Integritate

Candidata PCRM pentru circumscripţia naţională, Maria Postoico: proiecte de legi controversate si mersul la coafor cu mașina de serviciu

Tribuna.md
Autor: Crina Dumitriu
13/02/2019 8035

Maria Postoico, cea mai longevivă dintre deputații din Parlamentul Republicii Moldova, cu 20 de ani de mandat, este membră a Partidului Comuniștilor din 1998 și una dintre apropiatele fidele ale liderului formațiunii, Vladimir Voronin. La alegerile din 24 februarie ea candidează pentru un nou mandat, cu nr. 41 pe lista Comuniștilor. Până a deveni deputată, Postoico a fost judecatoare, iar din postura de demnitar public a fost acuzată în presă că ar fi făcut trafic de influență în cazul unor procese de judecată. A promovat proiecte de legi controversate și a abuzat de resursele administrative, fiind surprinsă la coafor cu mașina de serviciu.

Comunista Maria Postoico și-a început activitatea în structurile publice în anul 1970, inițial ca inspectoare la Ministerul Afacerilor Interne, apoi șefă a Secției juridice la întreprinderea republicană „Moldhoztorg". În anul 1983 este numită arbitru de stat, ulterior membru al Colegiului Arbitrajului de Stat, judecătoare, apoi membră a Prezidiului Judecătoriei Economice a Republicii Moldova.

A fost vicepreședintă a Parlamentului, președintă a Comisiei pentru securitatea statului și asigurarea ordinii publice (2000-2001), președintă a Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi (2001-2005) și a Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice în ultima garnitură parlamentară. .

Maria Postoico este membră a Partidului Comuniștilor şi nu a mai făcut parte din alte formaţiuni politice.

Maria Postoico a cumulat până în anul 2012 mandatul de deputat cu cel de judecator. Ea a activat în calitate de judecătoare în municipiul Bălţi și la Curtea Economică de Apel. Odată cu intrarea in vigoare, la 31 august 2012, a noii legi cu privire la statutul judecătorului, care interzicea imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei, deputata Maria Postoico era obligată să aleagă o singura funcție. Conform legii, ea urma să depună o cerere de demisie în termen de 30 de zile, de la intrarea în vigoare a noilor modificări. Deputata însă nu a depus cererea în termenii stabiliți. La 12 noiembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a decis în favoarea ”demisiei onorabile” din funcția de judecător în cazul Mariei Postoico. 

Trafic de influență

Presa a scris despre Maria Postoico că, din postura de parlamentar, în perioada în care Partidul Comuniștilor se afla al guvernare, ar fi făcut presiuni asupra procurorilor pentru a muşamaliza un şir de dosare penale și că ar fi intervenit de mai multe ori cu telefoane de protecţie către conducerea Procuraturii Generale pentru a lua apărarea unor agenţi economici aflaţi în vizorul organelor de drept. S-a mai scris că ar fi perceput taxe pentru promovarea unor persoane în sistemul judecătoresc şi vamal.

În anul 2003 ziariștii de la Flux scriau că deputaţii comunişti Ivan Pismac şi Maria Postoico şi consilierul preşedintelui Vladimir Voronin, Artur Reşetnicov, ar fi influienţat justiţia ca să dea câştig de cauză secretarei unei organizaţii a PCRM din Chişinău, într-un litigiu legat de apartamentul moştenit împreună cu fiica sa. Ei cereau Procuraturi Generale „protejarea membrei de partid a PCRM”. Despre Maria Postoico în articol se spune doar: „graţie implicaţiei directe a deputaţilor comunişti Ivan Pismac, Maria Postoico şi a Consilierului preşedintelui republicii, Artur Reşetnicov, toate sentinţele pronunţate de instanţele de judecată au fost favorabile mamei şi surorii Olgăi”.

Maria Postoico a ajuns în vizorul opiniei publice după ce, în 2010, jurnaliştii de la Timpul au făcut referire la o scrisoare adresată Ministerului Finanţelor, pe care ea a semnat-o în 2003, în calitate de şefă a Comisiei parlamentare juridice. Postoico venea cu recomandări ca suplimentul la pensiile poliţiştilor participanţi la conflictul de pe Nistru să fie de doar 18 lei, fapt ce contravenea prevederilor legale de la acea vreme. Recomandările comunistei coincideau cu concluziile unui control secret al Curţii de Conturi. Decizia, potrivit reporterilor, s-a soldat cu un un val de contestări în instanţele de judecată, cele mai multe cazuri fiind pierdute de către stat.

Lista neagră a Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat

Maria Postoico a figurat în listele negre ale candidaților cu probleme de integritate pentru alegerile parlamentare din aprilie și iulie 2009, dar și cele din noiembrie 2010, întocmite de o echipă de jurnaliști, printre care și reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova. Postoico a fost inclusă în listă  pentru că în anul 2008 a solicitat, alături de alţi deputaţi, obţinerea unei locuinţe într-un bloc nou, în condiții favorizante, deși la acel moment  nu avea nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai. Este vorba despre un apartament cu suprafața de 89 de metri pătraţi, dat în exploatare în 2013. Deputata a plătit pentru fiecare metru doar 310 euro, deşi la acel moment valoarea de piaţă a spaţiului locativ era mult mai mare. Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietăţi a Mariei Postoico, la momentul înscrierii în listă ea deţinea deja două loturi de pământ, vilă şi apartament. În 2013, politiciana a declarat că valoarea cadastrală a noului apartament este de circa 600.000 de lei.

La coafor cu mașina de serviciu

Maria Postoico a fost surprinsă de câteva ori utilizând mașina de serviciu în scopuri personale. În iunie 2014 activistul Oleg Brega a surprins-o pe deputată într-o zi de duminică la salonul de frumusețe de la intersecția străzilor 31 august 1989 și Petru Movilă din Chișinău, cu mașina de serviciu, cu numărul de înmatriculare RM P 007. Șoferul mașinii de serviciu l-a agresat pe activistul care filma mașina.

Ulterior, în cadrul unei ședințe a Parlamentului, deputații din fracțiunea PLDM i-au cerut explicații deputatei, iar ea a spus că mergea la o întânire cu alegătorii și că în așa situații „nu-și permite să meargă necoafată”.

În luna iulie 2014, Comisia Națională de Integritate (CNI) a inițiat o procedură de control în privința deputatei Maria Postoico pentru a verifica dacă aceasta a fost sau nu în conflict de interese deplasându-se cu mașina de serviciu la un salon de frumusețe. În octombrie 2014 CNI a clasat cauza privind încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în privința Mariei Postoico "pe motivul lipsei încălcării regimului juridic al conflictului de interese în cazul utilizării automobilului de serviciu”.

Actul constatator al CNI: 

La APCE a refuzat să condamne crimele comunismului

Fiind membră a delegatiei Moldovei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Maria Postoico a refuzat să voteze, împreună cu colegul său de partid şi de delegaţie, Arcadii Pasecinik, în februarie 2006, la plenara APCE, o rezoluţie „cu privire la condamnarea de catre comunitatea internationala a crimelor regimurilor comuniste totalitare”. Acest fapt a fost calificat de unii deputaţi din opoziţie ca “fariseism” al comuniştilor în condiţiile în care aceştia îşi declară permanent “orientarea proeuropeană”. Detalii în stenograma sedintei plenare a Parlamentului din 9 februarie 2006Maria Postoico nu a răspuns acestor acuzaţii. 

Avere și interese

Maria Postoico a intrat recent într-un top al pensionarilor de lux din Parlament, cei care pe lângă salariu de deputat, ridică și pensii destul de mari. Aceasta a avut, în 2017, o pensie de 136 098 de lei, câte 11 341 de lei lunar. În ultima declarație pe avere și interese, depusă la CEC pentru anii 2017 -2018, deputata a hașurat veniturile din pensie și indemnizații. 

În perioada în care Maria Potoico a fost deputată în Parlament aferea familiei a sporit considerabil. În 2006, deputata a moştenit şase terenuri agricole în satul Buţeni, raionul Hânceşti, cu o suprafaţă totală de 1,08 hectare. În 2008 suprafața terenurilor deținute în proprietate a ajuns la 1,1762 ha. În declarația pentru 2017 apare un lot de pământ agricol procurat în 2011, dar care nu a fost indicat în declarațiile anterioare. În declarația pe avere depusă la CEC pentru anii 2017-2018 deputata indică 7 terenuri cu o suprafață totală de 1,25 ha.

Din 2007 declara că familia sa deține 120 acțiuni la SA Fabrica de produse chimice Agurdino, ulterior SA Midgard Terra, care a succedat-o pe prima. Deputata nu a declarat niciodată dividente de la această companie. 

În 2015 Agurdino SRL a obținut câștig de cauză la CtEDO într-un litigiu cu Guvernul RM, urmare a încălcării dreptului la un proces echitabil și a dreptului la proprietate.

În 2013 deputata și-a procurat prin investiție un apartament de peste 600 000 lei.

În declarația depusă la CEC pentru anii 2017-2018, deputata arăta că are în proprietate două apartamente și un garaj. La capitolul mașini este indicat același automobil VAZ, procurat în anul 1989. Familia deputatei deține colecții de artă, metale prețioase sau arme, însă această infomație este ascunsă în declarația de avere.

În patru conturi bancare, Maria Postoico indică economii de circa 1000 USD și peste 200 mii de lei.

Declaratia la CEC pe 2017-2018:

Donații la partid

Maria Postoico a donat constant în fiecare campanie electorală sume de bani între 10 mii și 50 mii de lei. La scrutinul parlamentar din 2010 deputata a donat 20 mii de lei, la cel din 2014 – 50 mii de lei. În 2016 Maria Postoico s-a despărțit de numai 10 mii lei, pe care i-a donat formațiunii din care face parte.

Foto: avere.md

Iniţiative legislative afectate de coruptibilitate

Numele Mariei Postoico figurează printre autorii de proiecte de legi afectate de coruptibilitate. De exemplu, în cazul proiectul Legii privind partidele politice, semnat de Postoico alături de alţi deputaţi, intrat în Parlament în decembrie 2006, experţii CAPC au găsit mai multe carenţe. Ei notau atunci că „elaborarea proiectului şi promovarea lui s-a făcut în condiţiile lipsei de transparenţă şi a dezbaterilor publice prealabile, necesare în astfel de domenii extrem de importante pentru sistemul democratic şi viaţa social-politică a ţării”. 

De asemenea, experţii mai spuneau că prevederile proiectului  “sunt expuse ambiguu, acordă împuternici discreţionare extinse şi permit interpretări abuzive, nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale, cu reglementările concurente din alte acte legislative în vigoare”. Experţii recomandau îmbunătăţirea şi precizarea unui şir de prevederi ale proiectului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii