Integritate

Interesele, mai presus de lege

Foto: moldovacurata.md
Autor: Cornelia Cozonac
06/03/2013 7207

De cinci ani R.Moldova are o lege privind conflictul de interese, care ar trebui să sancţioneze demnitarii care iau decizii în favoarea rudelor sau partidelor din care fac parte sau obţin favoruri personale. Cadrul legislativ adoptat, mai mult pentru a bifa nişte angajamente către forurile internaţionale, până acum nu a funcţionat , dovadă fiind faptul că, deocamdată , organele de drept nu au dosare finalizate cu sentinţe, în care barem cineva să fi fost tras la răspundere. Şi niciun contract semnat în conflict de interese nu a fost desfăcut sau lovit de nulitate, aşa cum prevede legea.

Capacitatea CNI, tratată cu scepticism

Din anul acesta conflictele de interese pot fi sesizate direct la Comisia Naţională de Integritate (CNI), instituţia abilitată cu cercetarea cazurilor în care funcţionarii publici au luat decizii având şi un anumit interes privat, pe care nu l-au declarat. Preşedintele CNI, Anatolie Donciu, spune că orice act administrativ încheiat întro situaţie de conflict de interese trebuie să fie anulat, iar funcţionarul – tras la răspundere. “Dacă a fost adoptat un act administrativ de către persoane care s-au aflat în situaţie de conflict de interese sau în incompatibilitate cu funcţia, noi trebuie să anulăm toate actele care au fost adoptate de către funcţionarul respectiv, chiar dacă el nu mai este în funcţie” .

Mai mulţi experţi anticorupţie tratează însă cu scepticism capacitatea autorităţii de integritate, care are doar cinci membri şi o echipă de numai 26 de angajaţi, de a procesa un număr de peste 50 de mii de declaraţii de avere şi interese, la care se mai adaugă sesizările din partea cetăţenilor, dar şi materialele din presă, la care CNI promite să reacţioneze. Totuşi, experta anticorupţie de la CNA, Cristina Cojocaru, încurajează cetăţenii să meargă ei înşişi în instanţa de judecată şi să ceară anularea actelor administrative,  semnate de către demnitari în interes personal sau de partid, cu atât mai mult în cazul în care sunt afectate drepturile anumitor persoane sau este prejudiciat bugetul: „Odată ce se constată un conflict de interese, indiferent dacă există sau nu o sancţiune pentru demnitar, există o consecinţă pentru actul administrativ – el este lovit de nulitate. Orice persoană poate să meargă în proces de judecată şi să solicite anularea actului administrativ dacă el a fost luat în conflict de interese. Comisia, având un buget şi o echipă mică, n-o să reuşească să meargă în toate procesele. Dar cetăţenii ar putea astfel să ajute comisia şi să ceară ei înşişi anularea actelor, pentru că au acest drept”.

Un conflict de interese nu înseamnă neapărat o faptă de corupţie, însă  apariţia unor conflicte între interesele personale şi obligaţiile publice ale funcţionarilor, dacă nu sunt tratate corespunzător, pot duce la corupţie, spune experta Transparency International Moldova Iana Spinei: „La originea actului de corupţie deseori stau conflicte de interese nerezolvate. Interese personale întotdeauna au existat şi vor exista, dar funcţionarii trebuie să identifice acele interese care vin în contradicţie cu obligaţiunile de funcţie, iar la momentul unor situaţii de conflict de interese să le declare, ca acestea să poată fi soluționate în modul cuvenit”.

Conflictul de interese nu este sancţionat penal

Şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Ruslan Popov, recunoaşte că în lipsa unor sancţiuni penale pentru conflictul de interese, procurorilor le este greu să cerceteze astfel de cazuri şi să difere justiţiei demnitarii certaţi cu legea:

 “În prezent nu există o statistică oficială, o evidenţă  la nivel de ţară, care să arate  câte cazuri avem pe ţară  în care au fost vizate situaţii de conflict de interese. În legislaţia noastră nu avem răspundere materială pentru conflict de interese, fie că este răspundere civilă, fie că este răspundere penală. Legislaţia acoperă responsabilitatea dată prin alte componente de infracţiuni , fie că este vorba de abuz în serviciu, penal sau contravenţional, depăşirea atribuţiilor de serviciu, neglijenţă, delapidare şi altele, numai că nu avem, aşa cum este în România, o normă specială care ar viza răspunderea penală  pentru conflictele  de interese. Respectiv, nu se duce o evidenţă la nivel statal, astfel încât astăzi să putem face o analiză”. 

Un studiu comparativ privind conflictul de interese şi incompatibilităţi cu funcţia publică realizat în trei ţări: Moldova, România şi Croaţia, lansat recent la Chişinău, plasează R.Moldova în rândul statelor în care legislaţia privind conflictul de interese nu este aplicată eficient.

Fostul ministru al Tehnologilor, pe banca acuzaţilor  

Unul din puţinele dosare care au ajuns în instanţa de judecată este cel al fostului ministrul al Tehnologiilor Informaţionale, Vladimir Molojen. Procurorii anticorupţie care au cercetat cazul l-au trimis pe Vladimir Molojen pe banca acuzaţilor pentru mai multe capete de acuzare, între care: abuz şi neglijenţă în serviciu. Fostul oficial este acuzat că în perioada 2008-2011 cât a deţinut funcţia de ministru, iar apoi cea de şef al Întreprinderii de Stat „Registru”, instituţie aflată în cadrul ministerului pe care l-a condus, a încheiat contracte ilegale cu o companie de publicitate, fondatorii căreia erau soţia şi feciorul acestuia. Timp de trei ani în conturile familiei lui Vladimir Molojen, prin compania de publicitate „Altent-Com”, au intrat pste 2,6 milioane de lei din serviciile de publicitate.  Aceasta, în situaţia în care întreprinderea deţinea monopolul la producerea paşapoartelor şi altor acte şi nu avea nevoie să plătească pentru servicii publicitare.  Din iulie 2012 dosarul  în care a fost cercetat Molojen şi un fost subaltern de al său se află deja de jumătate de an în instanţa de judecată. Deocamdată, acesta este şi singurul dosar în care un fost ministru a ajuns pe banca acuzaţilor.

Graţierea colegului de partid trecută cu vederea

O altă situaţie de conflict de interese însă a fost trecută cu vederea, chiar dacă acest caz a fost pe larg mediatizat în presăÎn 2010, la scurt timp după ce a preluat mandatul de şef interimar al statului, Marian Lupu şi-a graţiat un coleg de partid, care era şi unul dintre cei care au cotezat din greu la campania electorală din 2010 a Partidului Democrat. Liderul organizaţiei Rezina a Partidului Democrat, Leonid Balan, ex-primar al satului Păpăuţi, fusese condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul înstrăinării  unor bunuri ale cooperativei agricole “Hlinaia”. Graţierea ex-primarului satului Păpăuţi, Leonid Balan, s-a făcut printrun decret de graţiere individuală, care a fost şi primul emis de liderul democrat Marian Lupu în perioada când a deţinut funcţia de preşedinte interimar al statului. Mai mult, graţierea s-a făcut şi cu un anumit intetres: Leonid Balan urma să fie promovat la o nouă funcţie publică, din partea PD şi având o condamnare neispăşită nu putea accede la funcţia respectivă şi nici candida la o funcţie publică. Leonid Balan a fost protagonistul mai multor anchete de presă realizate de Centrul de Investigatii Jurnalistice, în special pentru faptul că deşi fusese condamnat cu decizie definitivă în care se menţiona că nu are dreptul să deţină timp de 5 ani funcţii de conducere, dânsul a continuat să exercite funcţia de primar, chiar şi după ce satul îşi alesese un alt edil. Pentru că a ignorat  hotărârea judecăţii, procurorii i-au intentar un dosar penal, iar Judecătoria Bălţi l-a condamnat la 1,5 ani privaţiune de libertate. Balan a ignorat şi această decizie. Ulterior preşedintele interimar l-a graţiat, fără a ţine cont de imaginea pe care o avea la acel moment colegul său de partid. Experta anticorupţie Cristina Cojocaru apreciat că decretul respectiv semnat de prima persoană în stat era imoral: „Este un caz clasic de conflict de interese. Chiar dacă doar preşedintele poate graţia, Marian Lupu ar fi trebuit să se abţină, fiind vorba despre un coleg de-al său de partid”. Nicio instituţie de stat nu a reacţionat la acest caz, iar organele de drept l-au trecut cu vederea.

Să se fi spart gheaţa? 

Totuşi, în pofida unei legislaţii imperfecte, se pare că anul acesta gheaţa s-a spart. Procuratura Anticorupţie şi Centrul Naţional Anticorupţie au pornit în ultimele luni mai multe dosare penale în care sunt cercetaţi demnitari de rang înalt, printre care şi căţiva miniştri, pentru decizii luate cu abateri de la lege, inclusiv în situaţie de conflict de interese. Şi Consiliul Superior al Magistraturii a sancţionat până acum cel puţin 4 magistraţi pentru că au pronunţat decizii în favoarea unor rude sau colegi de serviciu. Recent a reacţionat şi Comisia Naţională de Integritate.  Membrii CNI s-au autosesizat după publicarea investigaţiei despre conflictul de interese la distribuirea proiectelor din Fondul Ecologic Naţional. Ancheta îl viza pe fostul  viceministru al mediului, Alexandru Jolontcovschi, care, ajuns în funcţia de preşedintel al Fondului Ecologic Naţional, a distribut proiecte organizaţiilor neguvernamentale al căror fondator era el înşuşi.

Până acum, CNI s-a autosesizat în cazul unor primari certaţi cu legea despre care a scris presa, dar şi în cazul vânătorii din Pădurea Domnească.

Cetăţenii pot semnala la CNI conflictele de interese

Cetăţenii pot semnala cazurile de conflict de interese şi incompatibilităţi cu funcţia direct la CNI la linia telefonică dedicată cu numărul (022) 820601 sau prin intermediul portalului www.cni.md. Începând cu 31 martie anul curent declaraţiile de interese ale funcţionarilor publici vor fi stocate pe acest portal şi vor fi accesibile publicului larg. Portalul www.cni.md va conţine un registru electronic actualizat al declarațiilor de avere şi de interese transmise şi depuse la Comisia Națională de Integritate.

Procedura de cercetare a cazurilor de conflict de interese la CNI

Potrivit legii privind CNI, dacă, în urma controlului, Comisia constată că persoana  a emis/adoptat un act administrativ, a  încheiat un act  juridic, a  luat o decizie sau a participat  la  luarea unei decizii cu  încălcarea dispoziţiilor  legale  privind  conflictul  de  interese, se adoptă un act de constatare.  Actul  de  constatare  a  conflictului  de  interese   se  aduce  la  cunoştinţa persoanei supuse controlului în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data adoptării.   În  termen  de  15  zile  lucrătoare  de  la  data  când  i  s-a  adus  la  cunoştinţă  actul  de  constatare  a conflictului de interese, persoana vizată îl poate contesta în instanţa de contencios administrativ competentă.  Actul  de  constatare  a  conflictului  de  interese  sau  a  incompatibilităţii  rămâne  definitiv  după expirarea termenului specificat în lege, în cazul în care nu a fost contestat, sau la data rămânerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti emise ca urmare a examinării contestaţiei.

După  rămânerea  definitivă  a  actului  de  constatare  a  conflictului  de  interese, Comisia  sesizează instanţa  de  judecată  competentă  în  vederea  anulării  actului  administrativ  emis/adoptat,  actului  juridic  încheiat  sau  deciziei  luate  cu  încălcarea  dispoziţiilor  legale  privind  conflictul  de  interese.  Comisia  sesizează  şi  organele  competente  în  vederea  atragerii  persoanei  la  răspundere disciplinară  sau,  după  caz,  în  vederea  încetării  mandatului,  raporturilor  de  muncă  sau  de  serviciu  ale acesteia.

Legea privind conflictul de interese spune că niciun funcţionar nu are voie să ia decizii în favoarea firmelor, ai căror asociaţi sunt ei înşişi, rude sau colegi de partid.  În asemenea situaţii, ei sunt obligaţi să anunţe în decurs de 3 zile despre existenţa conflictului de interese apărut şi să se retragă de la luarea deciziei. De asemenea, funcţionarii sunt obligaţi să depună declaraţii de interese la începutul mandatului şi să le actualizeze în fiecare an până la 31 martie.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii