Integritate

VIDEO // Moşia familiei Voronin din pădurea Ţiganca: oameni angajați la negru pentru confortul liderului comunist

Autor: Julieta Saviţchi
09/07/2021 32766

Familia liderului comunist Vladimir Voronin primeşte zilnic produse alimentare ecologice proaspete de la mini-ferma din pădurea Ţiganca, situată la vre-o 800 de metri distanţă de la casa de vacanţă de lux de pe malul iazului. Mai mulți oameni din satele din împrejurimi, angajaţi la negru au grijă de animale, de casa de vacanţă şi de teritoriul adiacent, precum şi de celelalte acareturi. Muncitorii sunt supravegheaţi de o persoană pe nume Ion care, din spusele angajaţilor, ar fi chiar pădurarul angajat de Compania de stat Moldsilva.

Ferma lui Voronin

Ferma care aprovizionează masa fostului preşedinte cu produse ecologige reprezintă câteva ţarcuri şi grajduri pentru animale, precum şi depozitele unde este păstrată hrana animalelor. Pe teritoriu se regăseşte şi aşa numita bucătărie unde sunt prelucrate şi păstrate produsele alimentare.

Bucătăria de la ferma lui Voronin

La fermă sunt cinci vaci, vre-o zece mistreţi, cel puţin vre-o 50 de găini şi iepuri.

Peste drum se află o prisacă, iar mai la vale o seră şi o grădină, dotate cu sistem de irigare, în care sunt cultivate legume.

Prisaca

În ţarcul pentru păsări l-am găsit pe un bărbat, pe nume Ion, care hrănea găinile. Bărbatul ne-a spus că este din satul Trebujeni, raionul Orhei, şi că lucrează „la pădure”. „Pădurarul s-a dus să culeagă floare de tei, la Ivancea. Pădurarii au de dat planul lor. Şi m-a rugat pe mine să dau mâncare la animale”, ne-a spus omul.

Îngrijitorul ne-a declarat mai întâi că „toate sunt ale lui Voronin”, apoi a început să-şi schimbe declaraţia, ba că nu ştie nimic, ba că ferma este a pădurarurui, iar în cele din urmă ne-a somat să părăsim teritoriul şi că este interzis să ne aflăm acolo.

La o distanţă de vre-o 10 metri am întâlnit o femeie care are grijă de cele cinci vaci. Aceasta ne-a spus că este din satul Holercani, raionul Dubăsari, lucrează pe schimburi şi că este adusă la serviciu cu un microbuz, împreună cu alţi angajaţi din sat. „Eu nu lucrez de mult timp aici. Mi-au zis băieţii din sat care lucrează că este de lucru şi am venit. Am grijă de vaci, de iepuri. Nu ştiu a cui este ferma, nici cum se numeşte firma. Duceţi-vă la bucătărie la Aniuta, ea ştie mai multe”, ne-a îndemnat îngrijitoarea.

În aşa-numita bucătărie sunt procesate şi păstrate produsele alimentare obţinute la fermă. Pe geam se vedeau câteva borcane cu miere. După ce am bătut la uşă, a ieşit o femeie care ne-a spus că ea este Aniuta. Aceasta nu a fost prea vorbăreaţă şi imediat a sunat unui bărbat pe nume Ion şi i-a raportat că îl caută cineva. Interlocutorul de la celălalt capăt i-a răspuns că nu poate să vină pentru că strânge floare de tei la Ivancea.

I-am spus doamnei că vrem să cumpărăm câte ceva din produsele alimentare, însă aceasta ne-a zis că nu se vând. Femeia nu a vrut să ne dea numărul de telefon al pădurarului şi nici să ne spună cine este proprietarul fermei sau angajatorul: „Eu sunt om mic aici”.

Muncitorii angajaţi să aibă grijă de ferma şi imobilele din pădurea Ţiganca nu vor să vorbească, mai ales în faţa camerei. Pe un drum de la marginea pădurii am întâlnit un microbuz de culoare albă. L-am întrebat pe şofer dacă ştie cine a îngrădit pădurea şi cine are grijă de ea. Bărbatul a zis că este pentru prima dată pe acel drum. Ulterior, am văzut microbuzul la fermele din pădure, iar un angajat ne-a mărturisit că anume cu această maşină sunt aduşi la muncă.

Casa de vacanţă, aranjată ca la carte

Casa de vacanţă sau cum o mai numeşte liderul comunist, căsuţa vânătorului, este amplasată pe malul unui iaz. Pe lângă mobilier, în interior se regăsesc mai multe animale împăiate, iar pe podeaua din sufragerie este aşternută o blană din urs. Teritoriul adiacent căsuţei vânătorului este acoperit cu pavaj. La intrarea în curte se află o platformă din beton, cu suprafaţa de cel puţin 50 de metri pătraţi, care serveşte ca parcare pentru automobile.

Muncitorii au grijă ca întotdeauna casa de vacanţă să fie pregătită pentru vizita liderului comunist şi a oaspeţilor săi. Peste tot este curăţenie impecabilă, gazonul este îngrijit. În celălalt capăt de iaz funcţionează o pompă pentru curăţarea apei.

Casa de vacanţă a llui Vladimir Voronin nu este lipsită de privilegiile civilizaţiei, chiar dacă se află în mijloc de pădure. Până la imobil a fost trasă o linie de înaltă tensiune, iar pe fiecare pilon este amplasată câte o decoraţiune care luminează pe timp de noapte. Nu lipseşte nici iluminarea pe timp de noapte a drumului din pietriş care duce spre casa de vacanţă. Nu departe, în pădure, se găseşte o mini-staţie electrică, iar alături, un generator gata de a fi conectat în caz de se stinge lumina.

Drumul spre casa de vacanţă a lui Voronin

Până la casa de vacanţă a lui Voronin a fost aduse o conductă de gaz, apeduct şi sistem de canalizare.


 

Toate construcţiile din pădurea Ţiganca, ilegale

Imobilele familiei Voronin din pădurea Ţiganca au fost construite în perioada anilor 2005-2009. Acestea nu sunt înregistrate şi nici nu se regăsesc în baza de date cadastrale. La fel, ele nu apar pe harta cadastrală.

Legea permite ca în pădure să fie construite doar căsuţe din lemn, uşor demontabile. Construcţiile din piatră, cele cu temelie, platformele din beton sunt interzise.

Imobilele din pădurea Ţiganca nu se încadrează în aceste reguli. În una din clădirile de la fermă a fost construit chiar şi un beci. Dacă s-ar respecta buchea legii, toate imobilele ar fi demolate, iar contractul de arendă al pădurii, reziliat.

Există semne de întrebarea privind conducta de gaze naturale, linia de înaltă tensiune, apeductul şi sistemul de canalizare, care cel mai probabil au fost amenajate în lipsa unor autorizaţii în condiţiile când niciun imobil nu a fost dat oficial în exploatare.

Contracte dubioase şi omorul misterios al fondatorului întreprinderii

Despre faptul că pădurea de la Ţiganca, cu suprafaţa de peste 600 de hectare, a fost dată în arendă pe un termen de 49 de ani întreprinderii Biotex-com, afiliată lui Oleg Voronin, fiului liderului PCRM cunosc mai mulţi.

Mai puţin se ştie că fondatorul şi administratorul întreprinderii respective a fost bodyguardul lui Oleg Voronin, Ghenadie Scripcaru, fost subofiţer al Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială, Fulger, omorât în condiţii suspecte la 21 de zile după semnarea contractului cu Moldsilva.

Documentul a fost semnat la 10 martie 2008, iar la 31 martie Scripcaru a fost omorât în timp ce aștepta în maşină în faţa unui bar din Ceadîr Lunga. Poliţia i-a reţinut pe presupuşii făptaşi, doi tineri, care au fost condamnaţi la câte 22 de ani de închisoare. Ulterior, instanţa de judecată a constatat că cei doi au fost torturaţi de poliţie ca să recunoască vina.

Este curios faptul că doar cu trei zile înainte să fie ucis, Ghenadie Scripcaru, i-a vândut contabilei de la Biotex-com, Margarita Malcoci, 85 la sută din activele întreprinderii. Scripcaru ar fi semnat pe numele contabilei o procură prin care îi încredinţează să perfecteze toate actele de înregistrare a proprietăţii.

Restul 15 la sută din active au fost moştenite după decesul lui Ghenadie Scripcaru de soţia sa, Angela.

La moment, SRL Biotex-com le are în calitate de fondatoare oficiale pe Margarita Malcoci şi Angela Scripcaru, iar Malcoci mai figurează în calitate de administratoare a întreprinderii care până în octombrie 2018 deţinea aproape 7 la sută din acţiunile băncii comerciale Fincombank. Adresa juridică a întreprinderii se află până în prezent pe strada Mesager 5/2, un bloc de garsoniere destinat angajaţilor Brigăzii de Poliţie Fulger, în care a locuit şi Ghenadie Scripcaru.

Procurorii au intentat pe numele Margaritei Malcoci un dosar penal pentru fals în acte publice după ce experţii au constatat că semnătura lui Ghenadie Scripcaru de pe procura eliberată contabilei era falsă.

La 6 mai 2014, Curtea Supremă de Justiţie a achitat-o irevocabil pe Margarita Malcoci pe motiv că nu exista componenta de infracâţiune. „Colegiul penal a reiterat că, aceste rapoartede expertiză nu pot fi reţinute ca probe ce ar sta la baza învinuirii, deoarece contractul de vânzare-cumpărare nr. 3183, din 27.03.2008 şi procura nr. 2888, din 27.03.2008 au fost autentificate notarial. Mai mult ca atât, prin raportul de expertiză nr. 046, din 10.01.2012, deşi s-a stabilit că semnăturile executate din numele lui Scripcaru Ghenadie nu sunt efectuate de către acesta, nu s-a constatat că ele sunt efectuate de inculpată”, şi-au motivat decizia magistraţii din înalta curte.

Presa a scris anterior că atât gazoductul, cât şi apeductul ar fi fost construite din bani publici în timpul aflării PCRM la guvernare, la fel ca şi aprovizionările.

În 2011, Agenţia a iniţiat procedura de reziliere a contractului de arendă a fâșiilor de pădure Ţiganca cu Biotex-com, pe motiv că agentul economic nu respectă angajamentele contractuale.

Totodată, procurorii anticorupţie au pornit un dosar penal pe numele lui Anatol Popuşoi, directorul Moldsilva în perioada guvernării comuniste. Lui Popuşoi i s-a incriminat că a preluat ilegal pădurea de la fostul arendaş, firma Ton, fără licitaţie, a înstrăinat în favoarea Biotex-com construcţii neautorizate de pe acelaşi teren contra sumei de 360 mii lei. Lui Popuşoi i s-a mai incriminat neglijenţă în serviciu, pentru că a permis efectuarea construcţiilor în pădurea Ţiganca, o construcţie capitală din piatră, o casă din bârne cu un nivel, o fermă pentru fazani, un iaz cu heleşteu şi reţele inginereşti), ceea ce contravine legislaţiei şi prevederilor contractului, dar şi pentru că a îngrădit accesul populaţiei în pădure.

În august 2013, Procuratura Anticorupţie, condusă în perioada respectivă de către Eduard Harunjen, a încetat urmărirea penală pe numele lui Popuşoi, invocând lipsa componenţei de infracţiune.

La fel, s-a renunţat şi la rezilierea contracului de arendă a pădurii cu SRL Biotex-com, firma lui Oleg Voronin fiind salvată de justiţie, care i-a iertat toate datoriile către stat.

Funcţionar Moldsilva: „Accesul în pădurea Ţiganca nu este interzis”

Directorul Întreprinderii pentru Silvicultură din Orhei, Viorel Petic, ne-a declarat că oamenii de rând au dreptul să circule nestingherit prin pădurea Ţiganca. „A fost dat în arendă fondul cinegetic, nu şi cel forestier. Acesta se află în gestiunea noastră. Fiecare poate să intre acolo, să strângă ciuperci, pomuşoare”, ne-a declarat funcţionarul.

Întrebat de ce pădurea continuă să fie îngrădită cu sârmă ghimpată, iar porţile râmân închise, Viorel Petic ne-a răspuns: „Gardul a fost instalat în perioada guvernării comuniste, iar acum puţin ce a mai rămas din sârma ceia. Şi porţile sunt deschise”.

Funcţionarul a infirmat şi faptul că pădurarul Ion Pancu are grijă de proprietăţile lui Voronin din pădurea Ţiganca. „Nu are dumnealui nicio atribuţie. Sunt alţi angajaţi acolo”, a precizat Petic.

Vladimir Voronin: „Taxele de arendă sunt prea mari”

Nu am reuşit să vorbim cu preşedintele PCRM. Secretara sa, Aliona Caraman ne-a spus că Vladimir Voronin este foarte ocupat şi vom reuşi să discutăm doar după alegeri.

Liderul comunist a declarat anterior pentru mass-media că mai merge uneori la vânătoare în pădurea Ţiganca, că este singura pădure care îl primeşte, dar familia sa ar putea să renunţe la arendă pentru că este prea costisitoare.

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii