Integritate

Drumul banilor spre fotoliul de bașcan al UTA Găgăuzia

cum primarii lui Ilan Șor au devenit sponsori ai campaniei

Colaj CIJM
Autor: Olga Stăvilă
08/09/2023 11304

Mai mult de jumătate din primarii partidului radiat al lui Ilan Șor și-au deschis cu generozitate pungile în campania electorală pentru alegerea bașcanului UTA Găgăuzia. În total, 31 de primari au contribuit cu sume între 4.000 de lei și 40.000 de lei. În unele cazuri, donațiile pe care le-au făcut aceștia au fost aproape egale cu veniturile lor pentru jumătate de an. Alături de aleșii locali, în lista sponsorilor campaniei se regăsesc șomeri, funcționari publici, dar și deputați. Deși au recunoscut că suma donată  este una considerabilă, raportată la venitul înregistrat, majoritatea donatorilor au spus că decizia a fost benevolă. Totuși unii figuranți în rapoartele financiare au afirmat că banii ar fi fost donați pentru susținerea regiunii, pentru dezvoltarea infrastructurii, nu pentru un candidat anume.  Comisia Electorală Centrală a depistat nereguli în rapoartele prezentate de toți candidații, dar în anti-top-ul instituției pe primele poziții se regăsesc Evghenia Guțul, Victor Petrov și Grigorii Uzun.

Zeci de sponsori ai candidaților la funcția de bașcan au încălcat plafonul maxim stabilit de lege

Fiecare al treilea sponsor al campaniei electorale a Evgheniei Guțul, 80% din susținătorii financiari ai lui Grigorii Uzun și mai mult de jumătate din donatorii din campania electorală a lui Victor Petrov au încălcat legislația atunci când și-au sprijinit favoriții în preajma alegerilor pentru funcția de Bașcan al Găgăuziei, potrivit listelor donatorilor, publicate de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.  63 de persoane din totalul de 222, care au făcut donații pentru reprezentanta Partidului Șor, au completat fondul electoral al acesteia în ambele tururi de scrutin cu sume care depășesc plafonul maxim stabilit de lege pentru donațiile în numerar, egal cu un salariu mediu pe economie. În 2023, acesta a fost evaluat la 11.700 lei. În cazul lui Grigorii Uzun, 8 din 9 donatori au încălcat plafonul respectiv, iar în cazul lui Victor Petrov, este vorba despre 16 donatori din totalul de 38 care au virat sume de bani în fondul electoral al concurentului.

Președinta Consiliul electoral central al UTA Găgăuzia, Iana Covalenco a declarat că  atât Codul Electoral regional, cât și regulamentele interne nu stipulează care este plafonul maxim al donațiilor colectate în numerar de către concurenții electorali. Totuși, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei prevede că regiunea este administrată în temeiul Constituției Republicii Moldova, prezentei legi şi altor legi ale Republicii Moldova, Regulamentului Găgăuziei şi actelor normative ale Adunării Populare a Găgăuziei, care nu vin în contradicţie cu Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova. Astfel, „în situația în care un act normativ inferior legii nu reglementează modalitatea de colectare a donației, în numerar, dar există prevederi legale generale stabilite de lege, acestea prevalează, iar încălcarea lor presupune aplicarea răspunderii juridice”, notează Comisia Electorală Centrală. Altfel spus, concurenții electorali urmau să se conformeze Codului Electoral și să respecte plafonul maxim atunci când au acceptat donații în numerar.

Comisia Electorală Centrală a inițiat, la 13 mai curent, opt procese contravenționale pe faptele de finanțare ilegală a concurenților electorali, care au primit donații de la persoane fizice cu depășirea plafonului maxim stabilit de lege pentru donațiile în numerar.

La data de 5 mai, CEC a sesizat oficial Consiliul electoral central al Găgăuziei pentru a examina faptele descrise, care însă nu întreprins nicio acțiune în acest sens. Prin urmare, inacțiunea conducerii CEC Găgăuzia a condus la comiterea unor încălcări similare și în cadrul turului doi al alegerilor pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei”, se arată într-un comunicat al Comisiei Electorale Centrale.

Potrivit CEC, pasibili de răspundere pentru încălcările admise sunt fiecare din cei 106 donatori, care sunt bănuiți de finanțarea ilegală prin depășirea plafonului donațiilor în numerar.   

Contactat pentru un comentariu, vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat că „cele 106 persoane au fost înștiințate, prin citații, despre încălcările depistate, iar CEC a început audierea lor, proces care va dura aproximativ trei luni. Reieșind din probele acumulate urmează să adoptăm o decizie. Dacă se va stabili vinovăția donatorilor, aceștia urmează să fie sancționați”, a precizat Pavel Postică, care este și agent constatator pe caz.

Codul Contravențional prevede că finanțarea ilegală a concurenților electorali de către persoane fizice, manifestată prin depășirea plafoanelor stabilite de lege se sancționează cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 9.000 la 15.000 de lei aplicată persoanei cu funcție de răspundere.

Sponsorii lui Grigorii Uzun

Pentru campania electorală a candidatului independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, Grigorii Uzun, susținut de Partidul Socialiștilor, au făcut donații în ambele tururi de scrutin în total nouă persoane.

 

Șomer cu pete în biografie

Cea mai mare sumă, egală cu 50 de mii de lei, a fost virată în fondul electoral chiar de Grigorii Uzun. Acesta a fost deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, unde a deținut funcția de președinte al Comisiei pentru sănătate, protecție socială, familie și muncă, la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 s-a regăsit pe poziția 37 în lista națională de candidați la funcția de deputat a PSRM,  iar în 2021 a acces și în Parlamentul de la Chișinău, pe listele Partidului Socialiștilor, unde l-a înlocuit pe Vladimir Golovatiuc, după ce acesta a fost numit în funcția de Ambasador al Republicii Moldova la Moscova. Uzun are mai multe „pete în biografia sa”. Astfel, despre faptul că acesta a fost în conflict cu legea a scris anterior portalul Anticoruptie.md, potrivit căruia, în 2019, pe numele lui Guzun a fost intentat un dosar pentru huliganism și vătămare corporală. „Uzun a scăpat de dosar cu ajutorul unui judecător de instrucţie din Comrat, care a anulat ordonanţa procurorului de punere sub învinuire”, scriau jurnaliștii Anticoruptie.md. În octombrie 2022, portalul de știri Nokta scria că Grigorii Uzun împreună cu deputatul socialist din Adunarea Populară a Găgăuziei, Leonid Chiosea ar fi snopit în bătaie un locuitor al orașului Vulcănești, cu care ar fi avut un conflict.

De asemenea, în februarie 2021, Grigorii Uzun a intrat în vizorul Autorității Naționale de Integritate după ce, în declarația de avere și interese personale pentru 2020 „a uitat” să indice statutul de fondator în cadrul companiei Uzun Grigorii Vladimirovici din Federația Rusă, specializată în activitățile de transport rutier de marfă, precum și dividendele pe care le-a încasat din activitatea acesteia, scrie Anticorupție.md.  O lună după ce ANI s-a autosesizat, Uzun a lichidat compania, iar inspectorii de integritate nu au mai pornit un control pe numele acestuia.

Potrivit datelor biografice publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrală de la Comrat, în prezent nu este angajat în câmpul muncii, iar veniturile oficiale ale familiei Uzun sunt modeste. Potrivit declarației de avere publicate pe portalul Comisiei Electorale Centrale din Comrat, pe parcursul ultimilor doi ani, Grigorii Uzun și soția sa nu au avut venituri permanente – acesta a ridicat un salariu de circa 109 mii de lei și indemnizații în valoare totală de 105 mii de lei de la Parlament. Soția sa a beneficiat de o indemnizație pentru îngrijirea copilului în valoare de circa 11 mii de lei. Cu alte cuvinte, Grigorii Uzun a virat în fondul său electoral o sumă echivalentă cu veniturile sale oficiale pentru jumătate de an.

Patru donatori i-au dăruit lui Grigorii Uzun câte 45 de mii de lei, pentru promovarea în campania electorală. Printre aceștia și directoarea de liceu, Elena Iurcenco, care a contribuit cu a 5-a parte din venitul obținut în 2022.

Directoarea de liceu cu probleme de integritate, sponsora lui Uzun

Elena Iurcenco este directoarea Liceului Teoretic Mihail Guboglo din Ceadâr Lunga și deputată în Adunarea Populară a Găgăuziei, aleasă în septembrie 2021 pe listele PSRM. De-a lungul timpului a fost implicată în mai multe scandaluri. Portalul de știri de la Comrat, Nokta, a scris în primăvara anului trecut, că Iurcenco a cerut o interdicție la nivel național a paradelor LGBT+. Ea a lansat demersul la un miting al socialiștilor organizat la Chișinău în sprijinul fostului lor lider, Igor Dodon, aflat la acea vreme în arest la domiciliu într-un dosar de corupție.

În timpul crizei energetice de la începutul anului 2022, Elena Iurcenco s-a numărat printre deputații din regiunea găgăuză care intenționau să meargă în Federația Rusă pentru a negocia cu Gazprom un eventual contract privind livrarea gazelor naturale către UTA Găgăuzia. Pe 2 februarie, cei trei au trimis o scrisoare președintelui rus Vladimir Putin și o copie a scrisorii lui Dmitri Kozak și președintelui Gazprom, Alexei Miller, precum și ambasadorului Rusiei în Moldova, Oleg Vasnețov, în care „și-au exprimat sincera recunoștință poporului rus prietenos pentru sprijinul neprețuit pe care Rusia l-a oferit poporului găgăuz”.

Elena Iurcenco a fost verificată și pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. Astfel, în noiembrie 2022, CNA a sesizat Autoritatea Națională de Integritate, pe motiv că Elena Iurcenco și-a angajat soțul în calitate de șofer în cadrul liceului în care activa și a semnat în privința acestuia mai multe acte juridice sau administrative. Pentru că intervenise termenul de prescripție, dar și pentru că între timp se schimbase legea, în aprilie curent, ANI a constatat lipsa încălcării regimului juridic al conflictelor de interese. Asta chiar dacă inspectorii de integritate au stabilit că Elena Iurcenco într-adevăr și-a angajat soțul în cadrul instituției pe care o conduce. Curios este că în declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Iurcenco nu a raportat nicio informație despre veniturile soțului său.

Elena Iurcenco a fost de asemenea implicată în folosirea copiilor pentru promovarea politică a colegilor de partid. Astfel, în noiembrie 2022, mai mulți colegi din PSRM de-ai Elenei Iurcenco au participat la aniversarea a 30 de ani a liceului din Ceadîr-Lunga pe care aceasta îl conduce. Printre ei, și Igor Dodon. Contactată pentru un comentariu, Elena Iurcenco a refuzat să ni-l ofere: „Campania electorală s-a sfârșit și eu nu voi comenta decizia de a dona pentru Grigorii Uzun”. 

Pentru campania electorală a lui Grigorii Uzun au mai cotizat și alți angajați ai statului, printre care și Liubovi Vlah inspector superior la Cancelaria de Stat din Comrat, care a făcut o donație în mărime de aproape 23.000 de lei.  Solicitată să comenteze, angajata Cancelariei de Stat din Comrat a  evitat să răspundă, motivând că este ocupată: „Sunt ocupată, am cetățeni care mă așteaptă. Reveniți mai târziu”. Ulterior nu a mai răspuns la apeluri. 

Deși a donat suma de până la 50 de mii de lei, în susținerea lui Grigorii Uzun, numele deputatului socialist din Adunarea Populară a Găgăuziei, Leonid Chiosea, nu este inclus în lista donatorilor, publicată pe site-ul CEC-ului din Comrat. „Am donat 40 sau 45 de mii de lei, nu îmi amintesc exact, până în 50 de mii. Totul a fost legal. Eu nu am susținut-o pe Evghenia Guțul, am donat pentru Grigore Uzun”, a afirmat acesta. 

Solicitată să comenteze neconcordanța în rapoartele financiare, președinta CEC din  UTA Găgăuzia, Iana Covalenco a menționat că avertizarea sau sancționarea unui candidat electoral este făcută doar în baza sesizărilor, iar în timpul campaniei electorale  CCEC-ul din Găgăuzia nu a recepționat nicio sesizare în acest sens.

Unde a plecat Grigorii Uzun după alegeri și cum își motivează donatorii finanțările

Grigorii Uzun nu a răspuns solicitării de a comenta eventualele nereguli expediate atât pe adresa sa electronică cât și la telefon. La numărul său de telefon a răspuns soția Olga, care a menționat că acesta este de ceva timp peste hotare și nu se știe când va reveni.

Deputații Partidului Șor, generoși cu Evghenia Guțul

Pentru promovarea electorală a Evgheniei Guțul, în campania electorală pentru alegerile bașcanului au contribuit financiar patru din cei cinci deputați ai fostei fracțiuni a Partidului Șor. A făcut excepție Petru Jardan.

Vadim Fotescu și Reghina Apostolova au scos câte 40.000 de lei din buzunar pentru promovarea candidate Partidului Șor în Campania electorală, în timp ce Denis Ulanov a făcut o donație în mărime de 30.000 de lei. La celălalt pol, deputata Marina Tauber a fost cea mai puțin generoasă. Aceasta a transferat pe contul electoral al candidate Partidului Șor doar 20.000 de lei. 

În reacție, avocatul formațiunii, Aureliu Colenco a declarat că cei patru deputați(Vadim Fotescu, Reghina Apostolova, Denis Ulanov, Marina Tauber), care au donat în susținerea Evgheniei Guțul „au respectat legislația electorală din regiunea găgăuză”. 

Solicitat să comenteze, deputatul Denis Ulanov a calificat drept „aberații neregulile depistate de CEC” și a menționat că toate scrutinele electorale din Găgăuzia s-au desfășurat respectând nu doar legislația națională, dar și locală. „Potrivit Codului Electoral al Găgăuzie nu a fost nici o încălcare”, a precizat deputatul. Totodată el a mai spus că nu a fost citat de autoritățile statului pentru a oferi explicații.

Și deputatul, Vadim Fotescu, ajus în Parlament, pe listele Partidului Șor a afirmat că donațiile au fost legale: „Toate donațiile făcute de mine au fost legale. Nu am văzut nici un act constatator că am încălcat ceva. Nu am fost citat”, a spus acesta.

Jumătate din primarii Partidului Șor, cu donații în campania Evgheniei Guțul

Pentru „pușculița” electorală a Evgheniei Guțul au contribuit mai bine de jumătate din primarii Partidului Șor din toată țara. În total, în raportul financiar prezentat la CEC de Partidul Șor se regăsesc 31 de primari, care au contribuit cu sume între 4.000 de lei și 40.000 de lei. În unele cazuri, donațiile pe care le-au făcut aceștia sunt aproape egale cu veniturile lor pentru jumătate de an.

Cel mai darnic dintre primari a fost Veaceslav Lupov, care deține mandatul de edil  în orașul Taraclia. Acesta a făcut o donație de 40.000 de lei. Suma respectivă reprezintă aproape o pătrime din salariul său pentru un an, potrivit declarației de avere din 2022. În 2022 edilul a avut parte de o donație în mărime de 15.000 de dolari, dar a trebuit și să achite ratele pentru un împrumut contractat în 2013 pentru procurarea unui Porsche în valoare de 112.000 de euro.

Numele lui Veaceslav Lupov figurează in primul raport Kroll. Experții britanici scriau că Lupov a primit bani pentru cumpărarea acțiunilor la Unibank de la compania Megasoft Internațional, înregistrată la aceeași adresă cu alte companii ale lui Ilan Șor.

Solicitat pentru a comenta, primarul de Taraclia a confirmat suma donațiilor, menționând că aceasta este una considerabilă din venitul său anual înregistrat. Totodată, Veaceslav Lupov a spus că, în prezent este ajutat și susținut financiar de părinți, iar suma de 40.000 de lei a donat-o „pentru binele țării”.

Primarul din comuna Constantinovca, Edineț, Veaceslav Contorschi de rând cu alți edili a donat salariu lunar în valoare de 10.000 de lei. Doar că acesta a afirmat că el nu a donat anume pentru candidata Evghenia Guțul, dar împreună cu alți consăteni din Constantinovca au decis  să susțină cetățenii din UTA Găgăuzia. Potrivit primarului donația ar fi fost pentru dezvoltarea infrastructurii:„ „Am dat bani în Găgăuzia pentru iluminatul stradal, pentru drumuri, pentru a-i ajuta pe oameni, cum am fost și noi ajutați, nu pentru un candidat anume”, a precizat edilul.

Funcționari publici, generoși cu Evghenia Guțul

Bugetul electoral al Evgheniei Guțul a fost „îngrășat” și de funcționari publici, angajați în diferite instituții de stat. Spre deosebire de cazul altor donatori, aici donațiile sunt mai puțin generoase, încadrându-se între 500 de lei și 18.000 de lei. Cei mai mulți funcționari generoși sunt angajați la Primăria Orhei – specialiști principali, contabili sau arhitecți. Printre ei se numără și Iana Rogoja, specialistă principală, care a donat 5.000 de lei. Soțul Ianei Rogoja, Marin Colun, a candidat acum patru ani la funcția de primar al orașului Orhei din partea Partidului Socialiștilor.

Printre susținătorii financiari ai Evgheniei Guțul se numără șase angajați ai Stației de Salvare pe Apă din Orhei, trei angajați ai Serviciului de Supraveghere a Animalelor fără Stăpân din Orhei, șase angajați de la Întreprinderea Municipală Servicii Comunal Locative din Orhei, precum și mai mulți pedagogi, bibliotecari și oameni de cultură care activează preponderent în raionul Orhei - la Școala de Arte din Orhei, la Casa de Cultură din Orhei, dar și la Casele de Cultură din Văsieni și din Cantemir, la Școala Ivancea, la Grădinițele din Furceni, Ivancea, Plopi și Vulcănești, la Gimnaziile din Bulăiești și Hausca. Trei funcționari de la Instituția Publică „Centrul de Dezvoltare Locală și Regională din Municipiul Orhei” de asemenea au virat sume simbolice în haznaua electorală a Evgheniei Guțul. Un funcționar din cadrul Consiliului Raional Cantemir și opt funcționari care activează la Consiliul Raional Orhei au făcut donații cuprinse între 2.000 și 20.000 de lei. Printre ei se numără și președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, care a donat 15.000 de lei, precum și patru dintre vicepreședinții raionului Orhei.

Cum își argumentează deputații și funcționarii publici decizia de a  finanța candidatura Evgheniei Guțul

 „Am dat bani în Găgăuzia pentru iluminatul stradal, pentru drumuri, pentru a-i ajuta pe oameni, nu pentru un candidat anume”. 

„Suma donată este o parte considerabilă a bugetului meu, dar am facut-o pentru binele țării”

„Acestea sunt preferințele politice în familia mea, de ce să dau explicații?” 

Solicitată să comenteze eventuale nereguli Evghenia Guțul nu a răspuns solicitărilor.

În cazul lui Victor Petrov, 16 persoane din totalul de 37 de donatori au depășit plafonul maxim în sumă totală de 316.800 de lei din totalul de 649.500 de lei, potrivit Comisiei Electorale Centrale.

Contactat telefonic, în repetate rânduri (10.07, 11.07, 28.08.2023), pentru a comenta posibilele nereguli de finanțare, depistate de CEC, la numărul privat al lui Victor Petrov a răspuns o voce feminină, care s-a prezentat drept asistenta acestuia, pe nume Catea. Aceasta a confirmat că este numărul privat al lui Victor Petrov, doar că acesta s-ar afla peste hotare, invocând diverse motive a deplasărilor. Solicitată să comenteze posibilele neregulile în privința finanțării lui Victor Petrov la funcția de Bașcan, ea a afirmat că „nu este competentă în a oferi asemenea detalii” . 

Igor Boțan: „Finanțările obscure promovează în funcții lideri cu probleme de integritate”

„Scrutinul pentru alegerea bașcanului în UTA Găgăuzia a scos în evidență o problemă regională. Deși mai mulți politicieni, dar și simpli cetățeni au deplâns modul în care Partidul Șor și-a finanțat candidatul, au preferat să nu conteste, iar acest lucru a făcut posibilă validarea alegerilor de Curtea de Apel de la Comrat.Totuși, opinia publică și în special liderii de opinie din Găgăuzia, foștii contracandidați au rămas cu impresia că alegerile au fost trucate”, a precizat expertulnIgor Boțan. 

Deși Codul Electoral nu limitează dreptul șomerilor de a candida la funcția de bașcan, totuși pentru opinia publică contează cu ce se ocupă omul și ce potențial are. Faptul că în turul doi al alegerilor bașcanului au trecut doi șomeri indică, că aceștia au fost finanțați mai puțin transparent de partide sau de cetățeni. De aici și concluzia, finanțările obscure aduc în funcții lideri obscuri, care ulterior  „vor otrăvi” sau vicia relațiile dintre Chișinău și Comrat”,  a conchis expertul.

Procuratura Anticorupție a deschis mai multe dosare penale

Pe 20 iulie, la o zi de la învestirea în funcția de bașcan a Evgheniei Guțul,  Procuratura Anticorupție, anunță că  a deschis mai multe dosare penale. „Vă informăm că, pe episodul cu alegerile în UTA Găgăuzia sunt pornite trei cauze penale, conform elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 181/2 alin. (5) Cod penal - acceptarea cu bună știință a finanțării campaniei electorale din partea unui grup criminal organizat și art. 181/1 Cod penal - coruperea alegătorilor. Totodată, până la momentul de față, au fost recunoscute în calitate de bănuit 11 persoane. Sunt 71 de persoane care figurează ca alegători efectivi, însă la momentul votului nu se aflau pe teritoriul Republicii Moldova. Aceștia au votat în favoarea  Evgheniei Guțul. Cauza penală se află la faza de urmărire penală pentru acumularea probatoriului pe acest caz” notează PA.

Pe 5 septembrie, Procuratura regională a pornit o cauză contravențională pe numele bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, pe care o acuză de exces de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. Apărătorii califică dosarul unul politic, intentat la comandă.

În același timp, după un șir de tentative eșuate de desemnare a noului Comitet Executiv, la Comrat, disensiunile continuă, dintre noul Bașcan ales, Evghenia Guțul și deputații Adunării Populare, a UTA Găgăuzia.

Potrivit expertului, Vlad Kulminski odată cu alegerea Evgheniei Guțul, în funcția de Bașcan, regiunea găgăuză a fost izolată, iar „luptele locale” vorbesc despre „refuzul elitelor din regiune de a accepta strategia formațiunii Șor, de a folosi Găgăuzia ca armă împotriva Chișinăului”. Kulminski a mai spus că „predarea puterii către Șor este nocivă pentru autonomia găgăuză”, iar deputați din  Adunarea Populară adună semnături pentru a declara impeachment Bașcanului Evghenia Guțul.. 

 

Această investigație jurnalistică a fost realizată în cadrul proiectului "Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie in Moldova" implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi pot să nu corespundă opiniei donatorului și a Transparency International – Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii