Integritate

Gâlceava dintre partide scoate la lumină finanţările ilegale ale campaniilor electorale

Foto: massvote.org
Autor: Cornelia Cozonac
12/06/2013 7739

După ce acum doi ani un fost parlamentar şi controversat om de afaceri a declarat public că a finanţat  o formaţiune politică cu 1 milion de euro în alegerile parlamentare din 2009, un alt scandal privind finanţarea ilegală a campaniilor electorale se profilează pe agenda publică de la Chişinău. Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a fost audiat marţi, 11 iunie, de Procuratura Generală în legătură cu o presupusă finanțare ilegală a PL în alegerile din 2010. Procurorii s-au sesizat după apariţia unui material pe site-ul www.omg.md în care se vorbeşte despre alocarea de către un businessman italian a sumei de 70 mii euro unor responsabili de la Ministerul Mediului, pentru a obţine proiecte importante. Se presupune că aceşti bani ar fi ajuns ulterior la Partidul Liberal, care i-ar fi utilizat în campania electorală din 2010.

Ghimpu se face că nu ştie

Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal

Mihai Ghimpu a declarat jurnaliştilor, după audieri, că partidul pe care îl conduce poate confirma cine şi cu cât a finanţat formaţiunea în campaniile electorale:  “PL nu este implicat. Toate documentele prezentate CEC-ului confirmă cine a finanţat partidul. Eu în partid lucrurile le controlez. Dar cu tot controlul meu iată am permis trădări. A fi la guvernare, asta nu înseamnă că tu eşti boss-ul şi face ce vrei. Dacă un membru de partid a furat, a luat bani, înseamnă că partidul este vinovat? Nu. Partidul poate fi vinovat dacă a încheiat un contract”. „Niciodată nu m-am gândit că în PL o să avem colegi care o să trădeze partidul pentru bani. Dacă se confirmă că acţiunile lor au avut un interes personal, atunci să fie traşi la răspundere. Unii sunt facuţi să creeze, alţii să distrugă”, a mai declarat Mihai Ghimpu.

La rândul său, ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, care şi-a păstrat funcţia în noua garnitură guvernamentală, după ce, împreună cu alţi membri de partid, s-a disolidarizat de Mihai Ghimpu, a confirmat că a fost citat la Procuratură în acelaş dosar, dar a negat că ar avea vreo legătură cu presupusa tranzacţie.

Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului

Ministrul Gheorghe Şalaru a mai fost implicat în distribuirea resurselor publice, a contractelor publice, în favoarea unei organizaţii al cărui fondator este feciorul său. Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi alte medii de informare au scris că în ultimii ani mai multe persoane rude cu angajaţi ai Ministerului s-au ales cu contracte din fondurile publice, în special din Fondul Ecologic Naţional.

În doi ani Mihai Ghimpu a donat partidului peste 1 milion de lei  

Şi liderul PL Mihai Ghimpu nu este tocmai curat la capitolul integritate. Chiar dacă declară  că, fiind președinte de partid, controlează partea financiară și nu ar permite finanțări ilicite ale partidului, mărimea donaţiilor făcute de el însuşi la alegerile din 2009 şi 2010 ridică semne de întrebare. În cele două scrutine electorale din 2009 Mihai Ghimpu a fost cel mai generos donator – el a vărsat în visteria partidului 755.750,00 lei. Aproape jumătate de milion – 403 000 – a donat în scrutinul din 5 aprilie şi 352 750 lei – la alegerile din 29 iulie. Veniturile familiei sale pentru doi ani – 2007 şi 2008 –  potrivit declaraţiei depuse la CEC,  au fost de numai 311 192 lei. În campania electorală din noiembrie 2010, Mihai Ghimpu a contribuit la visteria partidului cu 400 mii lei, având un venit declarat pentru ultimii doi ani (2008 şi 2009) de 625 mii lei.

Iată cele mai mari donaţii făcute de către persoane fizice în cele două campanii electorale din anul 2009: 

Numele sau denumirea

Suma, lei
alegerile 5 aprilie

Suma, lei alegerile 29 iulie

Total

Concurentul electoral

Veniturile pentru ultimii 2 ani declarate la CEC, lei

Partidul Comuniştilor

600 000

120 000

720 000

PCRM

 
Mihai Ghimpu

403 000

352 750

755 750

PL

311 192

Oleg Bodrug

286 400

-

286 400

PL

828 493

Alexandru Tanase

292 000

200 000

492 000

PLDM

407 563

Vladimir Filat

469 500

-

469 500

PLDM

1,23 mln

Simion Furdui

430 000

-

430 000

PLDM

84 000

Victor Său

370 000

-

370 000

PLDM

 
Ion Ionas

180 000

200 000

380 000

PLDM

1,85 mln

Chiril Lucinschi

500 000

-

500 000

PD

6,8 mln

Igor Corman

-

500 000

500 000

PD

630 000

Dumitru Diacov

250 000

200 000

450 000

PD

511 456

Marcel Răducan

100 000

350 000

450 000

PD

262 300

Nicolae Buzu

-

350 000

350 000

PD

 
Aurel Băieşu

-

350 000

350 000

PD

441 749

Serebrean Oleg

250000

-

250000

PD

258 783

Anatolie Ghilaş

-

330 000

330000

PD

1,4 mln

Veaceslav Unitlă

535 000

-

535 000

AMN

447 000

Iurie Colesnic

426 000

-

426 000

AMN

81 083

Victor Guzun

-

300 000

300 000

AMN

455 000

Leonid Bujor

263 750

-

263 750

AMN

235 000

Vasile Balan

263 750

-

263 750

AMN

248 000

În 2010, liberalii mai modeşti la averi, dar cu donaţii de milioane 

În alegerile parlamentare din 2010,  în rapoartele financiare ale Partidului Liberal nu am găsit donatori şomeri sau pensionari, totuşi  această formaţiune a reuşit să pătrundă în cohorta celor mai bogate partide, situându-se pe poziţia a patra. În campania din 2010, PL a fost finanţat de 31 de donatori, printre care toată echipa parlamentară. 83,4 la sută din venituri revin donatorilor foarte mari, iar valoarea medie a unei donaţii constituie 123 143 lei.

Liberalii, deşi mai modeşti la averi, au făcut donaţii către partid pe potriva milionarilor din alte formaţiuni. Cel mai mult a donat Mihail Cârlig – 500 mii lei, la un venit pentru ultimii doi ani de numai 152 mii lei. Oleg Bodrug şi Alexandru Arseni au donat câte 200 mii lei, ultimul având un venit de numai 85 mii lei în ultimii doi ani. Câte 150 mii lei au vărsat în puşculiţa formaţiunii Ion Lupu, Ştefan Urâtu, Vitalie Marinuţă, iar câte 100 mii lei – Gheorghe Brega şi Ştefan Chitoroagă. Dintre cei care nu au fost incluşi şi în lista de candidaţi au făcut donaţii mari Alexandru Machedon de la SRL “Starnet” – 300 mii lei, Corneliu Molea de la SRL “Danialen Impex” – 295 mii lei şi Aliona Gabura de la SRL “Grand lift”– 140 mii lei.

Iată cum arată lista principalilor finanţatori ai Partidului Liberal la scrutinul electoral din 2010:

Nr. Prenume/Nume Pozitia in lista electorala Donatii Veniturile pentru anii 2008-2009, declarate la CEC
1 Cârlig Mihai nr.20

500. 000

151.869

2 Ghimpu Mihai nr. 1

400.000

625.935

3 Bodrug Oleg nr.6

200 000

536.410

4 Arseni Alexandru nr.26

200 000

115.000

5 Lupu Ion nr.13

150 000

630.750

6 Brega Gheorghe nr.12

100 000

76.617

7 Urâtu Ştefan nr.30

150.000

297.875

8 Marinuţă Vitalie nr. 23

150.000

nu a depus declaratia la CEC

9 Munteanu Valeriu nr.5

150.000

101.519

10 Chitoroagă Ştefan nr. 34

100.000

54.946

11 Vadim Cojocaru nr.10

80 000

365.770

12 Moldovanu Mihail nr. 25

76 200

149.196

13 Vacarciuc Vadim nr.18

77.000

155.138

14 Arhire Anatolie nr.17

50 000

196.500

15 Vieru Boris nr.7

50 000

62.199

16 Popa Victor nr. 9

50.000

170.000

17 Guţu Ana nr.11

50 000

221.156

18 Hadârcă Ion nr. 4

50 000

160.568

19 Berezovschi Vl. nr. 27

50 000

125.600

20 Casian Ion nr.21

49.000

114.461

         
  Alţii      
  Gabura Aliona SRL “Grand lift”

140.000

 
  Molea Corneliu SRL “Danialen Impex”

295.000

 
  Machedon Al. SRL “Starnet”

300.000

 

 

Cât costă fotoliul de deputat?

Potrivit unor calcule făcute de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice în baza resurselor financiare aruncate în joc de formaţiunile politice la ultimul scrutin electoral şi numărul de manadate obţinuţ, costul unui  loc de deputat în parlament a variat între 100 mii lei şi 780 mii lei, de două ori mai mult decât în scrutinul din iulie 2009. Cele mai mari costuri pentru un loc de deputat îi revin Partidului Democrat care a cheltuit în campania electorală, potrivit rapoartelor oficiale, 11,7 mln lei şi a obţinut 15 mandate de deputat. Astfel, fotoliul unui deputat din PD costă în jur de 780 mii lei. Cele mai mici costuri revin Partidului Comuniştilor, care a cheltuit pentru scrutinul parlamentar 4,3 mln lei şi a obţinut 42 de mandate. Prin urmare, fotoliul de deputat pentru PCRM a costat în jur de 100 mii lei. Costul unui loc în Legislativ pentru Partidul Liberal Democrat a fost de 310 mii lei. PLDM a declarat cheltuieli de peste 10 mln lei şi s-a ales cu 32 de mandate. În scrutinul din noiembrie locul unui deputat din cadrul Partidului Liberal a costat 320 mii lei. Această formaţiune a cheltuit 3,8 mln lei şi a obţinut 12 mandate în legislativ.

Potrivit legislaţiei electorale, persoanele fizice pot dona partidelor politice până la 500 de salarii medii lunare într-un an bugetar, adică nu mai mult de 1, 5 mln lei. Această sumă include şi cotizaţiile de membru în cazul membrilor de partid. Echivalentul donaţiei din partea unei persoane juridice nu trebuie să depăşească 1000 de salarii medii lunare pe economia naţională, adică 3 mln lei. Sergiu Lipciu, expert IDIS „Viitorul” susţine că „plafonul stabilit pentru donaţiile persoanelor fizice şi juridice către partide este extrem de înalt, raportat la nivelul de trai al cetăţenilor din RM, fapt ce favorizează corupţia politică, în special, vânzarea locurilor de pe lista partidelor”. „Corelarea acestui plafon cu plafonul impus cheltuielilor de campanie – 21 664 445 lei – pentru un partid politic denotă că sunt suficiente 15 persoane fizice sau 8 persoane juridice pentru finanţarea campaniei oricărui partid”, precitzează Sergiu Lipciu. În acelaşi timp expertul consideră că „în asemenea circumstanţe nu pot fi asigurate condiţii egale de participare a cetăţenilor la viaţa politică, iar dependenţa de donatorii mari poate afecta grav funcţionalitatea democraţiei, în special drepturile, libertăţile şi bunăstarea cetăţenilor”.

Finanţarea ilegală a campaniilor electorală 

Deşi la toate scrutinile electorale s-a vorbit despre mai multe cazuri de finanţare dubioasă a formaţiunilor antrenate în cursa electorală, inclusiv cazuri în care persoane cu venituri mici au făcut donaţii de sute de mii de lei, niciun dosar ajuns în organele de drept nu s-a soldat cu vreo sentiţă. Unii observatorii şi chiar membri de partid au recunoscut că, de multe ori, banii care vin nu tocmai pe căi legale, de regulă, sunt legalizaţi ca şi donaţii de la diferiţi membri de partid.

Efim Obreja, expert în cadrul Transparncy International Moldova, susţine că finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale este o ţintă atractivă pentru corupţia politică. Aceasta se manifestă prin cumpărarea locurilor pe listele partidului, finanţarea din surse anonime ori secrete cumpărarea de către bogaţi a influenţei şi accesului la putere prin intermediul donaţiilor secrete ascunderea surselor de finanţare, în special, a informaţiei despre donaţii şi donatori finanţarea din surse ilegale, în special de provenienţă criminală ori acceptarea donaţiilor din partea grupărilor criminale în schimbul de a nu aplica legea, sau din partea oligarhilor şi sferelor din business – pentru a face legi în interes de grup sau a le oferi facilităţi pentru a scoate profituri. Printre aspectele corupţiei politice, potrivit expertului TI Moldova, sunt şi abuzul de resurse administrative, obţinerea de fonduri pentru partide prin presiuni economice, intimidarea conducătorilor întreprinderilor, prin subordonarea mass-media de către partidele aflate la guvernare sau prin cumpărarea voturilor alegătorilor, inclusiv prin ajutoare materiale şi altele.

Sancţiuni mai dure pentru netrasparenţa surselor de finanţare în campaniile electorale

Pentru a face mai transparentă finanţarea campaniilor electorale şi a exclude corupţia politică, Guvernul condus de Vlad Filat a aprobat, la începutul acestui an, un proiect de lege de moficiare a legislaţiei. Documentul, care a fost trimis în Parlament, impune sancţiuni mai dure pentru lipsa de transparenţă şi nereguli admise la finanţarea campaniilor electorale. Legea prevede şi o cotă de finanţare a partidelor de la bugetul public. Ministerul Justiţiei, care a promovat documentul,  şi-a propuns astfel să impună reguli stricte pentru sponsorizarea campaniilor electorale şi un sistem eficient de monitorizare și control al finanțării formațiunilor politice din Moldova.

Formațiunile politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depășesc un milion de lei vor trebui să comande un audit al rapoartelor de gestiune financiară cel puțin o dată la trei ani. De asemenea, au fost delimitate clar valoarea donațiilor plătite de membri de cea a donațiilor oferite în favoarea partidelor, acestea urmând a fi reflectate separat în contabilitatea fiecărei formațiuni și în rapoartele sale de gestiune financiară. La fel, vor fi reduse limitele pentru contribuții individuale ale persoanelor fizice (la 20 de salarii medii pe economia națională) și juridice (la 40 de salarii medii), combinată cu descrierea detaliată a categoriilor de donații ce pot fi primite de către partide.  Diminuarea plafoanelor pentru contribuții individuale reprezintă, de altfel, una din recomandările experților Consiliului Europei. Pe lângă aceasta, proiectul clarifică sistemul de sancționare, termenele de examinare a cauzelor ce vizează finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, subiecții unor astfel de cauze, precum și competențele organelor de control. În acest sens, Comisiei Electorale Centrale urmează să-i fie atribuit dreptul a constata contravențiile din domeniul finanțării partidelor și a campaniilor electorale şi de a aplica sancţiuni. Noul proiect de lege a fost elaborat de un Grup de lucru creat de Comisia Electorală Centrală, în conformitate cu Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție (2011-2015). Propunerile au fost apreciate de observatori şi experţi în domeniu, doar că, deocamdată, parlamentarii nu se grăbesc să le şi legifereze.

Materialul a fost făcut în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ şi pune corupţia la zid!”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în nici un fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii