilier orășănesc la Hâncești și restul din funcția de inspector principal. Totodată ea a precizat că deține 20 de terenuri, majoritatea cumpărate în perioada 2000 – 2009 și un automobil – Gaz 31029 care nu funcționează. Nu a declarat însă nicio locuință. În campania electorală de acum un an, deputata a fost suficient de darnică, donând PSRM 83.700 de lei. 

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii