Integritate

Averile, afacerile și interesele ascunse ale șefilor agențiilor de stat (III)

Colaj și Foto CIJM. În imagini apar casele și blocurile în care locuiesc Ion Prisăcaru, Valeriu Baciu, Victor Cebotari, Octavian Lungu și Iurie Onică
Autor: Mariana Colun
29/01/2016 42853

Guvernele au căzut rând pe rând la Chișinău, ceea ce a însemnat că la conducerea agențiilor de stat s-au tot perindat șefi. Anterior, Centrul de Investigații Jurnalistice a scos la iveală felul în care și-au asigurat viața cei de la conducerea ministerelor. Vă arătăm în continuare că și actualii directori de agenții se întrec în averi. Constatăm, între altele, că a treia parte dintre aceștia a ajuns în atenția opiniei publice din cauza proprietăților ce depășesc cu mult veniturile lor reale. Jumătate din șefii de agenții au afaceri profitabile, multe fiind tăinuite. Unii directori de la stat figurează și ca administratori ai firmelor lor, lucru interzis prin lege. 

În prima și a doua parte a investigației v-am prezentat care sunt averile și afacerile a 22 de directori de agenții de stat din Moldova. Mulți au venit în funcții pe criterii politice și au adunat averi frumoase, deși, oficial, prezintă declarații modeste. Continuăm să vă arătăm detalii despre proprietățile și interesele ultimilor 17 conducători ai unor instituții importante.

Victor Cebotari, șeful de la Camera Înregistrării de Stat, cu firme ascunse

Victor Cebotari. Foto: cis.gov.md

Victor Cebotari este șef al Camerei Înregistrării de Stat (CÎS) din 2010. Potrivit ultimei declarații cu privire la venituri și proprietate, cea din 2014, funcționarul a încasat un salariu de 283.000 de lei, are în proprietate un teren intravilan, dobândit în 2001, un apartament de 66,6 metri pătrați, cumpărat în 1991. Locuința are o valoare cadastrală de 378.000 de lei. Funcționarul are și o casă de 147 de metri pătrați, achiziționată în 2001, ce valorează 1,7 milioane de lei. În cadrul unei anchete RISE Moldova, experții imobiliari au evaluat casa lui Cebotari la 6,5 milioane de lei. Familia șefului de la CÎS mai deține două automobile: un Mercedes procurat în 2008 cu 18.000 de lei și un Mitsubishi, procurat nou în 2013 contra sumei de 320.000 de lei, ceea ce, oficial, depășește salariul funcționarului pentru un an de zile.

Casa lui Victor Cebotari. Foto: CIJM

În august 2015, Victor Cebotari a fost supus unui control al CNI, pe motiv că nu ar fi indicat mai multe proprietăți, precum și câteva firme. Potrivit declarațiilor de venit depuse de acesta în 2012 și 2013, nici el, și nici soția sa, Svetlana Cebotari, nu dețin cote-părți în vreo societate comercială. Datele instituției pe care o conduce însă arată că Cebotari deține 20% în Vadares-Plus SRL, iar soția sa este administratoare și fondatoare a firmei Agrosmix-Grup SRL. În noiembrie 2014 RISE Moldova scria că firma își are sediul într-un apartament al familiei Cebotari. Compania Agrosmix-Grup SRL, care ar fi „singurul producător din Republica Moldova de cereale expandate şi brichetate, produse în baza unei tehnologii moderne”, deține marca comercială „Haiduc”. La finele anului 2012, compania a ajuns în vizorul Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chișinău pentru că activa cu abateri de la normele sanitare. "Aici, produsul finit (pâiniță „Haiduc”) era, parțial, păstrat direct pe podea. În secția de producere lipsea apa caldă, lipseau dezinfectanții. Utilajul nu era igienizat la timp, iar încăperile nu erau dereticate suficient. Nu au putut fi prezentate cartelele medicale și certificatele de instruire igienică ale angajaților implicați în procesul de producere", potrivit comunicatului de presă emis în decembrie 2012. În afară de firmele pe care le-a omis din declarațiile anterioare, dar pe care le-a introdus în ultima declarație cu privire la venituri și proprietate, membrii CNI au constatat că Victor Cebotari nu a indicat în declarația pe venit un teren (de sub casă), cota-parte de 1/5 dintr-un apartament, cu suprafața de 89,3 metri pătrați, 2.073 de acțiuni la o societate pe acțiuni, în valoare de peste 292.000 de lei. 

Mihail Stratan, șeful Agenției pentru Eficiență Energetică, cu interese ascunse

Mihail Stratan. Foto: bani.md

Mihail Stratan a devenit director al Agenției pentru Eficiență Energetică în aprilie 2011. De-a lungul timpului a ajuns atât în vizorul jurnaliștilor, cât și al membrilor CNI. În martie 2014, jurnaliștii de la Moldova Curată scriau că o firmă fondată de Mihail Stratan a câştigat o licitaţie publică de achiziţionare a echipamentului energetic, în valoare de peste 44.000 de euro, destinat AEE. Comisia Naţională de Integritate a constatat că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Directorul Agenţiei a contestat actul CNI în judecată, calificându-l drept „aberaţie”, scriau jurnaliștii. Deşi SRL Lokmera a oferit cel mai mic preţ, câştigătoare a fost desemnată firma SRL Esco Voltaj, al cărui fondator şi asociat unic este Mihail Stratan, directorul Agenției pentru Eficiență Energetică.

La 28 februarie 2014, CNI a emis un act de constatare, potrivit căruia Mihail Stratan a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, atunci când firma fondată de el a participat la un concurs public de achiziţionare a echipamentului energetic destinat instituţiei pe care o conduce. Totodată, Mihail Stratan era bănuit că deţine funcția de administrator al unei societăți comerciale, concomitent cu funcția de director al Agenției pentru Eficiență Energetică, aceste două poziţii fiind incompatibile. În timpul cercetării, CNI a mai constatat că directorul AEE nu şi-a declarat două imobile (un apartament și un teren - n.r.), şase conturi bancare şi mai multe acțiuni în diverse societăți comerciale. Mihail Stratan a declarat pentru Moldova Curată că nu este de acord cu decizia CNI care invocă încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.

Potrivit ultimei declarații cu privire la venituri și proprietate, din 2014, Mihail Stratan este proprietarul a două terenuri, intravilan și extravilan, ale căror valoare cadastrală nu o declară. Acesta mai are două apartamente și un garaj, cu o valoare cadastrală totală de 542.000 de lei. Șeful de la AEE nu a declarat niciun automobil, dar a raportat statutul de fondator cu diferite cote-părți în cadrul a șase companii.

Angela Susanu, directorul-adjunct de la Agenția Proprietății Publice, cu statut de bănuit în dosarul BEM

Angela Susanu alături de Tudor Copaci. Foto: captură privesc.eu

Angela Susanu activează în cadrul Ministerului Economiei din 2003. Din 2010 este angajată la Agenția Proprietății Publice, iar din decembrie 2012 este director adjunct al acestei instituții, asumându-și atribuțiile de director, întrucât Agenția nu are oficial un șef. A fost implicată în scandalul privind fraudele din sectorul financiar-bancar. Astfel, în iulie 2015 s-a aflat că funcționara are statul de bănuit în dosarul BEM. Potrivit procurorilor, este bănuită de neglijenţă în serviciu, exprimată prin îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor pe parcursul perioadei iulie-august 2013, care a generat pierderea pachetului majoritar de acţiuni al statului în Banca de Economii. 

În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2014, Angela Susanu indică venituri din salariu de 119.000 de lei, precum și alte 216.000 din reprezentarea intereselor statului în cadrul consiliilor de administrație ale Centrului de Resurse Informaționale de Stat Registru și Întreprinderii de Stat Metalferos. Anul 2014 a fost unul prosper pentru șefa de la Proprietate Publică și asta pentru că a intrat în posesia a două garaje, a căror valoare cadastrală nu este indicată și a unui apartament de 117 metri pătrați, evaluat la doar 390.000 de lei. Aceeași sumă de 390.000 apare cu un an mai devreme, în declarația pe venit din 2013, doar că pentru un apartament de două ori mai mic, dobândit prin donație în 2012. Acesta nu apare în declarația din 2014, lipsind și veniturile obținute dintr-o eventuală vindere a imobilului. Angela Susanu nu raportează vreo mașină și nu declară nicio firmă care ar fi fost înregistrată pe numele său sau al soțului.

Iurie Carp, directorul de la Agenția Turismului, are case, terenuri și mașini, dar un salariu modest

Iurie Carp. Foto: ansa.gov.md

Iurie Carp a venit în fruntea Agenției Turismului la mijlocul lunii august 2015. Până atunci, timp de cinci luni, Carp a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentară. Eliberarea din funcție a acestuia ar fi fost legată de acuzațiile privind blocarea exporturilor de fructe și legume de către conducerea agenției. Anterior, el a deținut și alte funcții importante. A fost director general la mai multe întreprinderi, printre care A.A. Moldova-vin, Combinatul de vinuri și divinuri S.A. Aroma, director adjunct la S.A. Franzeluța, iar între anii 2014 și 2015, Carp a fost consilierul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

În declarația sa de avere pentru anul 2014, Iurie Carp a indicat venituri salariale de doar 52.000 de lei. În schimb, are case, terenuri și mașini. Acesta deține patru apartamente cu o valoare cadastrală totală de peste un milion de lei, un spațiu comercial de peste 124 de metri pătrați ce valorează peste un milion de lei, o casă de locuit, de aproape 74 de metri pătrați, cumpărată în 2014 cu 434.000 de lei și un garaj. Tot în 2014, Iurie Carp și-a vândut casa de 157 de metri pătrați, pe care o avea din 1993, pentru care a încasat aproape 1,7 milioane de lei și două automobile de model BMW, produse în 2001, cu doar 30.000 de lei. În locul acestora, Carp și-a procurat un Mercedes fabricat în 2012, pentru care a scos din buzunar 35.000 de euro. De asemenea, el mai declară că are în posesie peste 5.000 de acțiuni la S.A. Franzeluța, zece acțiuni la B.C Victoriabank S.A., precum și 48 de acțiuni la S.A. Vitarservice, împreună cu soția. 

Alexandru Pînzari, omul lui Usatîi, director al Departamentului Instituțiilor Penitenciare

Alexandru Pînzari. Foto: penitenciar.gov.md

La 9 octombrie 2015 colonelul de justiție Alexandru Pînzari a fost numit director interimar al Departamentului Instituțiilor Penitenciare. Anterior a fost Șef al Direcției de Combatere a Crimei Organizate, iar mai târziu șef adjunct al Poliției Criminale a Direcției Generale Servicii Operative. Numele controversatului colonel apare într-o investigație realizată de RISE Moldova, în care sunt dezvăluite relațiile pe bani între primarul de la Bălți, Renato Usatîi, și Alexandru Jizdan, actualul ministru de Interne, precum și Alexandru Pînzari, care a fost adjunctul acestuia la Departamentul Servicii Operative. Într-o înregistrare audio Usatîi afirmă că acești doi polițiști îi livrau informații contra bani. Afirmațiile lui Usatîi sunt susținute de capturi foto ale mesajelor electronice ale polițiștilor care îi trimiteau informații operative din MAI, inclusiv de pe adresa de serviciu. Alexandru Pînzari, alături de mai mulți înalți ofițeri de poliție, în anul 2004 a fost acuzat oficial de complicitate cu rețele transfrontaliere de crimă organizată. Aceștia ar fi acordat protecție grupării de contrabandiști „Căciula”, potrivit documentelor intrate în posesia Rise și semnate de Gheorghe Papuc, fost ministru de Interne. De asemenea, Alexandru Pînzari a mai fost sancționat disciplinar pentru obstrucționarea unui alt dosar grav de corupție: cazul „Gemenii-Maidan”.

Potrivit declarației cu privire la venituri și proprietate pentru 2014, Pînzari a încasat venituri de circa 468.000 de lei. Acesta mai are în proprietate două apartamente, de 48 și, respectiv, 106 metri pătrați, dobândite în 2002 și, respectiv, în 2009, precum și două garaje a câte 20 de metri pătrați fiecare, cumpărate în 2009 și, respectiv, 2013. Colonelul nu indică decât valoarea cadastrală a garajului achiziționat în 2013 - 122.000 de lei. De asemenea, șeful de la Penitenciare are două mașini: un Volkswagen Golf, de 30.000 de lei, cumpărat în 2009 și un automobil de model Honda, cumpărat nou în 2007 cu 17.000 de euro.

Mircea Maleca, directorul Autorității Aeronautice Civile, a scăpat din vedere patru companii 

Mircea Maleca. Foto: tribuna.md

Mircea Maleca a fost numit șef al Autorităţii Aeronautice Civile, pe 12 august 2015,  după ce, mai bine de doi ani, a deținut funcția de director al companiei Air Moldova. Potrivit declarației de venit pentru anul 2014, Maleca a ridicat într-un singur an 702.000 de lei, ceea ce înseamnă peste 58.000 de lei pe lună. Acesta arăta că are un apartament de 58 de metri pătrați cu o valoare cadastrală de 300.000 de lei și două automobile, care costă mult mai mult decât apartamentul - un Audi, procurat în anul 2011 cu 635.250 de lei și un BMW procurat în 2013 cu 425.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul de 58 de metri pătrați a fost vândut în 2015. Din 2010, familia Maleca mai are un apartament de 96 de metri pătrați, evaluat la peste jumătate de milion de lei, care în 2012 a trecut în proprietatea soției funcționarului, Ina Maleca. Acesta însă lipsește în declarațiile de venit ale funcționarului.

Actualul director al Autorității Aeronautice Civile a declarat că are o cotă-parte de 50% la o firmă din România, specializată în comerț – Avella SRL. Acesta a uitat însă să-și declare companiile pe care le-a fondat în Moldova. Astfel, datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că Maleca este fondatorul a patru companii. Împreună cu Vladimir Țopa și cu Natalia Pivovarova acesta a înființat, în 1997, SRL Fortissimo-Comerț. Compania era specializată în activități de evidență contabilă. O altă firmă la care Maleca apare în calitate de cofondator este publicația periodică Независимая газета SRL  înființată în 2001, alături de Alexandr Kazakov, Victor Staric și Iuri Tiscenco, care este și administratorul firmei. De asemenea, Mircea Maleca este fondatorul și administratorul Întreprinderii Individuale Mircea Maleca, pe care a înființat-o în 2001 și care este specializată în servicii de transport terestru. A patra companie la care Mircea Maleca apare în calitate de cofondator este SRL Breitman Grup, înființată în 2014 alături de Marcel Tanas și Vera Sîrbu. Firma are mai multe domenii de activitate, inclusiv comerțul cu produse alimentare. Aceasta este administrată de fratele directorului Autorității Aeronautice Civile, Eugeniu Maleca.

Dumitru Stăvilă, șeful Inspectoratului de Stat al Muncii, printre cei mai longevivi directori angajați la stat

Dumitru Stăvilă. Foto: hrportal.md

Dumitru Stăvilă este șef la Inspectoratul de Stat al Muncii de 14 ani, din ianuarie 2002. Între timp, funcționarul a intrat în posesia mai multor terenuri și imobile. În ultima declarație cu privire la venituri și proprietate, cea din 2014, Stăvilă raportează venituri de 158.000 de lei din salariu, activitate didactică, drepturi de autor și depozite bancare. Familia șefului de la Inspectoratul de Stat al Muncii are în proprietate zece terenuri: nouă agricole și unul intravilan, cu suprafața totală de circa patru hectare și o valoare cadastrală cumulativă de 50.000 de lei. De asemenea, Dumitru Stăvilă deține un apartament de 49 de metri pătrați, dobândit în 1996, cu o valoare cadastrală de 241.000 de lei, o încăpere de producție de 29,5 metri pătrați ce valorează 357.000 de lei, precum și a treia parte dintr-o casă de locuit cu patru construcții accesorii, dobândite prin succesiune în 2010. Valoarea cadastrală a casei de locuit de 76,2 metri pătrați este de aproape 70.000 de lei. Potrivit declarației pe venit, Dumitru Stăvilă nu are mașină și nu figurează ca fiind fondator al unei companii. Datele de la CÎS confirmă acest fapt.

Andrei Juraveli, director al Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, decorat de Mitropolitul Vladimir

Andrei Juraveli. Foto: gov.md

Andrei Juraveli a mai ocupat fotoliul de director al Agenției pentru Geologie şi Resurse Minerale (AGRM) din 2012 până în aprilie anul acesta. AGRM este subordonată Ministerului Mediului şi are atribuţii de reglementare şi coordonare a studierii, protecţiei şi folosirii raţionale a subsolului şi de dezvoltare a exploatării mineralelor din Republica Moldova. Juraveli are o firmă, fondată în 2008, administrată de tatăl său, Gheorghe Juraveli, specializată în servicii de transport, Carpatic-Trans SRL. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2014, Juraveli indică un apartament de 103 metri pătrați, procurat în 2010, a cărui valoare cadastrală este de 211.000 de lei, un automobil de model Skoda, achiziționat în 2015 cu 140.000 de lei și un teren pentru construcții, dobândit în 2014, a cărui valoare cadastrală nu o indică. În luna iunie 2014, Juraveli a fost decorat de Înalt Preasfințitul Mitropolit Vladimir pentru „conștiinciozitatea și sârguința cu care muncește pentru implementarea politicilor de mediu fiabile și salvgardarea naturii”.

Diana Balan, șefa Departamentului de Administrare Judecătorească, dintr-o familie de juriști

Diana Balan. Foto: facebook.com

Diana Balan (Secrieru, după tată) a venit la șefia Departamentului de Administrare Judecătorească direct din concediul de maternitate. Funcționara vine dintr-o familie de juriști: tatăl, Elisei Secrieru, a fost judecător la Curtea de Apel Bender, în prezent avocat, sora, Rodica Secrieru, este secretar general al Curții Constituționale, iar soțul, Andrei Balan, a fost anterior om de afaceri, administrator al unei companii, iar ulterior a fost angajat la stat, la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. În prezent acesta este director al Centrului de Mediere de pe lângă Camera de Comerț și Industrie.

În ultima declarație cu privire la venituri și proprietate, pentru 2014, Balan declară un teren intravilan obținut prin moștenire, două apartamente: unul de 106,4 metri pătrați, dobândit în 2009, cu o valoare cadastrală de 796.000 de lei, înregistrat pe numele soțului, precum și a șasea parte dintr-un apartament de 83,2 metri pătrați, ce valorează peste jumătate de milion de lei. Șefa Departamentului de Administrare Judecătorească mai raportează un automobil de model Nissan, cumpărat în 2014 cu doar 10.000 de lei. Familia Balan nu a fondat nicio firmă, conform datelor de la CÎS.

Serghei Afanasenco, director al Agenției Naționale Antidoping

Serghei Afanasenco. Foto: cojocari.ro

Serghei Afanasenco este preşedinte al Asociaţiei Persoanelor cu Dizabilităţi „Invasport” și prima persoană cu dizabilităţi din istoria Republicii Moldova care a ajuns într-o funcție de ministru, după ce a venit la conducerea Ministerului Tineretului și Sportului în Guvernul Gaburici. Timp de cinci ani, Afanasenco a schimbat trei partide. În 2009, a fost deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, el a candidat pe listele Partidului „Patria”, condus de Renato Usatîi. Peste doar câteva luni, la 18 februarie, când deputații au votat un nou Guvern în frunte cu Gaburici, Afanasenco a devenit ministru al Tineretului și Sportului, fiind propus de Partidul Democrat.

Numele lui Afanasenco figurează într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată împreună cu Ziarul de Gardă. Atunci jurnaliștii remarcau că, potrivit declaraţiei de venit depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), în timp ce candida pe listele lui Usatîi, Afanasenco trăia doar din salariul de la „Artico” şi din pensie. Funcţionarul a mai declarat un apartament de 47 de metri pătrați de pe strada Hristo Botev. Totodată, Afanasenco figurează la Camera Înregistrării de Stat ca administrator cu funcţii suspendate la Întreprinderea Mixtă Prospetico. Firma este fondată de Oleg Topciu şi de un cetăţean ucrainean, Oleksandr Kalenyuk, fiind specializată în servicii imobiliare. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2014, Afanasenco a declarat doar veniturile din salariu de 32.000 de lei și apartamentul care i-ar fi fost donat.

Valeriu Baciu, șeful de la Agenția Națională Transport Auto, administrator de firmă și cu apartament de milioane

Liberalul Valeriu Baciu a fost desemnat în funcția de director general al Agenției Naționale Transport Auto (ANTA) în august 2015. Conform unui comunicat remis de Ministerul Transporturilor, Baciu ar avea o experiență bogată în domeniul vamal și transport auto și deține gradul militar de colonel. Deși legea spune că statutul de administrator al unei afaceri și cel de funcţionar public sunt incompatibile, datele de la CÎS arată că Valeriu Baciu continuaă să fie administratorul Societății pe Acțiuni Transservice, companie specializată în ser­vi­cii de trans­port pen­tru călă­tori, come­rţul cu piese şi acce­so­rii pen­tru auto­ve­hi­cule şi fabri­ca­rea ule­iu­ri­lor ete­rice. Firma admi­nis­trată de Baciu a fost implicată într-un proces de judecată în 2008, când a chemat în instanță Minis­te­rul Trans­por­tu­lui, care i-a retras licenţa agen­tu­lui eco­no­mic care deser­vea ruta de trans­port de pe tra­seul Chi­şi­nău – Soroca şi a trans­mis drep­tu­rile de deser­vire com­pa­niei SRL Veta­ni­sio. Firma a pierdut procesul.

Blocul în care Valeriu Baciu are un apartament de lux. Foto: CIJM

Numele lui Baciu figurează într-o investigație semnată de reporterii Ziarului de Gardă. Acesta ar fi proprietarul unui apar­ta­ment de lux cu trei camere, din com­ple­xul loca­tiv guver­na­men­tal situat pe strada Ser­ghei Lazo din Chi­şi­nău, scos de vân­zare încă în 2013 la un preţ de 4,7 mili­oane de lei. Jurnaliștii au scos la iveală că apartamentul a apa­rţi­nut unuia din­tre foş­tii mini­ş­tri de Interne, general-locotenentului de mili­ţie, Nico­lae Bra­du­lov, care l-ar fi vân­dut ulte­rior lui Vale­riu Baciu. Deși intenționa să-l vândă încă în 2013, apartamentul de 143 de metri pătrați figurează încă în declarația cu privire la venituri și proprietate din 2014 a lui Baciu, fără a fi menționată însă valoarea cadastrală a acestuia. Funcționarul mai indică două case de locuit, de 90 și, respective 150 de metri pătrați, precum și șapte terenuri: două agricole, patru intravilane și unul extravilan. Nici valoarea acestora nu este indicată în declarația pe venit. La capitolul bunuri mobile, șeful de la ANTA a indicat că are un Mercedes pentru care a scos din buzunar 380.000 de lei.

Mihail Pocnea, șeful Agenției pentru Protecția Consumatorilor, cu vilă și firmă

Mihail Pocnea a devenit director al Agenției pentru Protecția Consumatorilor în februarie 2015. Acesta vine din domeniul asigurărilor, activând anterior la S.A. Moldasig, unde încasa un salariu de 27.500 de lei lunar, și la SAR Donaris Group S.A., unde primea un salariu lunar de 10.000 de lei. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2014, Pocnea raporta două terenuri extravilane cumpărate în 2006 și, respectiv, 2013, cu 289.000 de lei. Funcționarul mai deține, din 2006, și o vilă de 171 de metri pătrați, a cărei valoare cadastrală nu este indicată, precum și un automobil de model Lexus. Șeful Agenției pentru Protecția Consumatorilor mai declară și o firmă pe care a fondat-o în 2014 – SRL Stop Fraud.

Ivan Gușilic, șeful Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, cu proprietăți pe numele soției

Ivan Gușilic. Foto: ipsstoip.md

Ivan Gușilic este șeful Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase din 2008. Conform declarației cu privire la venituri și proprietate pentru 2014, Gușilic a încasat un salariu de circa 210.000 de lei. Acesta mai deține, din 2003, un teren extravilan, evaluat la 203.000 de lei, înregistrat pe numele soției. De asemenea, funcționarul mai are în proprietate trei imobile, toate înregistrate pe numele soției: un apartament de 62 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 343.000 de lei, o vilă de 165 de metri pătrați, evaluată la 380.000 de lei și o construcție de 80 de metri pătrați, evaluată la 240.000 de lei. Pe numele soției e înregistrată și mașina familiei – un Hyundai Tueson, procurat în 2011 cu 160.000 de lei.

Arcadii Calaraș, pedagogul de la Apele Moldovei

Arcadii Calaraș. Foto: facebook.com

Arcadii Calaraş a fost promovat la Agenția Apele Moldovei în august 2015, de Partidul Liberal, al cărui membru este. Până a veni la conducerea Agenției, Calaraș a fost pedagog, asistent universitar la Universitatea Academiei de Științe a Moldovei. În declarația cu privire la venituri și proprietăți pentru 2014 pe care a completat-o odată cu intrarea în funcție, a indicat că a ridicat un salariu de doar 15.000 de lei din activitatea didactică. Funcționarul are un teren intravilan și o casă de locuit de 114,4 metri pătrați, obținute în 2004, care oficial valorează cumulativ doar 31.000 de lei. Calaraș susține că nu are mașină și nici firme pe numele său sau al soției. Datele de la CÎS confirmă acest fapt.

Ion Cebanu, șeful de la Moldsilva, unul dintre cei mai săraci directori de agenții de stat

Ion Cebanu. Foto: ioncebanu.wordpress.com

Ion Cebanu este director al Agenției Moldsilva din septembrie 2015. Funcționarul este și președintele Organizației Teritoriale a Partidului Liberal, filiala sectorului Centru din Chișinău, membru al Biroului Permanent Central al Partidului Liberal și președintele Asociației obștești „Optimus”. Acesta a activat anterior în mai multe instituții de stat. Din septembrie 2009 până în februarie 2013 a fost ministru al Tineretului și Sportului, după care, timp de trei luni, a fost director al aceleiași Agenții pe care o conduce în prezent – Moldsilva. Ulterior, în septembrie 2013 a devenit director al Minei din Chișinău, de unde și a raportat salariul în declarația pe venituri și proprietăți din 2014 – aproape 130.000 de lei. Funcționarul nu a raportat teneruri, imobile sau mașini și a indicat că ar avea o cotă-parte de 50% într-o singură firmă, dar care nu activează – SRL Alexiostud.

Vitalie Verbițchi, șeful de la Protecția Moralității, fără casă

Vitalie Verbițchi activează la Agenția de Stat pentru Protecția Moralității din 2009, iar în iulie 2012 a devenit director al acestei instituții. Potrivit declarației cu privire la venituri și proprietate din 2014, funcționarul este unul dintre cei mai săraci directori de agenții de stat. Astfel, acesta a declarat doar un salariu anual de 99.000 de lei, o pensie de puțin peste 9.000 de lei și o mașină de model Lada, pe care a cumpărat-o în 2007 cu 107.000 de lei, ceea ce depășește salariul său actual pentru un an de zile. Șeful de la Protecția Moralității nu a raportat terenuri, imobile sau cote-părți în vreo firmă. Datele de la CÎS confirmă acest fapt.

Lucia Ciobanu. Foto: ea.md

Lucia Ciobanu, șefa Serviciului Stării Civile: nici casă, nici firme, nici mașini

Lucia Ciobanu este șefa Serviciului Stării Civile de aproape opt ani, din februarie 2008. De formare este jurist și activează în sistemul organelor de stare civilă din februarie 1987. În ultima sa declarație cu privire la venituri și proprietate, cea din 2014, funcționara raportează doar salariul de 186.000 de lei și pensia de circa 47.000 de lei. Oficial, șefa de la Serviciul Stării Civile nu are nici terenuri, nici casă, nici mașină și nu a înființat nici ea, nici soțul vreo companie.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii