Integritate

Năvala procurorilor peste avocatură: Candidaţii-,,surpriză”din lista celor care vor să ajungă apărători

Colaj: CIJM
Autor: Julieta Saviţchi
24/01/2022 13718

Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă, marţi, în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori, iar opt au făcut parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru infracţiuni de corupţie.

Cei 69 de pretendenţi la licenţa de avocat încearcă să beneficieze de o prevedere din Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, care permite accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a celor care au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei, instituţie obligatorie pentru toţi procurorii şi judecătorii, şi care au lucrat cel puţin 6 ani în sistem. Planurile le-ar putea fi date peste cap de modificările la Legea cu privire la Avocatură, votate în două lecturi de actualul Parlament în ziua de 21 ianuarie, care îi va pune pe picior egal pe toţi doritorii de a îmbrăca roba de avocat, indiferent dacă sunt judecători sau procurori, şi să susţină examene. Până la intra în vigoare, însă mai este nevoie ca legea să fie promulgată de şefa statului, apoi publicată în Monitorul Oficial. Astfel, o bună parte din cei 69 de candidaţi au şanse reale să se aleagă pe ultima sută de metri cu licenţele râvnite.

Mircea Roşioru, magistrat.md

1. Mircea Roşioru este fost procuror general adjunct şi a depus cerere de demisie atât din funcţie, cât şi din sistem, în octombrie 2021, la scurt timp după reţinerea lui Alexandr Stoianoglo.

Mircea Roşioru şi-a început cariera în Procuratură în 2001. În martie 2017, ex-procurorul general, Eduard Harunjen, l-a avansat pe Roşioru în funcţia de procuror general adjunct, iar în decembrie 2019, Alexandr Stoianoglo l-a menţinut în funcţie. Mircea Roşioru a declarat pentru Anticorupţie.md că părăseşte sistemul pentru a se face o schimbare. „Probabil că trebuie să se facă o schimbare şi nu vreau să încurc. Plec ca să poată face schimbarea”, ne-a declarat omul legii.

Mircea Roşioru a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 317.063 lei, iar alte 8716 lei le-a obţinut din activitatea didactică. În cei 20 de ani de carieră, procurorul Roşioru s-a ales cu două apartamente, de 59,5 metri pătraţi în 2009, şi de 121,3 metri pătraţi, în 2018. Potrivit lui Roşioru, primul apartament i-a fost oferit de tatăl său în posesie gratuită. Cel de al doilea imobil l-a costat pe omul legii 826.245 lei. Roşioru mai deţine în proprietate un teren pentru construcţii cu suprafaţa de 6 ari şi un garaj estimat la 88.267 lei. Roşioru a mai declarat şi un automobil de model Opel Astra, fabricat în 2005 şi cumpărat în 2011 cu 61.000 lei.

Mircea Roşioru figurează în dosarul Stoianoglo pentru complicitate în eliberarea din închisoare a afaceristului Veaceslav Platon.

2. Ion Caracuian, despre care se spune că este cumătru cu procurorul general adjunct, Ruslan Popov, învinuit într-un dosar pentru îmbogăţire ilicită, a demisionat în luna octombrie, la puţin peste un an de la desemnare. Caracuian nu a indicat cauza pentru care pleacă din sistem, invocând motive personale.

Ion Caracuian, CIJM

 

Ion Caracuian a fost numit şef interimar la PCCOCS în decembrie 2019, după preluarea conducerii Procuraturii Generale de către Alexandr Stoianoglo. La începutul lunii septembrie 2020, el a câştigat concursul pentru funcţia de şef al PCCOCS, fiind singurul participant. Până să ajungă şef la PCCOCS, Caracuian a fost şeful secţiei pentru combaterea torturii din cadrul Procuraturii Generale.

Ion Caracuian, este bănuit de îmbogăţire ilicită. Surse din cadrul Procuraturii ne-au comunicat că fostul şef al PCCOCA este bănuit că în luna noiembrie a anului trecut a vândut cu 30.000 de euro un automobil de model Santa Fe, care i-ar fi aparţinut, însă era înregistrat pe o persoană terţă.

Precizăm că la 13 noiembrie, Ion Caracuian a făcut modificări în Declaraţia de avere şi interese personale. Fostul şef a inclus un automobil de model Santa Fe, fabricat în 2019 şi evaluat la 630.000 de lei, care i-ar fi fost dat în posesie de către cetăţeanul Valeriu Afteni.

3. Victor Plugaru, procurorul din Procuratura municipiului Chişinău care a gestionat dosarul expulzării profesorilor turci, în care a fost inculpat fostul directort al SIS, Vasile Botnari, a părăsit, toamna trecută, sistemul, după 13 ani de activitate.

Victor Plugaru, Captură TV8

Victor Plugaru a fost cel care a clasat dosarul penal pornit în 2019 pentru a verifica dacă a fost legală perfectarea dublelor identități pentru fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și omul de afaceri Vaja Jhashi.

Victor Plugaru a raportat pentru anul trecut două apartamente, dintre care unul, cu suprafaţa de 66 metri pătraţi, a fost cumpărat în 2011. În 2017, omul legii şi-a cumpărat şi garaj, cu suprafaţa de 54,8 metri pătraţi, care l-a costat 85.500 de lei. În 2019, Victor Plugaru şi-a cumpărat cu 360 de mii de lei un automobil de model Audi Q 5. Anul trecut, acuzatorul şi-a procurat şi un automobil BMW 530i, pentru care a achitat 460.320 de lei. Tot în 2020, Victor Plugaru a vândut un automobil Mercedes E200, pentru care a încasat 400.000 de lei. Omul legii a mai raportat remitenţe de 680 de euro din Italia şi un ajutor de 100.000 de lei din partea bunelului.

4. Adriana Bețișor, fostă șefă adjunctă și interimară a Procuraturii Anticorupție, a depus cerere de eliberare din organele Procuraturii, în iulie 2019, invocând motive personale.

Adriana Beţişor, noi.md

Adriana Bețișor a fost procurora care a instrumentat, în 2015, unul dintre cele mai răsunătoare dosare de corupție, cel în care a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare, pentru corupere pasivă şi trafic de influenţă, fostul premier Vlad Filat. A gestionat mai multe dosare de rezonanţă. În iulie 2012, presa a scris că a condus grupul de procurori care au efectuat percheziţii în oficiile unor firme din reţeaua omului de afaceri Veaceslav Platon. Un an mai târziu, tot ea a instrumentat dosarul intentat omului de afaceri Leonid Volneanschi, patronul firmelor care gestionează businessul „Elat” din Chişinău, cauză încetată la sfârșitul lui 2013, din lipsa infracţiunii.

În 2013, Beţişor a gestionat și dosarul penal pe numele lui Boris Focşa, fost ministru al Culturii, suspectat de implicare în vânzarea ilegală a monumentelor istorice din str. M. Eminescu nr. 52 din Chişinău. În 2014–2015, s-a ocupat de dosarele privind frauda din sistemul bancar, inclusiv dosarele penale pe numele lui Ilan Şor. Beţişor a instrumentat şi dosarul „Caravita”, firmă afiliată lui Filat prin intermediul lui Ion Rusu, cumnatul şi naşul acestuia.

După plecarea din sistem, Adriana Beţişor nu a mai apărut în spaţul public. În septembrie 2021, procurorii au transmis în judecată un dosar în care fosta procuroră este acuzată de corupţie pasivă în proporţii deosebit de mari.

5.Adrian Popenco, fost şef-adjunct al Procuraturii municipiului Chişinău, Adrian Popenco, a demisionat din funcţie şi din sistem la începutul anului curent. Popenco a nimerit de mai multe ori în vizorul presei pentru presupuse acţiuni de corupţie şi a fost subiectul unei anchete a Centrului pentru Investigaţii Jurnalistice din Moldova (CIJM) despre averea înregistrată pe numele rudelor. Adrian Popenco şi-a motivat plecarea din sistem prin faptul că doreşte să încerce şi alte activităţi.

Adrian Popenci, magistrat.md

 

Adrian Popenco și-a început cariera în Procuratura Anticorupție în 2007. A fost numit șef adjunct al instituției respective în noiembrie 2013. În toamna anului 2015, a ajuns în atenția opiniei publice după ce a primit și a înregistrat denunțul lui Ilan Șor împotriva fostului premier Vlad Filat.

În toamna anului 2020, Popenco a fost denunțat de fostul angajat al Centrului Național Anticorupție, Ruslan Harcenco, că ar fi unul dintre beneficiarii mitei de 100.000 de euro oferită la începutul anului 2016 de către președintele Federației de Basket din Moldova, Octavian Vucol, învinuit într-un dosar de escrocherie. Omul legii a respins acuzația.

CIJM a publicat anterior o anchetă în care se arată că Adrian Popenco locuiește într-o casă de milioane aflată într-un cartier de lux din localitatea Dumbrava, lângă Capitală, și conduce de trei ani un Mercedes de ultima generație. Cu toate acestea, omul legii susține că nu îi aparține nimic. După spusele sale, casa este a socrilor săi, iar mașina – a unei rude generoase.

Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a pornit, în decembrie 2020, să verifice averea procurorului Popenco. Până în prezent, nu a fost emis un act de constatare.

6.Eduard Florea şi-a început cariera în 1992 în Procuratura raionului Ungheni, în calitate de anchetator. Din aprilie 2007 până în octombrie 2010 a fost procuror şef al raionului Făleşti. În toamna anului 2010 a revenit în Procuratura Ungheni, doar că în calitate de şef, funcţie pe care a deţinut-o până în aprilie 2021.

Eduard Florea

 

Vara trecută, Eduard Florea a fost subiectul unei anchete a postului de televiziune Jurnal TV, care a descoperit că omul legii locuieşte şi are viză de reşedinţă într-o casă de lux pe care nu a declarat-o. Procurorul a explicat că imobilul îi aparţine surorii sale, stabilită cu traiul în Marea Britanie. Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a decis să investigheze averea procurorului din Ungheni.

Omul legii a declarat că deţine în folosinţă patru automobile, dintre care o Toyota Rav 4, toate înregistrate pe numele surorii sale. Eduard Florea a declarat în proprietate şi un apartasment de 47 de metri pătraţi, oferit ca locuinţă de serviciu în 1992, şi un automonil de model VAZ – 2108, fabricat în 1997.

7. Daniel Baraliuc este procuror în Procuratura municipiului Chişinău. În august 2019, procurorul Daniel Baraliuc a nimerit în lista celor 20 de procurori, întocmită de deputaţii Radu Marian şi Dan Perciun, a căror avere urma să fie verificată. Motivul a fost că Baraliuc a indicat o mașină de model Toyota Prius Plus din 2013 la preț de 10 000 lei, asta deși un autoturism similar ar costa de la 8.800 de euro, pe piața auto.

Daniel Baraliuc, Captură Jurnal TV

În 2019, Baraliuc a ajuns în atenţia presei şi pentru faptul că ar fi primit donaţie un apartament din sectorul Buiucani al Capitalei de la o femeie cu dizabilităţi mintale. Aceasta transformase apartamentul, înregistrat pe numele procurorului, într-o gunoişte, iar ia dormea în scara blocului.

Baraliuc este acuzatorul care a gestionat dosarul penl pe numele fostului avocat Valerian Mînzat.

8.Procurorul de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Taras Patraman, este suspectat de includerea intenționată a unor date false în declarația de avere și interese personale. Aceasta este concluzia inspectorului de integritate Serghei Pleșca după ce a constatat că procurorul Patraman a indicat în declarație de avere și interese personală o mașină de 10.000 de lei când, de fapt, ar fi plătit pentru vehicul 7.850 de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova au scris, în februarie 2020, că singura avere declarată de Taras Patraman este mașina cu pricina. 

Conform raportului de consultare a bazei de date Sistemul Informațional Integrat Vamal, la care face trimitere inspectorul de integritate, la 28 aprilie 2017, o persoană fizică a finalizat în vamă procedura de import a vehiculului uzat Volkswagen Golf cu valoare de 120.000 de lei. Mașina a fost cumpărată în Elveția cu 2.500 de franci.

În același timp, raportul de consultare a bazei de date www.999.md din 22 august 2020 confirmă că în sistemul informațional ținut de SRL Simpals a fost publicat articolul publicitar, cu ultima modificare la 4 iulie 2017, privind anunțarea pentru vânzare a mașinii cu pricina, la prețul de 7.850 de euro.    

Inspectorul de integritate a sesizat organul de urmărire penală în vederea pornirii urmăririi penale pe numeile lui Taras Patraman.

Alexandru Caraman

9. Alexandru Caraman este procuror PCCOCS şi a fost vizat într-o anchetă a CIJM. Acesta şi-a procurat, în 2020, un apartament cu suprafaţa de 107,8 metri pătraţi în Federaţia Rusă, pentru care a achitat 8.577.000 de ruble.Omul legii mai deţine în proprietate şi un apartament de peste 80 de metri pătraţi, procurat în 2013. Deşi păstrează într-un cont bancar 322.929 de lei, Alexandru Caraman a împrumutat în 2020 două milioane de lei de la o persoană fizică, fără nicio dobândă, pe un termen de 10 ani.

magistrat.md

Caraman este cunoscut pentru gestionarea unui dosar din seria 7 aprilie 2009, în care era învinuit fost vicecomisar al municipiului Chuşinău, Iacob Gumeniţă. După un proces care a durat mai mulţi ani, Gumeniţă a fost achitat.

10. Andrei Baeșu a plecat în decembrie 2019 de la Procuratura Anticorupție după un control efectuat de Procuratura Generală. El a fost cercetat penal pentru amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare. Baeșu este cunoscut opiniei publice pentru rolul său în dosarul lui Veaceslav Platon și al primarului de Orhei, Ilan Şor.

Andrei Baeşu, Captură TV

De asemenea, Baeșu figurează într-o anchetă a CIJM despre un caz de mită mușamalizat de oamenii legii. Un om de afaceri a oferit 235.000 de euro procurorilor anticorupție pentru încetarea urmăririi penale. Cazul a ajuns în gestiunea procurorului Baeșu, însă nu a avut finalitate.

O altă anchetă a CIJM arată că Baeșu a beneficiat în ultimii ani de donații de mii de euro, iar în 2018, a făcut cumpărături de peste 1.000.000 de lei, de vreme ce întregul venit al familiei a fost de trei ori mai mic.

După plecarea dn sistem, Baeşu şi-a încercat norocul în magistratură şi ca inspector de integritate.

În 2020, când Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, pe numele lui Baeşu a fost pornit un dosar penal pentru că ar fi fabricat dosarul lui Veaceslav Platon.

Şi mandat de procuror, şi licenţă de avocat

O parte din cei care speră să fie admişi marţi în avocatură sunt procuror aflaţi în plină activitate. Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

Iurie Lealin, magistrat.md

magistrat.md

În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie.

Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019. Organizaţia respectivă a fost fondată de un grup de acuzatori care nu au semnat în vara anului 2019 declarația procurorului general, Eduard Harunjen, privind pretinsele presiuni politice asupra procurorilor.

Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei.

Victor Furtună

Printre acuzatorii care vor să obţină licenţă de avocat este şi Victor Furtună, cel care a pornit mai multe dosare penale şi l-a reţinut toamna trecută pe Alexandr Stoianoglo. Victor Furtună ne-a declarat că nu intenţionează să părăsească Procuratura şi că încearcă să se folosească de o oportunitate pe care i-o oferă la moment legislaţia. „Rămân în Procuratură. Dar modificările făcute vara trecută la Legea cu privire la Avocatură nu împiedică ca un procuror să obţină licenţa de avocat. Dar aceasta nu înseamnă că voi fi concomitent şi procuror, şi avocat”, a precizat Furtună.

O declaraţie similară ne-a făcut şi colegul său din Procuratura Anticorupţie, Victor Cazacu, care reprezintă acuzarea în sosarul fostului şef de la PCCOCS, Nicolae Chitoroagă: „Rămân în Procuratură, dar beneficiez, ca şi alţi colegi, de oportunităţile oferite”.

Candidaţii din magistratură cu probleme de integritate

Majoritatea judecătorilor înscrişi în lista celor 69 au probleme de integritate. De exemplu, Sergiu Furdui, fost judecător la Curtea de Apel Chişinău, care a plecat din sistem în martie 2021. Furdui a activat în calitate de magistrat la Curtea de Apel Chișinău din anul 2012. El a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri publice. În 2012, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi „un stat separat”. CSM a decis atunci ca judecătorul să fie „atenționat”. În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor.

Sergiu Furdui
Oleg Ciumaş

Zinaida Talpalaru este judecătoarea care, în 2017, a admis parțial acțiunea înaintată de Exclusiv Media - companie afiliată socialiștilor, împotriva RISE Moldova, care a demascat operațiunea "Bahamas". Magistrata şi-a dat demisia la începutul anului trecut, după 24 de ani de activitate în sistem.

Oleg Ciumaş, ex-judecător la Bălţi, a plecat din sistem în septembrie 2021. Acesta a fost cercetat penal, în 2018, pentru că în timp ce se afla la volanul mașinii sale, ar fi fost implicat într-un accident rutier în urma căruia un motociclist de 21 de ani și-a pierdut viața.

Oleg Ciumaș a făcut parte din completul de judecători de la Judecătoria Fălești, care la 4 februarie 2015, aproape de miezul nopții, a pronunțat sentința în dosarul vânătorii VIP din Pădurea Domnească, care a avut loc la 23 decembrie 2012 , soldată cu decesul lui Sorin Stați. și la care au participat mai mulți oficiali de rang înalt.

Judecătoarea Maria Negru a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău în luna noiembrie a anului trecut.Maria Negru este sora influentului avocat și proprietar al unor instituții de învățământ, inclusiv în domeniul dreptului, Gheorghe Avornic. Întâmplător sau nu, CSM a propus candidatura Mariei Negru pentru avansare în perioada când Gheorghe Avornic era membru al Consiliului. Gheorghe Avornic a părăsit sala de ședințe în momentul examinării chestiunii cu privire la sora sa.

Maria Negru

Maria Negru a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit de 112,9 metri pătrați, estimate cadastral la 921,7 mii de lei, a terenului de trei ari și a unei construcții accesorii în urma semnării unui contract de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună cu înstrăinarea cotei-părți din imobil cu condiția întreținerii pe viață. În 2018,magistrata declara despre finisarea construcției imobilului, pe care l-a dat în exploatare la 20 februarie 2019. Maria Negru a mai raportat că la finele anului 2018 a vândut cu 1,1 milioane de lei un apartament de pe strada Sergiu Rădăuțanu din Chișinău.

Familia Negru mai deține în proprietate o mașină de teren de model Nissan X Trail, fabricat în 2006, pe care a procurat-o în 2009 cu 100 de mii de lei. Familia Negru nu deține afaceri.

Aurelia Toderaş, Eduard Răţoi şi Eugeniu Bejenaru au făcut parte dintr-un top al celor mai avuţi judecători din Bălţi.

Comisia de licenţiere – între ciocan şi nicovală

Şedinţa de marţi a Comisiei de licenţiere a UAM va fi prima în actuala componenţa, în urma alegerilor din decembrie. Adrian Tăbârţă, preşedintele Comisiei, ne-a declarat că se află într-o mare dilemă, după amendamentul votat vineri la Legea Avocaturii. „Nu am văzut modificările şi nu pot să mă expun. Am înţeles că este prevăzut caracterul retroactiv al Legii. Dar se ştie că o lege civilă nu are caracter retroactiv, aşa cum are o lege penală. Nu exclud că cineva ar putea să o atace în Curtea Constituţională. Cei care au depus solicitări pentru licenţă s-au condus de legislaţie şi vor fi nedreptăţiţi într-un fel”, a declarat Tăbârţă.

Preşedintele Comisiei de licenţiere a mai spus că o altă problemă o reprezintă încadrarea în calificativul „reputaţie ireproşabilă”. „Cunosc că unii din lista celor 69 de candidaţi au probleme cu legea. Poate ar fi fost mai bine ca legiuitorul să stabilească nişte filtre privind reputaţia ireproşabilă. Aici iarăşi suntem puşi între ciocan şi nicovală. Pe de o parte, suntem criticaţi dacă un procuror sau judecător cu probleme de integritate este admis în avocatură. Pe de altă parte, este prezumţia nevinovăţiei şi mulţi dintre candidaţii la care le-am refuzat acordarea licenţei, ne-au acţionat în judecată, au câştigat şi am fost impuşi să le plătim cheltuielile de judecată. Cum s-a întâmplat în cazul fostei magistrate Ludmila Ouş care era cercetată pentru corupţie. Ne-a acţionat în judecată şi am fost impuşi nu doar să o acceptăm în breaslă, dar şi să-i achităm onorariul de 5000 de lei pentru avocata Natalia Moloşag. Dar UAM este o organizaţie non-profit, care există din cotizaţiile de membru, iar astfel de procese ar conduce la falimentul ei”, a precizat Adrian Tăbârţă.

Lista candidaţilor

  1. Baraliuc Daniel;
     
  2. Trofimov Serghei;
  3. C.V.;
  4. R.G.;
  5. Balan Eugen;
  6. Nașco Ion;
  7. Furdui Sergiu;
  8. Hadji Evgheni ;
  9. Purici Dumitru;
  10. Talpalaru Zinaida;
  11. Pohilă Oleg;
  12. Diulgher Alexandr;
  13. Tomac Marin;
  14. Baeșu Andrei;
  15. Bețișor Adriana;
  16. Novac Eugeniu;
  17. Furtuna Victor;
  18. Furtuna Tatiana;
  19. Toderaș Aurelia;
  20. Petrea Elena ;
  21. Patraman Taras;
  22. Bejenaru Eugeniu;
  23. Nesterov Aliona;
  24. Lealin Iuri;
  25. Rața Dumitru;
  26. Rapeșco Ivan;
  27. Ciumaș Oleg;
  28. Maxim Irina;
  29. Oganisean Armen;
  30. Dulgheru Ion;
  31. Lanovenco Victoria;
  32. Golban Vasile;
  33. Bordan Tudor;
  34. Caraman Sergiu;
  35. Plugaru Victor;
  36. Caracuian Ion;
  37. Cîrlan Valeriu;
  38. Roșioru Mircea;
  39. Cazacu Victor;
  40. Colța Fiodor;
  41. Vidrașcu-Brînza Carolina;
  42. Caraman Alexandru;
  43. Sîrbu Artur;
  44. Plevan Vasile;
  45. Gratii Tudor;
  46. Sîrbu Valeriu;
  47. Brînza Ion;
  48. Motînga Maxim;
  49. Cerba Veaceslav;
  50. Prisacari Vadim;
  51. Bănărescu Anatolie;
  52. Buțenco Alexei;
  53. Osadcenco Timofei;
  54. Pascal Mihail;
  55. Mircos Adrian;
  56. Botnaru Alexandru;
  57. Macovei Vera;
  58. Jenunchi Elena;
  59. Dorogan Roman;
  60. Negru Maria;
  61. Berladean Igor;
  62. Dodon Sergiu;
  63. Rățoi Eduard;
  64. Ciocan Aurel;
  65. Popenco Adrian;
  66. Belîi Grigori;
  67. Scutaru Adrian;
  68. Florea Eduard.
 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii