Integritate

Cine sunt candidații câștigători în circumscripțiile uninominale 35–51

Foto: adevarul.ro
Autor: Mariana Colun
25/02/2019 2687

În urma procesării a 100% din procesele-verbale, 51 de candidați în circumscripțiile uninominale vor accede în viitorul legislativ după recunoașterea alegerilor. Reporterii portalului Anticorupție.md vă prezintă cine sunt acești candidați, ce averi au declarat și scandalurile în care au fost implicați. 

Despre câștigătorii din circumscripțiile 1-17, citiți aici, iar despre câștigătorii din circumscripțiile 18-34, citiți aici.

Grigore Repeșciuc. Foto: moldovacurata.md

Circumscripția nr. 35 – Căușeni: Grigore Repeșciuc, PDM. Este primar al orașului Căușeni din 2011. A candidat inițial ca independent, dar s-a înscris în iunie 2014 în Partidul Democrat. La al doilea mandat, după alegerile locale din iunie 2015, a reprezentat PDM.

Până în 2011 a fost inspector al poliției rutiere (1986–2004), șeful secţiei de examinare şi evidenţă a transportului Căuşeni, comisar de poliție al raionului (2007–2008) şi şef al Direcţiei stări excepţionale zonale.

La ultimele alegeri s-a promovat în campanie alături de soție, cu sloganul: „Alege familia Repeșciuc”. Soția sa a obținut al treilea mandat de consilier orășenesc, fiind candidat independent. Ca și soțul primar, Aurelia Repeșciuc a aderat ulterior la PDM.

Mai mulți consilieri orășenești au cerut, în vara lui 2016, Comisiei Naționale de Integritate (CNI) să se pronunțe dacă această situație nu este conflict de interese.

O fostă angajată a sesizat că Aurelia Repeșciuc a votat în consiliu atunci când era vizat direct soțul său, lucru care ar contraveni legii. ANI însă nu a activat din august 2016 din cauza procesului de reformare, de aceea încă nu s-a expus poziția în acest caz

În vara anului 2018, soția sa, a devenit cetățeană de onoare a orașului. Primarul a motivat în aceeași ședință că pledează pentru ideea ca toți consilierii orășenești care au trei și mai multe mandate să primească acest titlu.

Potrivit portalului Moldova Curată, în 2017 și 2018, Primăria a încheiat contracte cu firma socrului primarului, Dragoș Camenșcic SRL, în valorare totală de aproximativ 700.000 de lei, pentru deservirea iluminatului stradal și deservirea veceurilor publice din oraș. La începutul anului 2018, Primăria a acordat un alt contract firmei soției primarului, Galaxia-Parc, în valoare de 130.000 de lei, pentru „servicii și activități de agrement pentru copii”. 

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Grigore Repeșciuc a raportat venituri de 1,2 milioane de lei din salariul său și al soției, vânzarea unui automobil, indemnizația de consilier, pensie și dividendele dintr-o afacere pe care a fondat-o. Repeșciuc a mai raportat trei terenuri agricole, două apartamente, o casă de locuit de 208,6 metri pătrați și un garaj. Primarul de la Căușeni nu indică valoarea bunurilor imobile. El mai este proprietarul unui automobil de marcă Toyota, cumpărată anul trecut cu 170 de mii de lei și are în posesie și folosință un Mercedes.

Alexandru Jolnaci. Foto: socialistii.md

Circumscripția nr. 36 – Ștefan-Vodă: Alexandru Jolnaci, PSRM. Este consilier raional în Ștefan-Vodă și lider al organizației teritoriale. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Jolnaci vine în politică din domeniul businessului.

A aderat la PSRM în 2014. De-a lungul activității, a ocupat mai multe funcții. Din 1975 până în 1977, a fost responsabil de exploatarea drumurilor. În 1979-1982, a lucrat la Parcul de Autobuze din Tiraspol, iar din 1982 până în 2000 – în Parcul de Autobuze din Chișinău.

Din 2000 până în prezent, este antreprenor privat, director al Întreprinderii Individuale care îi poartă numele. Totodată, din 2015 până în prezent, este director al SRL Verhovțevo Trans. 

Potrivit cec.md, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2014, Jolnaci a donat 80.500 de lei, iar la alegerile prezidențiale din 2016 – alte 58.200 de lei.

Jolnaci a indicat pentru ultimii doi ani încasări de doar 35.000 de lei din salariul său, pensia soției, indemnizația de consilier și dividendele de la Combinatul auto nr. 4.

Candidatul socialiștilor a mai raportat o casă de locuit de 89 de metri pătrați, alte trei bunuri imobile, dar și un Mercedes, procurat în 2014 cu peste un milion de lei.

Petru Frunze. Foto: acum.md

Circumscripția nr. 37 – Răzeni: Petru Frunze, Blocul Electoral ACUM. Este primar al satului Puhoi, funcţie pe care o deţine din 2011. La alegerile din 2015, a fost singurul candidat la această funcţie. Anterior a activat în calitate de avocat, iar în prezent este președinte al Organizației Teritoriale Ialoveni a Partidului Acțiune și Solidaritate. La alegerile parlamentare din 2014, Frunze a candidat de pe poziţia 93 pe listele PLDM.

Candidatul Blocului ACUM declară pentru ultimii doi ani un salariu de peste 133.000 de lei, 42.000 de lei obținuți din vânzarea unui automobil de model Mitsubishi Colt, precum și o indemnizație pentru creșterea copilului de 26.000 de lei.

În declaraţia de avere şi interese depusă la CEC, candidatul ACUM a inclus patru terenuri și o casă de locuit de 150 de metri pătrați, pe care a moștenit-o. 

Familia candidatului are în posesie un automobil de model Hyundai Santa Fe, precum și alte două automobile procurate în 2014 și, respectiv, 2018: un Mitsubishi Colt și un Renault Megane.

Petru Frunze declară și o cotă-parte de 1/2 din Lexprom Plus, la care este fondator și care este specializată în activități de agrement.

Alexandru Botnari. Foto: vipmagazin.md

Circumscripția nr. 38 – Hâncești: Alexandru Botnari, PDM. Este primar al municipiului Hâncești din 2003 și vicepreședinte al Partidului Democrat.

Între 2003 și 2009, a fost candidat independent, după care a aderat la Partidul Democrat. Capitolul care iese în evidență în declarațiile de avere ale primarului de Hâncești sunt datoriile.

Conform declarațiilor sale de pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, el a contractat o serie de credite: în 2006 – 450.000 de lei, cu scadența în 2021; în 2011 – 400.000 de lei, cu scadența în 2031 și în 2012 – 100.000 de lei, scadent în 2014. Acesta din urmă a fost restituit în 2017.

Curtea de Conturi a constatat în 2011, potrivit portalului Moldova Curată, că primarul Botnari a împrumutat pentru folosință de la o întreprindere municipală de amenajare a teritoriului un autoturism de lux, Audi Q7, la mâna a doua, contra sumei de 450.000 de lei.

În decursul mandatelor sale, potrivit unei anchete realizate de portalul Moldova Curată, firma primarului de Hânceşti, Petrocub&CO SRL, a obținut contracte de circa 2,5 milioane de lei la licitaţiile organizate de stat.

Un alt capitol la care a reușit să se individualizeze primarul de Hâncești este spațiul public. El a numit o stradă în cinstea soacrei sale, Nadejda Odobescu. O altă stradă din municipiu a fost numită în cinstea tatălui primarului, Chiril Botnari.

Totodată, vicepreşedintele pedist a semnat o dispoziţie prin care i-a conferit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Hânceşti controversatului personaj Grigori Kotovski, se menționează într-un articol publicat în Jurnal de Chișinău. .

Pentru 2017-2018, Botnari a trecut un venit în valoare de 321.000 de lei, din salariul său și al soției. A mai introdus în declarația de avere o casă de locuit de 106,1 metri pătrați cu o construcție accesorie.

Ghenadie Buza. Foto: moldova25.md

Circumscripția nr. 39 – Sărata Galbenă: Ghenadie Buza, PDM. Este de profesie medic-chirurg și a activat în Spitalul Raional Hâncești. S-a implicat în politică inițial din partea PCRM, fiind consilier orășenesc, iar din 2010 a ajuns în Consiliul Raional ca reprezentant al Partidului Democrat (PDM).

A fost ales în funcția de președinte al raionului Hâncești pe 17 iulie 2015. Pentru candidatura sa au votat consilierii raionali ai PDM, PL și ai Blocului „PPEM - Iurie Leancă”, care au anunțat că ar fi format o Coaliție, precum și câte trei reprezentanți ai PCRM și PSRM.

În total, Buza a obținut 21 de voturi din totalul celor 35 disponibile. Consilierii liberal-democrați din Consiliul raional Hâncești, în momentul când s-a votat președintele raionului, au acuzat că negocierile ar fi fost înlocuite cu „metode de șantaj și cumpărare” și au refuzat să participe la procedura de vot.

În luna iulie 2018, deputatul Cobzac, originar din raionul Hâncești, l-a acuzat pe Ghenadie Buza, într-un text publicat pe portalul Anticoruptie.mdcă acesta ar participa la o schemă de racolare în PDM a primarilor din raion.

În declarația de avere și interese depusă de Ghenadie Buza la Comisia Electorală Centrală, candidatul indică faptul că, împreună cu soția sa, în perioada 2017-2018, a încasat venituri de 746.000 de lei din salariul său și al soției. El a beneficiat și de o indemnizație în valoare de 24,2 mii de lei de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, precum și de un „ajutor material” în valoare de 20.000 de lei de la Consiliul Raional Hâncești. 26.000 de lei constituie pensia, iar alte 50.000 de lei au intrat în bugetul familiei din vânzarea unui automobil.

Dumitru Diacov. Foto: unimedia.info

Circumscripția nr. 40 – Cimișlia: Dumitru Diacov, PDM. Este unul dintre cei mai longevivi politicieni din Moldova, aflându-se pe prima scenă a politicii moldovenești de 24 de ani.

Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, în 1993, după ce Republica Moldova a devenit stat independent, Diacov a fost pentru o scurtă perioadă șef al Departamentului politic la Ambasada R. Moldova în Federația Rusă. În 1994 a fost ales deputat din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar în 1995 a devenit vicepreședinte al Parlamentului.

În 1997 Diacov a creat „Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” (MpMDP) în baza căreia, înainte de alegerile legislative din martie 1998, s-a format Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, condus tot de Dumitru Diacov.

În aprilie 2000, MpMDP a fost reorganizată în partidul Democrat din Moldova (PDM), președinte fiind reales Dumitru Diacov. La alegerile din 5 aprilie 2009, formațiunea sa nu a obținut vreun mandat. Peste câteva luni, Diacov i-a cedat lui Marian Lupu, care tocmai plecase de la comuniști, funcția de președinte al partidului și, ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, a ajuns pentru a patra oară deputat.

La fel, a ocupat un fotoliu de deputat și după alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010. Diacov și-a păstrat mandatul de ales al poporului și după ultimul scrutin parlamentar, care a avut loc în Republica Moldova, cel din noiembrie 2014. În prezent, Dumitru Diacov este președinte de onoare al PDM și vicepreședintele fracțiunii PDM din Parlament.

Ziarul de Gardă a scris în mai multe rânduri și despre averea imobiliară și afacerile celor două fiice ale familiei Diacov. Conform declarației de avere și interese pentru ultimii doi ani, Diacov a câștigat în 2017-2018, venituri în mărime de 763.000 de lei, 4.500 de euro și 287.000 de ruble din salariu, indemnizație, pensii, dobânzi, darea în chirie a unui spațiu și a unui apartament.

Totodată, Diacov a declarat un teren intravilan, un apartament primit moștenire, o casă de locuit de 106,1 metri pătrați cu un garaj, obținute prin donație în 2005. Democratul are în proprietate un BMW, al cărui preț nu îl indică, și din 2010 conduce prin mandat un Mercedes. La bancă Diacov păstrează peste jumătate de milion de lei.

Efrosinia Grețu. Foto: ipn.md

Circumscripția nr. 41 – Leova: Efrosinia Grețu, PDM. Timp de 30 de ani a fost directoare la Centrul de Creație al Elevilor din raionul Leova.

Din 2003 până în 2007, a deținut funcția de președintă a Consiliului Sindicatului Educației din cadrul Consiliului raional Leova, apoi, patru ani mai târziu, a fost numită în funcția de vicepreședintă a raionului Leova. Din 2011 până în anul 2015, a condus raionul Leova, fiind aleasă din partea PDM.

Grețu este președinta Organizației Teritoriale Leova a PDM, se arată în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În perioada în care a fost la conducerea raionului Leova, Grețu s-a aflat în atenția fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI). 

Într-un raport al Curții de Conturi făcut public în anul 2014 este vizată atât conducerea raionului Leova de atunci, precum și autoritățile publice locale de nivelul întâi din raion în care se menționează că nu ar fi gestionat corect banii publici.

„Măsurile întreprinse de autorităţile administraţiei publice din raionul Leova în materie de management financiar nu au întrunit întocmai rigorile de legalitate şi regularitate privind gestionarea fondurilor publice, fiind admise unele abateri şi nereguli. Se relevă un şir de slăbiciuni instituţionale şi o preocupare inadecvată a factorilor responsabili şi decizionali din cadrul AAPL în anticiparea şi diminuarea efectelor generatoare de iregularităţi şi indisciplină în administrarea resurselor şi fondurilor publice”, se spune în Hotărârea CCRM. În fața membrilor CCRM, Efrosinia Grețu a recunoscut că din acel audit ar fi tras multe învățăminte. 

Efrosinia Grecu a mai candidat la funcţia de deputat în Parlament. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, era inclusă tot pe lista PDM, fiind a 20-a, însă nu a acces în Legislativ. În declarația de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală pentru 2017 și 2018, ea indică un venit de circa 44.000 de lei din activități de instruire prestate pentru „Centrul Internațional de colaborare și Dezvoltare Phoenix”.

Candidata este și consilieră raională PDM, iar pentru activitatea de ales local, a ridicat suma de peste șase mii de lei din indemnizații. Grețu a mai beneficiat de peste 166.000 de lei, bani proveniți din pensia pentru limita de vârstă și de peste 31.000 de lei din dobânda obținută din depunerile bancare. Familia candidatei PDM deține, potrivit declarației de avere, trei terenuri agricole și unul intravilan, o casă de locuit și un apartament, iar la bancă păstează suma de 250.000 de lei.

Elena Bacalu. Foto: curentul.md

Circumscripția nr. 42 – Cantemir: Elena Bacalu, PDM. Este deputată în Parlament. A fost vicepreședintă a raionului Cahul, fiind responsabilă de domeniul social.

Bacalu se numără printre cei 74 de deputați care au votat schimbarea sistemului electoral. În declaraţia de avere pentru 2017–2018, depusă la CEC, a declarat venituri în mărime de 967.000 de lei din salariul său și al soțului, angajat la Biroul Vamal Sud, din pensii și din darea în arendă a unui spațiu comercial.

În document mai sunt trecute nouă loturi arabile, un apartament de 55,5 metri pătrați, o casă de locuit de 120,3 metri pătrați, moștenită în 2007, precum și un spațiu comercial pe care deputata l-a obținut în 2016 printr-o decizie a Consiliului Raional.

Ea a mai declarat un BMW în valoare de 50.000 de lei, produs în 2003, pe care l-a obținut în 2007 după un schimb de automobile. Un alt automobil, marca Mercedes, produs în 2010, a ajuns în proprietatea familiei Bacalu tot printr-un schimb de mașini, în 2014. Prețul autoturismului este de 100.000 de lei.

Ion Groza. Foto: Gazeta de Sud

Circumscripția nr. 43 – Cahul: Ion Groza, independent. Este președinte al raionului Cahul. A fost ales în vara lui 2015 pe listele Partidului Liberal Democrat. În august 2016, Groza, împreună cu toată echipa de primari și consilieri raionali, a părăsit formațiunea, rămânând neafiliați. 

De-a lungul anilor acesta a fost implicat în mai multe conflicte de interese. În declarația de avere pentru ultimii doi ani, depusă recent la CEC, Groza a raportat venituri de 401.000 de lei, din salariul său și al soției și din indemnizație.

El a mai trecut pe hârtie două terenuri și un automobil de model Volvo, în valoare de 75.000 de lei, precum și două case de locuit, cu suprafața de 110, respectiv 78,9 metri pătrați.

Chiril Tatarlî. Foto: Dodon.md

Circumscripția nr. 44 – Taraclia: Chiril Tatarlî, PSRM. Este președinte al raionului Taraclia. Născut în 1952, acesta este de profesie agronom. El este liderul PSRM din Taraclia.

Într-un articol de pe portalul Moldova Curată din decembrie 2015 se arată că unul dintre fiii săi, Alexandru, este consilier raional, ales pe listele partidului condus în raion de tatăl său. Chiril Tatarlî a precizat însă că fiul său nu și-a dat votul pentru el, atunci când s-a discutat candidatura sa la funcția de președinte de raion. 

Într-o anchetă din noiembrie 2016 a Centrului de Investigații Jurnalistice se arată că președintele raionului Taraclia, Chiril Tatarlî, a făcut o donație în campania electorală a lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale, ce reprezintă trei sferturi din volumul veniturilor sale pentru anul trecut – 52.800 de lei.

În declaraţia de avere şi interese depusă la CEC, a indicat un venit de 652.000 de lei și 138.000 de ruble pentru ultimii doi ani din salariul său și al soției, pensii și dobânzi.

Famila are în posesie două terenuri intravilane, o casă de locuit cu suprafaţa de peste 124 de metri pătraţi și alte două construcții. Familia deţine și două automobile, ale căror prețuri nu sunt indicate. Tatarlî are două depozite bancare – unul de 21.000 de euro și al doilea de 343.000 de lei.

Alexandr Suhodolski. Foto: socialistii.md

Circumscripția nr. 45 – Comrat: Alexandr Suhodolski, PSRM. Este vicepreședinte al Adunării Populare din UTA Găgăuzia. Între 2011 și 2014, a activat în cadrul SRL Gagauz-Gaz, filiala Comrat-Gaz.

A fost lider al Asociației Obștești „Tineretul Găgăuziei”. Din 2015 până în 2017, a fost viceprimar al municipiului Comrat, iar din ianuarie 2017 este vicepreședinte al Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri.

Pe parcursul ultimilor ani, Suhodolski, împreună cu soția sa, au sponsorizat în mai multe rânduri Partidul Socialiștilor. În 2015, soția lui Alexandr Suhodolski a făcut o donație de 20.000 de lei în bugetul PSRM, adică o treime din bugetul oficial al familiei pentru anul anterior.

Un an mai târziu, 13.860 de lei au mers din buzunarul vicepreședintelui Adunării Populare din UTA Găgăuzia în pușculița partidului. Despre aceasta a scris și Centrul de Investigații Jurnalistice în cadrul unei anchete.

În primul trimestru din 2018, Suhodolski a mai făcut o donație la partid, în mărime de 13.000 de lei. În 2016, el a vărsat în bugetul electoral al lui Igor Dodon, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, 52.600 de lei. Mai multe detalii despre trecutul lui Alexandr Suhodolski citiţi aici.

În declaraţia de avere şi interese pe care a depus-o la CEC se arată că între 2017 şi 2018 a obținut din salariu venituri de circa 289.000 de lei. Soţia sa a avut un salariu de peste 58.000 de lei.

Candidatul PSRM mai declară un autoturism de model Mercedes E220 CDi din 1999 dobândit în 2016, pe care îl conduce în baza unui contract translativ de posesie și folosință. În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018, Suhodolski nu declară nicio locuință.

Fiodor Gagauz. Foto: Gagauz Media

Circumscripția nr. 46 – Ceadîr-Lunga: Fiodor Gagauz, PSRM. A fost deputat în fracțiunea PSRM. Deține din decembrie 1999 funcția de președinte al Mișcării Obștești „Edinaia Gagauzia” / „Găgăuzia Unită” și, concomitent, din 1999–2002, cea de șef al Direcției Afacerilor Interne a autonomiei găgăuze.

Deși Mișcarea „Edinaia Gagauzia” / „Găgăuzia Unită” este una obștească, a fost implicată în decursul mai multor ani în acțiuni politice. Astfel, mișcarea a jucat un rol important în organizarea referendumului ilegal din 2 februarie 2014, „pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză” și pentru „vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova”, acțiune criticată de experți. 

Mai mult, Fiodor Gagauz s-a ocupat de „asigurarea conceptuală și pregătirea organizațională” a acestui pretins referendum. Deși pledează fervent pentru apropierea de Rusia, Fiodor Gagauz are proprietate în Uniunea Europeană, mai exact un apartament de 45 de metri pătrați în orașul Burgas din Bulgaria. Alte detalii despre Fiodor Gagauz citiți aici.

Potrivit declaraţiei de avere depusă la CEC în calitate de concurent electoral, Gagauz a raportat un salariu de 312.000 de lei pentru doi ani, alte 133.000 din indemnizații, 40.000 de lei din pensia soției și încă 110.000 de lei din vânzarea unui autoturism de marcă Toyota Prado.

Socialistul a mai raportat un teren agricol și două intravilane. El are în proprietate o casă de locuit de 136,9 metri pătrați și tocmai trei apartamente. Primul are 101,2 metri pătrați și a fost achiziționat în 2006 cu 566.000 de lei, al doilea, cu supratața de 45,3 metri pătrați, a fost cumpărat un an mai târziu cu 22.655 de euro, iar cel de-al treilea, cel mai mare, de 133,3 metri pătrați, evaluat la 820.000 de lei, a intrat în proprietatea lui Gagauz în 2008. Deși nu raportează niciun automobil, socialistul a indicat în declarația de avere două garaje de 18 metri pătrați, în care deține diferite cote-părți. 

Alexandr Oleinic. Foto: pprm.md

Circumscripția nr. 47 – Camenca, Râbnița, Dubăsari și Grigoriopol: Alexandr Oleinic, independent. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în perioada 2001-2009, pe listele partidului Blocul electoral Moldova Democrată.

Ulterior, timp de doi ani, a fost Ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al Republicii Moldova. Din noiembrie 2012 este președintele Partidului Popular din Republica Moldova, înregistrat în aprilie 2011. În prezent este președintele consiliului de administrare al Concernului Millennium-Group.

În declaraţia de avere şi interese depusă la CEC pentru 2017-2018, candidatul a indicat un un venit de 95.000 de lei din salariul său și al soției. El a primit un apartament de 108,3 metri pătrați în valoare de 725.000 de lei ca donație și alte 400.000 de lei din înstrăinarea a două cote părți a câte o treime dintr-un apartament.

Familia Oleinic are în posesie un teren de 106 hectare evaluat la 976.000 de lei. Pe lângă apartamentul primit drept donație, familia Oleinic este proprietara a cinci case de locuit, a unei vile de 189,5 metri pătrați și a patru alte construcții. Este indicată doar valoarea unei case de 254,3 metri pătrați - 1,5 milioane de lei. Candidatul are în proprietate două mașini, cu o valoare totală de 400.000 de lei.

Viorel Melnic. Foto: Facebook.com

Circumscripția nr. 48 – Slobozia, Tiraspol și Bender: Viorel Melnic, independent. Este conferenţiar universitar la Universitatea Agrară din Moldova. În 2006, a devenit viceministru al Economiei, iar în 2008-2009 a fost şef al Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

Până în 2015 a făcut parte din Partidul Socialiștilor, condus pe atunci de Igor Dodon. La începutul anului 2016, Melnic a fost numit în funcția de consilier pe principii obștești pentru probleme economice, al primarului Ilan Șor.

Fostul director al Serviciului Vamal a fost exclus din organele de conducere ale Partidului Socialiştilor după ce Igor Dodon a aflat despre implicarea lui Melnic în schemele frauduloase de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.

Portalul Anticorupție.md a scris că Melnic a fost președinte al Consiliului de Administrație al Unibank. Numele lui a apărut şi în raportul companiei Kroll, care investighează furtul miliardului din sistemul bancar moldovenesc. 

Conform declaraţiei depuse la CEC, Melnic a obținut venituri de peste 126.000 de lei din salariul de la universitate. O altă sursă de venit au fost peste două milioane de lei – dividende obținute de la SRL Activ Broker, la care deține 100% din capitalul social. Melnic declară că are în proprietate două terenuri, un apartament de 92 de metri pătrați și un Mercedes fabricat în 2016, pe care l-a achiziționat în 2017 cu 590.000 de lei. Melnic a trecut pe hârtie și pachetul de acţiuni deținute la Unibank, de 4,61%.

Gheorghii Para. Foto: dodon.md

Circumscripția nr. 49 – la Est de Republica Moldova: Gheorghii Para, PSRM. Este profesor, manager și președinte al Sindicatului Constructorilor din Sankt-Petersburg, Rusia.

Are studii superioare și este candidat în Științe Pedagogice. În 1977 a absolvit Institutul de Cultură Fizică „П.Ф. Лесгафта” din Sankt-Petersburg, iar în 2006 – Institutul de Stat pentru Servicii și Economie din același oraș.

În 1989 a fost ales președinte al comitetului sindical de construcții nr.18 din Sankt-Petersburg. Din februarie 2000, a ocupat funcția de vicepreședinte și din aprilie 2001 de președinte al Organizației Sindical-Teritoriale din Sankt-Petersburg și regiunea Leningrad.

Deține titlul de constructor de onoare al Rusiei și veteran al muncii, se arată în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația de avere și interese personale depusă la CEC pentru ultimii doi ani, Gheorghii Para indică mai multe venituri și proprietăți. Astfel, funcția de președinte al Sindicatului Constructorilor din Sankt-Petersburg i-a adus un venit de 1,6 milioane de ruble sau 439.000de lei. La Universitatea de Stat de Arhitectură și Construcții din Sankt-Peteresburg a obținut un venit de 600.000 de ruble, echivalentul a 156.000 de lei.

De asemenea, Para beneficiază de pensie, iar timp de doi ani a acumulat 600.000 de ruble (156.000 de lei). Candidatul este proprietarul unui apartament de 50 de metri pătrați cumpărat în 2018 și care este evaluat la 5,8 milioane de ruble (1,6 milioane lei). Para mai deține o treime dintr-un apartament de 60 de metri pătrați, dobândit în 1982. În plus, candidatul are în proprietate un teren de 1,2 hectare, dobândit în 2017 și estimat la 11 milioane de ruble (2,8 milioane de lei).

Maia Sandu. Foto: acum.md

Circumscripția nr. 50 – la Vest de Republica Moldova: Maia Sandu, Blocul Electoral ACUM. După ce a absolvit Academia de Studii Economice, în 1994, a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei (MEC), în calitate de consultantă şi apoi specialistă principală a Direcţiei colaborare şi organizaţii economice internaţionale.

Ulterior, a devenit şefă adjunctă de direcţie. În 1995, fiind angajată la MEC, Sandu a fost înmatriculată la Academia de Studii în Domeniul Administrării Publice de pe lângă Guvernul R. Moldova, la secţia frecvenţă redusă.

Potrivit profilului realizat de reporterii de la Moldova Curată, din 1998 şi până în 2005, Sandu a activat în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, a revenit la Ministerul Economiei, unde, în 2005–2006 a lucrat în calitate de directoare a Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare. În această perioadă, instituţia era condusă de Valeriu Lazăr.

După ce a plecat de la minister, s-a angajat în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de coordonatoare de program, iar ulterior, conform CV-ului, a fost consultantă pe reforma administraţiei publice locale.

În 2009–2010, Sandu a obţinut un master la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, devenind, în 2010, unul dintre consilierii directorului executiv al Băncii Mondiale. În 2012, a fost numită de Partidul Liberal Democrat din Moldova în funcţia de ministră a Educaţiei.

Maia Sandu a făcut parte din guvernele conduse de Filat, Leancă şi Gaburici, toate formate de PLDM, partid cu care s-a asociat până în vara anului 2015. În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcţia de prim-ministru, doar că Partidul Liberal şi Partidul Democrat au refuzat să discute candidatura ei. În decembrie 2015, Sandu a fondat PAS alături de mai mulţi membri din echipa cu care a lucrat la Ministerul Educaţiei.

Maia Sandu a indicat în declaraţia de avere și interese depusă de la Comisia Electorală Centrală în calitate de candidată la funcția de deputat că nu a avut venituri salariale în ultimii doi ani. Aceasta a indicat că a câștigat 500 de lei românești, echivalentul a aproximativ două mii de lei, în urma participării la o conferință la București, dar și o dobândă în mărime de 538 de dolari de la o bancă americană, unde își păstrează economiile acumulate anterior, 38,2 mii USD. Sandu a declarat aceeași mașină, o Toyota RAV 4, și un apartament în sectorul Buiucani, obținute și declarate și anterior.

Dumitru Alaiba. Foto: unimedia.info

Circumscripția nr. 51 - SUA și Canada - Dumitru Alaiba, Blocul Electoral ACUM. Este economist de profesie şi director la Centrul de Politici şi Reforme Structurale.

Potrivit CV-ului publicat pe pagina CEC, a lucrat timp de cinci ani coordonator de proiecte internaţionale peste hotarele ţării. Din 2017 este co-fondatorul a două afaceri – un spaţiu de coworking şi un restaurant/bar.

Între 2013 şi 2016, a fost membru al Consiliului Economic de pe lângă prim-ministru, şef al secretariatului Angajat de Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare. Anterior, între 2009 și 2013, a lucrat la Cancelaria de Stat, fiind şef adjunct de direcţie.

În declaraţia depusă la CEC, Alaiba a indicat un salariu de peste 320.000 de lei de la centrul pe care îl conduce şi un salariu de peste 37.000 de euro al soţiei sale.

În declaraţie sunt incluse şi sumele câtorva contracte de consultanţă pentru instituţii internaţionale. Candidatul mai declară un teren intravilan de peste 900 de metri pătraţi cu valoarea de 30.000 de euro. Acesta declară trei apartamente, dintre care două achiziţionate în acelaşi an, 2016, şi o casă de locuit de 48 de metri pătraţi. Alaiba conduce un Volvo S 60 produs în 2011 şi achiziţionat în 2012 contra sumei de zece mii de euro.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii