ANTICORUPTIE.MD

Autor: Cornelia Cozonac

26/09/2025 3802

Patru formațiuni politice – Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, Viitorul Moldovei și Inima Moldovei, toate cu platforme pro-ruse declarate, s-au antrenat în campania pentru parlament într-un bloc electoral numit Blocul Patriotic, care îl are în frunte pe fostul președinte Igor Dodon, dar și un alt fost președinte - Vladimir Voronin, doar că aflat pe locul 32 în lista electorală, un ex-premier - Vasile Tarlev și fosta bașcană a Găgăuziei - Irina Vlah, toți lideri de formațiuni mai vechi și mai noi. La fel ca și în trecut, liderii blocului au făcut naveta la Moscova, s-au întâlnit cu lideri ruși și și-au etalat în fața alegătorilor promisiunile pentru o relație mai bună cu Federația Rusă. Toți patru lideri ai blocului au participat la guvenare și au în spate implicări în scheme de corupție, dosare penale, iar mai nou - și dosare de corupție electorală. În ultima zi a campaniei electorale Blocul Patriotic a rămas fără Irina Vlah și partidul său Inima Moldovei, care a fost scos din cursa electorală.

Lista de candidați depusă la CEC a Blocului Patriotic numără 110 persoane, între care 64 sunt bărbați și 46 femei. În listă sunt 22 de deputați în ultima legislatură a Parlamentului, intrați în 2021 pe listele Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor.

Decizia de a merge în campania electorală într-un bloc a fost făcută publică la 22 iulie 2025, în cadrul unei declarații comune.

Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, a spus că inițiativa urmărește reunirea forțelor de stânga și centru-stânga într-un „bloc patriotic” care să pună interesul național înaintea intereselor de partid. El a invocat mesajele primite în teritoriu: oamenii ar vota o listă unică dacă partidele „găsesc limbă comună”. Dodon a reiterat tezele de bază cu care formațiunea sa merge în campanie: statalism, identitate moldovenească, valori creștine, neutralitate și parteneriate externe echilibrate.

Irina Vlah, președinta formațiunii Inima Moldovei, a declarat că alianța este răspunsul la deteriorarea situației interne: pierderea populației, lipsa investițiilor și dificultățile fermierilor. „Este singura cale care poate opri degradarea și poate salva Moldova”, a afirmat ea.

Vasile Tarlev, liderul partidului Viitorul Moldovei, a vorbit despre necesitatea „consolidării” pentru a transforma țara „într-o grădină înfloritoare” și a făcut apel la mobilizare națională.

Vladimir Voronin, președintele Partidului Comuniștilor, a atenționat că formarea unui bloc comun presupune compromisuri reale: „Nu trebuie să existe interese egoiste. Să ajungi în Parlament e una; să știi ce faci acolo e altceva.”

Sigla Blocului Patrioții este steaua roșie, cu secera și ciocanul în mijloc. Cu această siglă au mers în scrutinul parlamentar din 2021 Blocul Socialiștilor și al Comuniștilor/

PARTIDE ȘI LIDERI

INIMA MOLDOVEI ȘI IRINA VLAH: DOSARE PENALE, FINANȚĂRI ILEGALE ȘI INTERDICȚII INTERNAȚIONLE

Președinta Partidului Inima Moldova, irina Vlah este pe poziția a treia în Lista electorală a Blocului Patrioții. Partidul său însă a fost scos din cursa electorală în ultima zi a campaniei electorale, pe 26 septembrie.

Cu două zile înainte de alegerile parlamentare, Comisia Electorală Centrală a exclus din cursa electorală Partidul Republican Inima Moldovei, după ce Curtea de Apel Centru a dispus limitarea activității formațiunii pentru 12 luni. Măsura a fost dispusă în baza hotărârii Curții de Apel Centru din 25 septembrie, luată la cererea Ministerului Justiției.Astfel de a elimina formațiunea din cursa electorală. Într-o primă reacție, Partidul Inima Moldovei a condamnat „decizia abuzivă” de excludere din cursa electorală, despre care a spus că reprezintă „ultimul act dintr-un spectacol politic” ce ar fi fost pus la cale pentru a-l „reduce la tăcere”. Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a precizat că în urma excluderii candidaților partidului „Inima Moldovei”, blocul electoral Patriotic trebuie să revadă și să completeze lista de candidați, pentru a respecta criteriul legat de echilibrul de gen.

Decizia instanței și a CEC a fost precedată de o serie de descinderil ale oamenilor legii la mai mulți membri și susținători ai formațiunii politice, în mai multe dosare de corupție electorală. Anterior, ex-bașcana Găgăuziei a fost inclusă în lista de interdicție a Canadei.

În cadrul perchezițiilor efectuate de CNA, Inspectoratul General al Polițieiși procurorii anticoruptie au fost ridicate sume importante de bani în diferite valute, carduri rusești МИР, documente bancare, telefoane, laptopuri, precum și bunuri de lux achiziționate prin mijloace ilegale. Investigațiile au scos la iveală utilizarea aplicației bancare ruse Promsvyazbank – instituție aflată sub sancțiuni internaționale – și coordonarea prin canale Telegram de la curatori din Federația Rusă. Toate aceste elemente indică o schemă complexă de finanțare externă și spălare de bani în beneficiul formațiunii conduse de Irina Vlah. Conform probatoriului, fonduri provenite din Federația Rusă au fost utilizate pentru plata activiștilor, colectarea de semnături contra plată și organizarea de acțiuni electorale, încălcând flagrant legislația Republicii Moldova.

Canada și listele de interdicție

Guvernul Canadei a inclus în lista de interdicție a persoanelor care încalcă „pacea și securitatea internațională” și au legătură cu Rusia, ca urmare a rolului pe care l-au jucat în activitățile de interferență malignă ale Rusiei în Republica Moldova, 16 persoane și două entitiți juridice din Republica Moldova, printre care se numără fosta și actuala bașcană a Găgăuziei Irina Vlah și Evghenia Guțul, lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, precum și formațiunea politică Victorie/Blocul Politic Pobeda și Asociația Obștească Asociația Persoanelor cu Epoleți „Scutul Poporului”. Guvernul de la Chișinău urmează să adopte sancțiuni similare.

După decizia Canadei a urmat blocarea conturilor bancare. Consiliul Interinstituțional de Supervizare (CIS) de pe lângă prim-ministru a decis alinierea la sancțiunile internaționale impuse de Guvernul Canadei. Astfel, toate fondurile celor 16 persoane incluse în lista cu sancțiuni, printre care și cele ale liderei partidului Inima Moldovei, Irina Vlah, urmează să fie blocate de Serviciul Fiscal de Stat. Banii vor fi identificați, după care accesul la ei va fi restricționat în cel mult două zile.

Cochetarea cu Rusia și vizitele la Moscova

Irina Vlah a mers de mai multe ori la Moscova și s-a lăudat cu asta în fața alegătorilor. Ea ar fi primit indicații de la Moscova pentru mai multe decizii e care le-a luat în calitate de bașcană a Gagăguziei, dar și pe care le-a promovat în forul legislativ din UTA Găgăuzia.

Într-o investigație a RISE Moldova, bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, precum și toată elita din UTA Găgăuză erau descriși ca apropiați ai „departamentului moldovenesc” din cadrul Kremlinului care le scria discursurile și le dădea direcții politice.

Politicienii de frunte din UTA Găgăuză se află de ani de zile sub controlul „departamentul moldovenesc” din cadrul Kremlinului, a dezvăluit ancheta RISE Moldova intitutală „Kremlinovici”. Materialul a fost publicat în toamna lui 2020, înaintea alegerilor prezindențiale din 2020 din Republica Moldova.

Conform acestuia, liderii găgăuzi primesc de mai mulți ani instrucțiuni direct de la Moscova despre ce acțiuni politice trebuie să întreprindă și ce discursuri scrise de ruși trebuie să rostească.

În luna mai 2022, Irina Vlah, în calitatea sa de bașcană a semnat luni legea prin care ear permisă în autonomie utilizarea panglicii bicolore „Sfântul Gheorghe”, lege cu o săptămână în urmă de Adunarea Populară găgăuză. Decizia a fost luată în ciuda legii restrictive adoptată pe 20 aprilie de Parlamentul de la Chișinău, care interzicea simbolurilor de război, inclusiv panglica „Sf. Gheorghe” folosită de ruși ca simbol în cadrul invaziei din Ucraina.

Participarea în alegeri

Irina Vlah a obținut două mandate de bașcană a autonomiei găgăuze și a deținut această funcție din 2014 până în 2023. Anterior ea a fost deputată în Parlamentul Moldovei pe listele Partidului Comuniștilor în trei legislaturi.

Metamorfozele politice ale Irinei Vlah și retorica împrumutată

Pe 5 noiembrie 2024, fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, a făcut anunțul despre crearea partidului Inima Moldovei, angajându-se să „urmeze o politică diferită, care să se bazeze pe interesele reale ale cetățenilor" și să „salveze țara de regimul odios" al Maiei Sandu. Ca și Stoianoglo, a prezentat obiectivele partidului ca pe o „restanță” a campaniei prezidențiale la care a participat.

„Un număr mare dintre cei cu care am vorbit și-au exprimat dorința de a contribui la salvarea Republicii Moldova de odiosul regim al Maiei Sandu, care a distrus democrația, economia, justiția (...) Alegerile parlamentare ne dau o șansă reală de a-i înlocui pe cei care au distrus țara în ultimii ani", a declarat Irina Vlah.

Acțiunile Irinei Vlah deconspiră apropierea ei de partidele pro-ruse din Moldova

De-a lungul carierei sale politice, Irina Vlah și-a schimbat retorica de la pro-rusă la pro-europeană, ulterior a spus că „stânga" și „dreapta" trebuie să se unească, apoi a numit cursul european o „greșeală", iar pe reprezentanții UE - „complici ai crimelor". În prezent, ea apare din ce în ce mai mult cu reprezentanți ai partidelor pro-ruse.

Irina Vlah a fost deputat din partea Partidului Comuniștilor.

În decembrie 2014, Vlah și-a anunțat retragerea din partid. În 2015, a candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei, cu sprijinul Partidului Socialiștilor. Vlah, împreună cu socialiștii, a participat activ la organizarea unui referendum în Găgăuzia, în 2 februarie 2014, privind vectorul extern al țării, axat pe „prietenia" cu Rusia și Uniunea Eurasiatică.

Campania electorală a lui Vlah s-a desfășurat sub sloganul: „Votând pentru Irina Vlah, votați pentru Uniunea Vamală". Și Vlah a câștigat alegerile. În decembrie 2022, Vlah, la aniversarea a 28-a de la formarea Găgăuziei, Vlah a anunțat pe neașteptate „sprijinul pentru parcursul european al Moldovei și dorința de a adopta cele mai bune practici europene".

Dar după înființarea partidului Inima Moldovei, Vlah a început să critice dur Uniunea Europeană. „Uniunea Europeană este complice la infracțiunile PAS", a spus ea. În același timp, promite să înceapă relațiile cu Bruxelles-ul „în noi condiții", după alegeri.

Pe site-ul Irinei Vlah (irinavlah.md) am identificat o postare intitulată „Apel către dictatorii UE". În lista „dictatorilor" apare președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European Roberta Metsola și președintele Consiliului European Antonio Costa.

În apelul său, Vlah îi acuză pe reprezentanții UE că susțin partidul de guvernământ și propune condiții: „vom percepe sprijinul vostru pentru PAS ca sprijin pentru sărăcie, distrugere și încălcarea drepturilor omului în Moldova".

Mai mult, Vlah face o declarație care contrazice complet ideea de disponibilitate de a coopera cu UE.

„Nu suntem îngrijorați de scăderea sprijinului pentru ideea de integrare europeană în Moldova. În cele din urmă, este preocuparea UE să ai grijă de reputația sa", spune Vlah, demonstrând indiferență absolută față de vectorul politic al Republicii Moldova.

Pe 5 mai, Irina Vlah participă la o masă rotundă dedicată „aniversării a 80-a de la Marea Victorie".

La această întâlnire, Vlah a spus că „războaiele au loc peste tot în lume, inclusiv în apropierea granițelor noastre". Prin urmare, „păstrarea păcii ar trebui să fie o prioritate absolută pentru conducerea țării".

„Cel mai rezonabil lucru acum este să obținem recunoașterea internațională a statutului neutru al țării noastre. Astăzi, este unilaterală, deoarece nu a fost recunoscută de alte state sau organizații internaționale", a spus Vlah.

Și acum să fim atenți și la anuturajul Irinei Vlah la această întâlnire. Alături de ea îi regăsim pe socialistul Vlad Batrîncea, comunistul Vladimir Voronin, fostul candidat la Președinție din partea partidului "Pentru viitorul Moldovei", Vasile Tarlev, care, împreună cu mai mulți susținători ai grupului Șor, a participat la Moscova la lansarea organizației "Eurasia", asociată cu Kremlinul și Ilan Șor.

La evenimentul dedicat "aniversării a 80-a de la Marea Victorie" a fost și bloggerul Diana Karpinski, care în ultimele luni a devenit unul dintre principalii "purtători de cuvânt" la mitingurile organizate de Șor.

În martie 2025, Vlah deja vorbește despre cursul european ca despre o „greșeală".

Irina Vlah nu a reacționat la evenimentele din Găgăuzia timp de aproape doi ani și nici măcar nu a apărut la inaugurarea Evgheniei Guțuldar a reacționat atunci când Guțul a fost arestată.

„Calificăm arestarea bașcanului din Găgăuzia drept un abuz grav al regimului de guvernământ și cerem încetarea persecuției împotriva opoziției", a declarat partidul Inima Moldovei, într-un comunicat. Astfel, se repetă narațiunea răspândită de Șor, echipa sa și chiar reprezentanții Kremlinului, care cataloghează arestarea bașcanei ca fiind „teroare politică".

„Riscuri” pentru neutralitate și „militarizarea”

„"Militarizarea" și „amenințările" la neutralitate sunt principalele narațiuni răspândite de Partidul Inima Moldova și chiar de Irina Vlah.

„Dacă sunteți împotriva aderării Moldovei la NATO și la alte blocuri militare, semnați apelul nostru către autorități. (...) Moldova este pentru pace și vom forța autoritățile să țină cont de acest lucru", a spus Vlah.

„Cifrele oficiale dovedesc mișcarea spre militarizare", a spus Vlah, argumentând că bugetul Ministerului Apărării a fost majorat.

Această narațiune este foarte populară în rândul propagandei de la Kremlin și este repetată adesea și de Ilan Șor. De altfel, proiectul de lege de modificare a bugetului de stat pentru 2024 prevede o creștere a cheltuielilor pentru apărare cu 9,3 milioane de lei, pentru a crește unele plăți. Conform Strategiei Naționale de Apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034, implementarea/modernizarea politicii de apărare a statului vizează apărarea suveranității, independenței și integrității teritoriale.

Narațiunile despre neutralitate și NATO sunt promovate nu numai pe pagina partidului, ci și pe paginile personale ale membrilor echipei și ale susținătorilor.

Inima Moldovei a propus chiar organizarea unui referendum în 2025 „privind menținerea neutralității" Moldovei, în aceeași zi cu alegerile parlamentare. Anterior, în 2023, problema neutralității a fost propusă pentru a fi supusă unui referendum de către fostul partid Șor. Ambele inițiative au fost respinse de CEC.

Falsuri și standarde duble într-un singur ambalaj

Cu jumătate de an înainte de încheierea celui de-al doilea mandat de bașcan, Irina Vlah a început să o critice activ pe președinta Maia Sandu și partidul PAS. De exemplu, Vlah vorbește tot mai intens despre proiectul optimizării cheltuielilor în școli propus de partidul PAS. Totodată, Vlah a „uitat" că, în perioada 2000-2022, pe teritoriul UTA Găgăuzia au fost închise 10 școli, perioadă în care era bașcan. Protocolul spune că „reorganizarea instituțiilor de învățământ va ajuta la optimizarea procesului de predare a copiilor, la reducerea costurilor de întreținere a instituțiilor de învățământ prin îmbunătățirea rețelei". Aceleași argumente sunt date de autoritățile centrale.

Mai nou, Vlah spune că „soarta țării trebuie să fie decisă de cei care trăiesc în Moldova", nu de diasporă.

Dar acum câțiva ani, avea altă părere. Pe 10 februarie 2019, în calitate de bașcan, Irina Vlah a mers la Istanbul, unde s-a întâlnit cu diaspora găgăuză. Totul pentru a face campanie pentru Partidul Socialiștilor la alegerile parlamentare din 24 februarie.

Am întrebat-o pe Irina Vlah cum intenționează ea și partidul său să coopereze cu Uniunea Europeană dacă sunt angajați în retorică antieuropeană agresivă și dezinformare, dar fosta bașcană a ignorat solicitarea.

PARTIDUL SOCIALIȘTILOR ȘI IGOR DODON: „kuliocul”, schemele de corupție și relația cu Moscova

Partidele Comuniștilor și al Socialiștilor, care au mers într-un bloc comun în alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 au avut în ultima legislatură a Parlamentului 32 de mandate.

Fostul președinte, Igor Dodon, cercetat penal pentru îmbogățire ilicită, corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală și trădare de Patrie a întrat în vizorul jurnaliștilor de investigație de la Centrul de Investigații Jurnalistice încă din anul 2008, când, de pe poziția de min
istru al Economiei, a arhitecturat o schemă păguboasă pentru bugetul publiuc cu intermediari în domeniul energetic. În campania electorală din 2009, el a fost înclus în Lista neagră a Inițiativei Civice Pentru un Parlament Curat legat de probleme de integritate. Până a deveni șef al statului, Dodon s-a remarcat prin donații generoase la partidele din care a făcut parte, cel al Comuniștilor și, ulterior, al Socialiștilor, și-a construit treptat o avere impunătoare și a fost învinuit că ar fi controlat mafia cărnii și mai multe privatizări dubioase. El a afișat prietenile cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și cu președintele Balarusului Alexandr Lukașenko, dar și activități dubioase cu oameni de afaceri de la Moscova. A susținut anexarea Crimeii de către ruși în 2014 și nu a condamnat intervenția militară a Rusiei în Ucraina. În perioada când a fost la șefia statului rudele sale au prosperat în afaceri. Anticorupție.md a făcut o radiografie a anchetelor de presă în care a figurat numele lui Igor Dodon, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice, din 2008 încoace.

Igor Dodon este președintele Partidului Socialișilor și a fost președinte al Republicii Moldova din 2016 până în 2020. Este un pro-rus, adept al lui Vladimir Putin și prieten cu președintele Belarus-ului, Alexandr Lukașenco. El a călători frecvent în Federația Rusă, unde a avut mai multe întâlniri cu șeful de la Kremlin, Vladimir Putin.

La alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, președintele rus, Vladimir Putin, și-a anunțat susținerea deschisă pentru Igor Dodon, manifestându-și speranța că cetățenii moldoveni vor aprecia la „justa valoare” rolul lui Dodon în restabilirea relațiilor cu Rusia.

Chiar de la începutul mandatului său, de președinte, în 2016, Igor Dodon a declarat că peninsula Crimeea este teritoriu al Federației Ruse. „De facto, ea (Crimeea) face parte din Rusia. Dar în mod juridic acest lucru încă nu a fost recunoscut, o mulțime de state, cea mai mare parte a lumii occidentale nu a recunoscut, dar de facto, Crimeea aparține Rusiei …”, a subliniat Dodon în timpul unui interviu acordat postului rus Zvezda TV. „Îl cunosc pe conducătorul Crimeei Aksenov, de altfel, el este, de asemenea, din Moldova”, a precizat Dodon.

S-a întâlnit de mai multe ori cu președintele Belarus, Alexandr Lukasenko, ultima vizită la Minsk a fost efectuată în luna mai 2021, când nu mai era șef de stat. L-a lăudat de mai multe ori public, spunând că Moldova are ce învăța de la președintele Belarus. Dodon l-a felicitat printre primii pentru victoria câștigată în alegerile prezidențiale din august 2019, alegeri contestate de mare parte a populației Belarusului și care au generat proteste în masă timp de mai multe luni, proteste oprimate cu violență de regimul de la Minsk.

O investigație recentă a eureporter.co de la Bruxelles arată că liderul PSRM Igor Dodon ar fi cerut finanțare de la Moscova pentru alegerile din iulei 2021, iar intermediarul acestei afaceri este Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei și partenerul de afaceri în Rusia al familiei Dodon. În încercarea de a obține un rezultat mai bun pentru alegeri, Igor Dodon a călătorit la Moscova pentru a pune la cale strategii împreună cu FSB, serviciul de informații intern rus, scrie publicația citată. Părțile urmau că coordoneze viitoarele activități ale campaniei pentru Partidului Socialist și să negocieze noi finanțări pentru ultima etapă a campaniei pentru alegerile parlamentare anticipate.

Conform documentelor, cheltuielile planificate de BeCS pentru campania electorală, în perioada cuprinsă între 21 iunie și 11 iulie, au fost estimate la 91.927.575 lei moldovenești, ceea ce reprezintă aproximativ 4.275.701 de euro. Mai mult, documentele publicației are că Dodon i-a raportat lui Ceaika activitățile electorale desfășurate în perioada 1 mai - 21 iunie.

Igor Dodon a scos de mai multe ori în evidență legăturile sale cu oameni de afaceri din Rusia, apropiați liderului de la Kremlin.

Liderul Pro-Moldova, Andrian Candu, a publicat un fragment dintr-o conversație pe Viber din 2016 dintre Igor Dodon, deputtaul democrat Constantin Botnari și Serghei Iaralov considerat consilierul din umbra al lui Vlad Plahotniuc. Imaginile ar dovedi faptul că Igor Dodon a ajuns președinte, în 2016, datorită sprijinului considerabil al democraților. „Igor Nikolaevici, mai ții minte discuția de la ora 01:00, 14 noiembrie 2016, imediat după aflarea rezultatelor alegerilor prezidențiale?”, se adresează Candu lui Igor Dodon în postarea sa de pe Facebook.

La alegerile din 2009 și 2010, când a candidat pe listele Partidului Comuniștilor, Igor Dodon a fost incluc pe lista neagra, elaborată de Inițiativa Civică Pentru un Parlament Curat, formată din mai multe organizații neguvernamentale, printre care care și Centrul de Investigații Jurnalistice. El se făcea vinovat de mai multe încălcări ale legii, dar și de probleme de integritate pe parcursul activității în cadrul Ministerului Economiei, pe care l-a condus în perioada guvernării comuniste.

A utilizat poziţia de serviciu în interes de partid pe când era ministru al Economiei prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri din RM, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta Guvernului, pentru a obţine demiterea preşedintelui acesteia. Tot în perioada cțnd era ministru și-a stabilit sporuri nemeritate la salariu, constatare făcută și de Curtea de Conturi, care a stabilit că în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, la patru angajaţi din aparatul central al ministerului le-au fost stabilite sporuri excesive la salarii.

Pe parcursul anilor 2007 şi 2008, Igor Dodon a deţinut alte funcţii remunerate, cum ar fi cea de preşedinte al Consiliului de Administrare al Moldtelecom, ceea ce atunci era contrar Legii cu privire la Guvern, care interzicea miniştrilor deţinerea altor funcţii remunerate.

Carieră și traseism politic

Angajat în câmpul muncii din 1997, Igor Dodon a schimbat timp de opt ani, până când a ajuns în Guvern, mai multe funcții în cadrul Băncii de Valori a Moldovei și a Comisiei Naționale de Valori Mobiliare. Din 2005, Dodon a intrat în politica mare, fiind numit mai întâi viceministru al Economiei, iar peste un an se mută în fotoliul de ministru al Economiei și Comerțului. Păstrează funcția până în 2009, când schimbă legitimația de membru al Cabinetului de miniștri pe cea de deputat al fracțiunii comuniștilor, partid care l-a promovat în toți acești ani. Doi ani mai târziu, după eșecul suportat în cadrul alegerilor locale pentru funcția de primar al Capitalei, politicianul începe să se distanțeze de comuniști și până la sfârșitul anului părăsește formațiunea, refugiindu-se în Partidul Socialiștilor, pus la dispoziție de vicepreședinta partidului Veronica Abramciuc. Peste doar un an, exclusă din partid, aceasta avea să declare că Dodon a preluat formațiunea urmare a unui atac raider. Critic vehement al alianțelor aflate la guvernare din 2009 încoace, Dodon a reușit totuși să salveze Alianța pentru Integrare Europeană 2 într-un moment de cumpănă, acceptând să își dea votul pentru alegerea președintelui republicii, Nicolae Timofti.

Dodon, „Mafia cărnii” și embargoul rusesc

Tot Igor Dodon a fost acuzat în presă că, în perioada în care era ministru al Economiei, ar fi instituit monopol la importul de carne, prin aprobarea Regulamentului „Cu privire la eliberarea autorizaţiilor pentru importul unor produse”, în baza căruia o comisie specială condusă pe atunci de socialist elibera autorizațiile pentru importul produselor de carne. Astfel a apărut „Mafia cărnii”, deoarece autorizaţiile erau eliberate doar unor afacerişti, la decizia lui Dodon. Printre oamenii de afaceri acuzați de directorul CCCEC Viorel Chetraru că ar fi făcut parte din această „Mafie a cărnii” se regăsea și Serghei Iaralov, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc. CCCEC a investigat în 2009 această schemă monopolistă de import a cărnii, dar investigațiile s-au finalizat doar cu amendarea câtorva companii implicate.

La adresa lui Igor Dodon au răsunat în ultimii ani și acuzații că ar fi mijlocit cu cei de la Rospotrebnadzor și Rosselhoznadzor acceptarea pe piața rusească a mai multor companii exportatoare de vinuri, divinuri și fructe și legume, în contextul embargoului instituit de Federația Rusă în 2011 pentru aceste produse provenite din Republica Moldova.

Tot Dodon este bănuit că ar fi asigurat coridor verde pentru compania „Moldavskii standart”, singura din Moldova care avea dreptul în perioada guvernării comuniste să livreze peste hotare vinuri şi divinuri în vrac. Acest lucru se întâmpla în perioada în care, la insistenţele demnitarului, pentru celelalte companii Guvernul de la Chişinău a interzis exporturile în vrac. De asemenea, cu ajutorul lui Dodon, aceeași companie a fost prima care a reuşit să scape de embargo aplicat de Federaţia Rusă în 2011. Politicianul a respins și aceste acuzații, în repetate rânduri.

Fundația Galinei Dodon Din suflet și sponsorii secreți

La puțin timp după ce Igor Dodon s-a instalat în fotoliul de președinte al republicii, soția acestui, Galina Dodon, s-a făcut cu o fundație de binefacere. „Din suflet” a fost înregistrată la Ministerul Justiției pe 8 februarie 2017. Prima doamnă nu s-a regăsit nici în lista fondatorilor, nici în a conducătorilor fundației de caritate pe care o reprezintă la toate evenimentele publice.

O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arata că activitățile Fundației primei doamne erau orientate spre lustruirea imaginii președintelui Igor Doodn și aveau o tentă electorală, ca de altfel și alte fundații apropiate unor lideri politici. Și organizația Promolex a remarcat într-un raport că organizațiile de caritate ale politicienilor devin mai active în perioada alegerilor, fiind un instrument de lustruire a imaginii fondatorului sau a partidului. Deocamdată, Ministerul Justiţiei nu a sancționat nicio fundație de caritate pentru implicare în activități politice.

Oficial, Fundația „Din suflet”, îl avea la început în calitate de fondator pe Iaroslav Țurcan, din Râbnița, prietenul de pescuit al lui Igor Dodon. Din pozele pe care le afișa acesta nu se vedea nici urma de activitate la Fundație. Fundația, care și-a prezentat mai multe dintre acțiunile sale în cadrul unor briefinguri organizate la Reședința de stat, își avea sediul într-un bloc de locuit situat vizavi de locuința lui Igor Dodon, pe str. Onisifor Ghibu. Încăperea aparținea companiei Reconscivil SRL, cea care a construit și casa de milioane a fostului președinte.

Deși la lansare prima doamnă a promis că va asigura transparență în modul de finanțare al fundației, prin publicarea trimestrială a dărilor de seamă cu privire la acumularea și distribuirea fondurilor, până la acest moment, nu a fost făcut public niciun raport financiar, iar solicitările adresate de Centrul de Investigații Jurnalistice de oferire a informației despre sponsorii fundației și rapoartele financiare au fost ignorate. Dintre puținele date care au apărut în presă transpare faptul că Fundația cheltuie într-un an cel puțin un milion de dolari.

Legăturile dintre președintele moldovean, Igor Dodon, și cel rus, Vladimir Putin, au o componentă financiară directă. Cel puțin 70.000 de euro au intrat în contul fundației „Din suflet” a Galinei Dodon dintr-un cont deschis pe numele lui Igor Chaika, fiul procurorului general al Federației Ruse. Informația reiese dintr-un articol publicat de Linx, un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). Detaliile despre legăturile în Rusia erau chiar pe site-ul Președinției. Instituția prezidențială a spus atunci „că cei care sponsorizează Fundația nu vor ca numele lor să fie făcute publice”: „Referitor la informația care a apărut în presă vizavi de finanțarea Fundației de Binefacere a Primei Doamne „Din Suflet” menționam că toate sursele de finanțare, atât cele interne, cât și cele externe sunt transparente, însă cei care ne oferă acest suport nu doresc ca datele lor să fie făcute publice.

În 2011, cu puţin timp înainte ca politicianul să anunțe că părăseşte fracţiunea PCRM, el a creat Fundația „Soluția”. Activă în trecut, organizaţia a trecut în umbră de mai mult timp.

Finanțarea ilegală a PSRM și punga cu bani de la Plahotniuc

În iunie 2019 Procuratura Generală a inițiat un proces penal privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor, în baza unor înregistrări video cu camera ascunsă de la negocierile între Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc, difuzate de posturile TV afiliate Partidului Democrat. În înregistrările făcute în timpul negocierilor dintre Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, la sediul PDM, Igor Dodon menționează că ar fi primit bani din Rusia pentru finanțarea PSRM. Secvențele video au fost făcute publice după ce negocierile de formare a unei alianțe de guvernare între PDM și PSRM au eșuat, iar PSRM au făcut alianță cu Blocul ACUM. Dodon a spus atunci că videoul este trucat, iar informațiile ar fi fost scoase din context.

Ulterior procesul penal a fost clasat, dar în noiembrie 2019 Procuratura Anticorupție a reluat investigațiile privind finanțarea Partidului Socialiștilor de către Federația Rusă. Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale, emisă la data de 8 iulie de către subalternul său, Alexandru Cernei.

La 2 decembrie 2019, Viorel Morari a ordonat conexarea dosarului privind finanțarea externă a Partidului Socialiștilor cu un alt dosar în care mai mulți fruntași socialiști sunt bănuiți de spălarea banilor în proporții deosebit de mari. În aceeași zi, Procuratura Anticorupție a solicitat copiile tuturor actelor deținute în privința mai multor persoane și companii care au avut rapoarte financiare cu Partidul Socialiștilor – proveniența, plata impozitelor pe venit, declarații pe venit etc., precum și actele de control privind sursele de finanțare ale PSRM.

La 9 decembrie 2019 Stoianoglo a dispus efectuarea controlului la Procuratura Anticorupție și suspendarea lui Morari.

La 26 decembrie, acelaș an Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe numele lui Viorel Morari pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, iar la 10 ianuarie 2020, în timp ce era escortat la ședința de judecată, Morari a declarat că dosarul i-a fost intentat la comanda lui Igor Dodon. Atât Alexandr Stoianoglo, cât și Igor Dodon, au respins acuzațiile, invocând că Morari s-ar victimiza.

În ianuarie 2020 dosarul finanțării ilegale a Partidului Socialiștilor a fost scos din gestiunea Procuraturii Anticorupție, în cadrul unui control dispus de procurorul general Alexandr Stoianoglo.

Cazul finanțării PSRM din Federația Rusă a revenit în atenția publicului în mai 2020, când deputatul Iurie Reniță a făcut publică o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, din iunie 2019, în care se vede cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră, în care ar fi fost bani. Șeful statului îi spune să nu „umble cu culioacele” și să transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urmează să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i dea banii lui Costea (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca să-I transmită lui Cornel. După aceasta Procuratura Generală a anunțat într-un comunicat de presă că a pornit un proces penal în baza denunțurilor oficiale depuse de către liderul PPDA Andrei Năstase și deputatul Iurie Reniță. „Procesul penal a fost inițiat în baza art.274 Cod de Procedură Penală, procurorii urmând să efectueze o serie de investigații pentru a se decide dacă există în acțiunile protagoniștilor acestui video o bănuială rezonabilă cu privire la elementele constitutive ale vreunei infracțiuni”, se spunea în comunicatul Procuraturii Generale.

În mai 2020 Igor Dodon a declarat presei că mai multor deputați socialiști li s-a propus sume cuprinse între 400-500 de mii de euro ca să părăsească PSRM și să adere la Partidul Șor sau la grupul foștilor deputați democrați Pro Moldova. „Au fost astfel de încercări de a discuta cu deputații socialiști, cu oferte de 400- 500 de mii de euro. Nu a fost concret de la cine. Au spus că prin intermediari, cunoscuți, rude. Le-au spus că trebuie să treceți la Pro Moldova sau Partidul Șor și o să primiți așa recompense”, a precizat Dodon. Procuratura a anunțat că a pornit un dosar penal pe acest caz, dar după asta nu s-a mai auzit nimic de acel dosar.

Abia acum, în mai 2022, procurorii au reluat dosarul numit „Kuliocul” și cercetează sursa de finanțare a Partidului Socialiștilor și banii despre care vorbea Dodon la întâlnirea de taină cu Plahotniuc că i-ar fi primit din Federația Rusă.

Schema cu intermediari în energetică și dosarul penal

Igor Dodon a fost este cercetat penal, împreună cu fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, și colega sa de partid Zinainda Grecianîi, în dosarul privind intermediarii din schema frauduloasă la importul de energie electrică din 2008. Această afacere a fost deconspirată într-o investigație jurnalistică a reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice. Dosarul a fost reluat în iunie 2021 de procurori, la insistența repetată a unui grup de activiști civici, care au depus mai multe sesizări în acest sens șa procuratura Generală. Dosarul este trimis în judecată. Igor Dodon a compărut în instanța de judecată în calitate de învinuit, dar dosarul trenează pe masa judecătorilor.

Averi și interese în 2024

Igor Dodon declară că în anul 2024 a obținut onorariu pentru cursuri la Universitatea Sberbank din Moscova. Sberbank este o bancă controlată de Guvernul federației Ruse, care deține 51 la sută din acțiuni, prin Ffondul Național de Bunăstare al Rusiei.

VIITORUL MOLDOVEI ȘI VASILE TARLEV

Fostul premier pe timpul guvernării Partidului Comuniștilor, Vasile Tarlev, a reapărut în politică după mai mult de zece ani de expectativitate. În 2024 el a fondat partidul Viitorul Moldovei și a candidat la alegerile prezidențiale.

Vasile Tarlev s-a pronunțat, în 2024, împotriva referendumului pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dar soția sa și fiicele sale au afaceri în România, stat membru al UE și NATO. În ajunul campaniei electorale, fostul premier a participat la inaugurarea organizației prin care oligarhul fugar Ilan Șor își finanțează ilegal aderenții în Moldova. Centrul de Investigații Jurnalistice evocă afacerile cu grâu ale apropiaților fostului premier în perioada în care statul se confrunta cu o criză alimentară.

Chiar dacă militează pentru apropierea de Rusia, familia fostului premier s-a stabilit în România, stat membru al UE și NATO. Soția candidatului, Greta Tarlev, și-a ridicat în 2024 salariul de la o companie de transport rutier de mărfuri înregistrată în Iași - TAROGOTRANSPORT SRL. Tarogotransport a fost înființată în 2022 de fiica cea mai mare a lui Vasile Tarlev, Corina. Afacerea familiei a devenit rapid profitabilă. În 2023, a avut o cifră de afaceri de peste 10 milioane de roni. În exact aceeași perioadă, tot la Iași, arată sursa citată, și-a deschis firmă și cealaltă fiică a familiei Tarlev – Cristina. Compania CUN AUTO RENTALS oferă în chirie - în România și în R. Moldova - mașini de lux, în mare parte Mercedesuri și BMW-uri.

Soțul Cristinei este Nicolai Usatîi, fiul lui Mihai Usatîi, patronul clubului de fotbal Petrocub Hâncești. La ultimele alegeri parlamentare, Mihai Usatîi a candidat pe listele Partidului Consolidării și Dezvoltării Moldovei condus de Ion Chicu.

Familia în UE, el cu gândul la Moscova

În primăvara lui 2024, Vasile Tarlev, împreună cu mai mulți aderenți ai grupului Șor, a participat, la Moscova, la evenimentul de lansare a organizației „Evrazia”, asociată Kremlinului și lui Ilan Șor. În capitala Federației Ruse, Tarlev a fost delegat de Congresul Internațional al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova.

„Nouă ne-au spus povești frumoase: Haideți să distrugem Uniunea Sovietică. Va veni o altă uniune. Acolo vom trăi mai bine, vom fi mai bogați. Dar noi am căzut în capcană. Toți. Și înțelegem că bine nu avem de unde aștepta”, a declarat fostul prim-ministru la lansarea organizației neguvernamentale „Evrazia” în aprilie 2024.

Pe 13 septembrie, SUA au aplicat sancțiuni împotriva șefei ANO „Evrazia”, Nelli Parutenko, asociată lui Ilan Șor. ANO „Evrazia” este vehiculul financiar prin care oligarhul fugar trimite bani în Moldova pentru întreținerea rețelei de activiști și aderenți ai formațiunilor politice controlate de oligarhul fugar și Kremlin.

Pe 9 octombrie, Evrazia a intrat pe lista de sancțiuni a UE pentru activitatea sa de propagandă și pentru rolul său de vehicul financiar între Ilan Șor și banca Promsveazbank, implicată în finanțarea ilegală partidelor asociate lui Ilan Șor.

În 2018, Vasile Tarlev a reprezentat, în calitate de președinte, Congresul Internațional al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova la forumurile economice organizate de fostul președinte Igor Dodon. În aceeași calitate, Tarlev participă activ la toate forumurile economice organizate de structurile Uniunii Economice Euroasiatice.

În preajma alegerilor prezidențiale din 2016, Vasile Tarlev a fost decorat de președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, cu „Ordinul Prieteniei”, „pentru marea sa contribuție la dezvoltarea afacerilor, economice și cooperarea umanitară cu Federația Rusă”. La același scrutin, Vasile Tarlev a depus actele pentru a fi înscris în cursa electorală. Comisia Electorală Centrală a refuzat să-l înregistreze pe motiv că pachetul de acte nu corespundea cerințelor.

„Comisia Electorală Centrală constată că listele de subscripție prezentate de grupul de inițiativă pentru susținerea dlui Vasile Tarlev la funcția de Președinte al Republicii Moldova nu conțin numărul minim de 600 semnături necesar pentru fiecare din cele minim 18 unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, respectiv nu întrunesc cerințele de validitate în condițiile din Codul electoral”, se menționează în decizia Comisiei Electorale Centrale din 2016.

Afacerile din Moldova

În Republica Moldova, Vasile Tarlev este co-fondator al mai multor afaceri. Tarus International SRL este prima companie fondată de Tarlev, precizează TV8, după ce și-a dat demisia din funcția de prim-ministru. Firma, specializată în producerea și transportul energiei electrice și a gazelor, nu a înregistrat niciun venit oficial în ultimii nouă ani.

Partenerii săi în afacere sunt Veaceslav Afanasiev, fost viceministru al Economiei în Guvernul Tarlev, și Virgiliu Rusu, adjunctul lui Tarlev din Congresul Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova. Rusu a fost în trecut director al mai multor companii vinicole din Crimeea de până la anexare.

Cea de-a doua afacere a fostului premier, Provis Prim SRL, a fost lansată în 2010 și este de fapt o companie de pază. Tarlev este acționar minoritat aici, iar principalul acționar este Constantin Boeștean, fost rector al Academiei de Poliție și membru al Biroului Politic al Platformei DA. La fel ca și prima companie, nici asta nu declară niciun venit în ultimii 10 ani.

Vasile Tarlev este cunoscut pentru activitatea sa de prim-ministru în perioada regimului comuniștilor în perioada 2001-2008, după care a cedat funcția Zinaidei Greceanu, unul dintre actualii lideri ai PSRM. El spune că, în perioada celor două guverne pe care le-a condus, Moldova a înregistrat cea mai mare mare creștere economică și cea mai mică rată șomajului.

Citește de asemenea: Tarlev a vândut pâinea din ţară

În acelați timp, în perioada respectivă, reporterii Centrului din Investigații Jurnalistice au semnalat mai multe abuzuri atribuite fostului premier.

Una dintre acuzațiile aduse în perioada aflării sale în fruntea executivului este legată de felul în care a gestionat problema grâului în 2003. În timp ce Moldova se confrunta cu o criză a grâului, persoane asociate lui Vasile Tarlev ar fi făcut export de cereale.

Mai exact, un agent economic condus de un văr de-al fostului prim-ministru, Petru Tarlev din Başcalia, Basarabeasca, a exportat sute de tone de grâu alimentar în timp ce ambasadorii Moldovei urmau să cerşească ajutoare din partea statelor unde conduceau reprezentanțele diplomatice. „În jumătate de an, gospodărie ţărănească a avut afaceri în valoare de 1,2 milioane de dolari în domeniul exportorului de grâu, făinii de grâu şi seminţelor de floarea-soarelui”, semnalau reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Conform documentelor intrate în posesia jurnaliștilor, Petru Tarlev a importat din ianuarie până în iunie 2003 grâu de la agenţi economici din Rusia, între care „MEER”, „Tiumazinski elevator” şi „RS-Zernosemena” şi a exportat, în aceeaşi perioadă, grâu către Terra Group şi Impex SRL din România.

Avere și interese

În depusă la CEC pentru 2025, Tarlev indică, la fel ca și în anii precedenți, doar salariul spției și venituri din darea în arendă a unor terenuri. Bunăoară venitul familiei în anul 2024 a fost unul foarte modest - de doar 88,3 mii de lei - salariul soției de al compania Tarago Transport.

Soții Tarlev dețin două apartamente – de 53 și 70 de metri pătrați – și o casă. Unul dintre apartamente a intrat în proprietatea soților Tarlev în 2023. Vasile Tarlev mai declară că deține aproape 35.000 de euro în mai multe conturi bancare din Republica Moldova și România.

PARTIDUL COMUNIȘTILOR ȘI VLADIMIR VORONIN: PREȘEDINȚIA ȘI SCHEMELE DE CORUPȚIE ALE FAMILIEI

Fostul președinte al Moldovei și lider al Partidului Comuniștilor, în vârstă de 84 de ani, se află tocmai pe poziția a 32 pe lista electorală a Blocului Patriotic. Acesta după ce la scrutinul precedent din 2021 era cap de listă a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

El este și președinte al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. A fost șef de stat în perioada 2001–2009, în două mandate. Din 1998 până în 2001 a fost deputat și apoi din 2009 până în 2019 când partidul pe care îl conduce nu a intrat în Parlament. În campaniile electorale din 2009, 2010 și 2014 a fost inclus pentru probleme de integritate în listele negre elaborate de Inițiativa Civică Pentru un Parlament Curat, din care făcea parte și Centrul de Investigați Jurnalistice.

În septembrie 2000, în cadrul unei şedinţe a Parlamentului, Vladimir Voronin a numit „drapel fascist” simbolul naţional al Republicii Moldova, tricolorul. Pe parcursul anilor, Voronin s-a remarcat și prin declarații denigratoare la adresa României și a mișcării unioniste. Voronin

Prin declaraţiile sale în calitate de Preşedinte al Republicii Moldova a determinat condamnarea de către CEDO în cauza Ilaşcu şi alţii contra Moldovei şi Rusiei, prin care Republica Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri în mărime de apropare 200 mii de euro. Voronin a promulgat o lege prin care a fost stabilită restricţia deţinerii dublei cetăţenii, decizie care a determinat condamnarea Republicii Moldova la CEDO şi obligarea statului să plătească despăgubiri de câteva mii de euro.

Preşedintele Voronin a fost acuzat public de presiuni asupra justiţiei şi asupra organelor de drept, care au demarat anchete şi dosare la comandă împotriva oponenţilor politici. Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat în câteva anchete documente care atestă că la indicaţiile şefului statului s-au făcut presiuni asupra agenţilor economici. În timpul guvernării comuniștilor, şeful statului şi-a subordonat o serie de medii de informare: posturi TV şi de radio, ziare, agenţii de presă şi portaluri web.

Zborurile efectuate pentru deplasările peste hotare ale președintelui Voronin au fost asigurate timp de câțiva ani de o companie aeriană privată, cu care s-au încheiat 18 contracte, fără licitaţie publică, valoarea totală a cărora era de peste 7,5 milioane de lei.

La începutul anului 2014 Comisia Naţională de Integritate s-a autosesizat pe marginea unor investigaţii jurnalistice despre automobilele de lux nedeclarate de Vladimir Voronin şi pe marginea cheltuielile făcute de acesta în anii 2010–2014 care depăşeau veniturile declarate, dar, la final, Autoritatea de Integritate a constatat că Vladimir Voronin nu a încălcat regimul declarări averilor.

În 2006, în perioada exercitării interimatului funcţiei de primar general al municipiului Chişinău de Vasile Ursu, Partidului Comuniştilor, condus de Vladimir Voronin, i-a fost transmis în folosinţă gratuită şi fără organizarea licitaţiei publice un teren în centrul capitalei pentru construcţia noului sediu al acestui partid. Experţii imobiliari evaluau acest teren la peste 3 milioane de euro. Ulterior Banca de Economii, cu capital majoritar de stat, a acordat Partidului Comuniştilor un credit în mărime de 22 milioane de lei pentru construcţia clădirii, astfel de creditări nefiind o practică bancară. În 2014 Banca de Economii a fost devalizată inclusiv prin credite neperformante.

Conducerea Republicii Moldova a fost criticată de organismele internaţionale, partidele de opoziţie şi societatea civilă pentru gravele încălcări ale drepturilor omului şi derogările de la principiile democratice în timpul şi după protestele din 7 aprilie, când au fost operate arestări masive ale participanţilor la proteste, violenţe şi tortură asupra protestatarilor, atacuri şi abuzuri asupra jurnaliştilor, limitarea accesului la mass-media private şi internet, precum şi hărţuirea opoziţiei. Expertizele internaţionale au constatat moartea unui tânăr, omorât în bătăi de către poliţişti în urma protestelor din 7aprilie.
În mai 2009, după alegerea lui Vladimir Voronin în funcţia de preşedinte al Parlamentului, opoziţia şi experţii din societatea civilă au calificat drept neconstituţională cumularea funcţiei de șef al statului cu funcţia de președinte al legislativului.

Vladimri Voronin a utilizat masiv resursele administrative în campaniile electorale din 2005, 2007 şi 2009, potrivit rapoartelor societății civile. El a folosit transportul de serviciu, escorta şi echipele de securitate pentru a se deplasa la întîlnirile cu alegătorii. În campaniile electorale, soţia sa, Taisia, a fost surprinsă de mai multe ori că împărţea cadouri alegătorilor.

În anul 2008, Voronin, în calitate de preşedinte al Republicii Moldova, a promulgat o lege prin care a favorizat-o direct pe soţia sa. Legea a scutit de taxe construcţia mai multor centre sociale de către Asociaţia Obştească „Concordia. Proiecte Sociale”, care, potrivit presei, este patronată de soţia şefului statului, Taisia Voronin.

În presă s-a scris mult despre Oleg Voronin, fiul preşedintelui, care desfăşura afaceri prospere în perioada exercitării mandatului de şef al statului de către tatăl său. Astfel, firma „Moldconstruct Market”, în care este angajat Oleg Voronin, a câştigat multiple licitaţii pentru lucrări publice în condiţii avantajoase. Oleg Voronin era şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii comerciale „Fincombank”, în cadrul căreia deţineau și dețin acţiuni şi alţi membri ai familiei Voronin. În perioada mandatului de preşedinte al lui Voronin, mai mulţi agenţi economici şi structuri de stat, au fost nevoite să-şi transfere conturile de la alte bănci la „Fincombank”. Tot pe conturile acestei bănci au ajuns şi sursele financiare adunate de la populaţie în cadrul diferitor campanii sociale, inclusiv cea de reconstrucţie a Mănăstirii Căpriana.

CIJM a realizat în 2005 o anchetă despre Centrul de Medicină Estetică Medazur, al cărui patroană era fiica Valentina a preşedintelui Voronin. Operaţiile estetice ale pacienţilor clienţi ai Medazur se efectuau la Centrul de Neurologie şi Neurochirurgie, condus în acea perioadă de socrul Valentinei şi cuscrul lui Voronin – Ozea Rusu. Jurnaliștii au arătat că de la pacienţi se percepeau taxe de 1000-1500 dolari în contul Medazur, pe când în bugetul Centrului de Neurochirurgie se transferau doar câteva sute de lei.

Vladimir Voronin s-a remarcat mereu printrun limbaj licenţios în ieşirile sale publice şi, prin luările sale de cuvânt, incită populaţia la ură şi violenţă. Conducerea Republicii Moldova a fost criticată dur de organismele internaţionale, partidele de opoziţie şi societatea civilă pentru gravele încălcări ale drepturilor omului şi derogările de la principiile democratice în timpul şi după protestele din 7 aprilie 2009, când au fost operate arestări masive ale participanţilor la proteste, s-a recurs la violenţă şi tortură împotriva protestatarilor, atacuri şi abuzuri asupra jurnaliştilor, limitarea accesului la mass-media private şi internet, precum şi hărţuirea opoziţiei.

Pe când era președinte, Voronin a inițiat procesul oficial de integrare europeană a Republicii Moldova. În realitate, prin măsurile pe care le-a promovat, a compromis relațiile Republicii Moldova atât cu Uniunea Europeană, cu România ca țară membră a UE, dar și cu Rusia. S-a afirmat ca promotor al independenței, suveranității și neutralității Republicii Moldova, susținător al Concepției politicii naționale a Republicii Moldova, cunoscută și drept doctrină a “moldovenismului”.

În 2019, la alegerile parlamentare, Voronin a fost cap de listă pe circumscripția națională în alegeriel parlamentare din 2019, dar formațiunea sa nu a intrat în Parlament.

Voronin s-a judecat de mai multe ori pentru „apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale”. În 2016, Judecătoria Chișinău l-a obligat pe Renato Usatîi să-i achite comunistului despăgubiri în mărime de un leu și să-i prezinte scuze publice. În 2018 Voronin a pierdut însă la Curtea Supremă de Justiție cauza în care cerea despăgubiri de un milion de lei de la „Jurnal de Chişinău Plus” şi jurnalistul Constantin Cheianu.

O investigație recentă a CIJM arată că familia liderului comunist Vladimir Voronin primeşte zilnic produse alimentare ecologice proaspete de la mini-ferma din pădurea Ţiganca, situată la vre-o 800 de metri distanţă de la casa de vacanţă de lux de pe malul iazului. Mai mulți oameni din satele din împrejurimi, angajaţi la negru au grijă de animale, de casa de vacanţă şi de teritoriul adiacent, precum şi de celelalte acareturi. Muncitorii sunt supravegheaţi de o persoană pe nume Ion care, din spusele angajaţilor, ar fi chiar pădurarul angajat de Compania de stat Moldsilva.

Vladimir Voronin continuă să aibă o avere impresionantă, el fiind printre cei mai bogați deputați din noul Parlament. În declarația de avere pentru ultimii doi ani depusă la CEC, familia Voronin indică venituri de aproximativ 1,8 milioane din salariu, indemnizații, pensii și obligațiuni bancare deținute la FinComBank, banca gestionată anterior de fiul său Oleg Voronin. El mai declară șapte terenuri care ar valorea 325 de mii de lei, casa din satul Corjova, raionul Dubăsari, moștenită, după decesul mamei sale, și alta – la Pârâta, dar și un apartament de 232 metri pătrați pe str.Serghei Lazo din Chișinău, evaluat la 1,88 milioane de lei.

În mai multe conturi bancare, Voronin deține peste 3,6 milioane de lei și 21 de mii de euro.

Voronin, care anterior se lăuda cu un parc de mași scumpe, indică acum un automobil Audi A8, fabricată în 2009 și achiziționată în 2017, cu doar 10 mii de euro.

CANDIDAȚI PE LISTA BLOCULUI PATRITIC

Zinaida Greceanîi: dosare pierdute la CEDO, amenințarea tinerilor cu împușcarea și scheme cu energie

Zinaida Grecianîim, cu o carieră fulminantă în politică, este cu numărul 5 în lista electorală a Blocului Patriotic în actuala campanie electorală.

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova și lideră a PSRM, Greceanîi s-a remarcat printr-o ascensiune fulminantă pe scara ierarhiilor publice: în structurile de stat a intrat în calitate de specialistă în finanțe și a avansat repede până la funcția de șefă a Cabinetului de Miniștri, fiind promovată de comuniști. În ultimul mandat a fost președintă a Parlamentului. Sub conducerea ei, deputații socialiști au votat, ori de câte ori au avut interese, legi de conjunctură, populiste sau care asigurau interesele unor grupuri de influență. Socialiști au votat cu democrați lui Plahotniuc și cu deputații din Partidul Șor. Printre ultimele legi votate de socialiști și promulgate de fostul președinte Igor Dodon, pe ultima sută de metri a mandatului său, sunt cele care au stârnit nemulțumirea unei bune părți a societății, iar opoziția parlamentară le-a calificat drept toxice.

În februarie 2019, la alegerile parlamentare, Zinaida Greceanîi a fost cap de listă la Partidul Socialiștilor și candidată în Curcumscripția nr.1 Briceni, în care a ieșit învingătoare.

Activitatea Zinaidei Greceanîi în funcţia de prim-ministru, în anii 2008 şi 2009, a fost marcată de intransparenţă și administrare defectuoasă a banilor publici, implicare în scheme frauduloase cu energie electrică și favorizarea unor agenţi economici. Ea se face vinovată de cel puțin două dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Din postura de conducător, Greceanîi a amenințat, la 7 aprilie 2009, că vor fi utilizate armele împotriva tinerilor, ieșiți la un protest antiguvernamental.

După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, PCRM a propus-o pe Zinaida Greceanîi drept candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova. În cadrul exercițiului de alegere din 20 mai 2009, din Parlament, ea a acumulat 60 de voturi ale fracțiunii PCRM, neajungându-i un singur vot pentru a fi aleasă. Povestea s-a repetat pe 3 iunie 2009, dar situația a rămas neschimbată. După acest eșec, PCRM a înaintat candidatura Zinaidei Greceanîi la funcția de prim-ministru, obținând, pe 10 iunie 2009, votul de încredere din partea majorității parlamentare. După alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, PCRM a trecut în opoziție. Cabinetul de miniștri condus de Greceanîi a activat până la finele lunii septembrie 2009, când ea a optat pentru mandatul de deputat.

Guvernul condus de Greceanîi a secretizat ilegal mai multe hotărâri privind alocarea banilor publici, care nu constituiau secret de stat. Cele mai multe hotărâri secretizate prevedeau alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă al Guvernului. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în 2009, arăta că prin alocările din Fondul de rezervă al Guvernului au fost favorizate primăriile conduse de comuniști, reprezentanți ai partidului care a promovat-o atunci pe Zinaida Grecianîi. În 2008, bunăoară, președintele Vladimir Voronin și prim-ministrul Zinaida Grecianîi s-au plimbat prin deplasări în afara țării din banii aceluiași Fond de rezervă, care este destinat necesităților neprevăzute, de urgență. În acel an, în Moldova, au avut loc mai multe inundații, dar din Fondul de rezervă practic nu au fost alocați bani.

Și Curtea de Conturi a menționat în rapoartele sale din 2007-2009 că resursele din Fondul de rezervă sunt cheltuite defectuos. Despre alte „pete” din cariera liderei PSRM citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Zinaida Greceanîi și Igor Dodon au fost colegi în Guvern și în Parlament încă de pe timpul guvernării comuniste. În noiembrie 2011, ei au părăsit fracțiunea comuniștilor din Parlament, împreună cu Veronica Abramciuc, formând „Fracțiunea deputaților neafiliați”. Ulterior, Igor Dodon a aderat la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, iar Zinaida Greceanîi i-a rămas aproape, deși nu era membră a formațiunii politice. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Greceanîi a fost cap de listă la Partidul Socialiștilor, chiar dacă încă nu era membră a formațiunii, iar ulterior a fost președinta fracțiunii parlamentare a socialiștilor. După alegerea, în noiembrie 2016, a liderului PSRM, Igor Dodon, în funcția de Președinte al Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi a aderat la PSRM, iar Congresul formațiunii, din 18 decembrie 2016, a ales-o președintă a formațiunii.

Zinaida Greceanîi a intrat în istoria Moldovei ca premierul care a avertizat părinţii, în seara zilei de 7 aprilie 2009, că forţele de ordine vor aplica arma şi asupra copiilor, dacă aceştia vor participa la manifestaţii şi dezordini în masă. „Organizatorii celei mai mari crime planifică să folosească copii și în zilele următoare. Dacă acest lucru va fi admis, jertfele umane vor fi foarte greu de evitat. Poliția va folosi toate mijloacele necesare pentru apărarea constituționalității, inclusiv armele”, a fost mesajul lui Greceanîi. Șase ani mai târziu, în aprilie 2015, Greceanîi a declarat în cadrul unei emisiuni TV că a procedat corect atunci când a declarat în 2009 că „vor fi vărsări de sânge”.

La alegerile generale locale din iunie 2015, Greceanîi a candidat din partea PSRM la funcţia de primar al municipiului Chişinău, dar a pierdut detașat în fața liberalului Dorin Chirtoacă.

Zinaida Grecianîi este vizată într-un dosar penal, pornit de Procuratura Generală pe marginea unei scheme de import a energiei electrice din Ucraina, prin intermediul unei companii-căpuşă, schermă deconspirată în 2008 de jurnaliștii Centrului de Investigații Jurnalistice. Un proces penal în care erau vizați Zinaida Grecianîi ți Igor Dodon a fost pornit în 2017, dar clasat la scurt timp de procurori. În iunie 2021 Procuratura Generală a reluat urmărirea penală pe acel caz, în schemă fiind implicați Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Vlad Plahotniuc.

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, depusă la CEC, Zinaida Greceanîi a trecut venituri de 283.000 de lei din salariul de deputat, alte 344.000 din alocații, pensii și indemnizații, un teren intravilan și un lot agricol de 2,4 hectare, o casă de locuit de 273 de metri pătrați, evaluată la 1,1 milioane de lei, precum și două autoturisme, dintre care unul - în folosință.

În anul 2020, Zinainda Greceanîi, a ridicat un salariu de peste 182 de mii de lei din funcția de președintă a Parlamentului, o compensație de peste 31 de mii lei și o pensie de aproximativ 142 mii de lei. Datele se conțin în declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, depusă de Greceanîi în luna martie. Ea a mai obținut în anul 2020 șase mii de lei – alocaţia nominală de stat, dar şi un venit în urma arendei unui teren – 3040 de lei.

Familia Greceanîi deţine un teren agricol, două terenuri extravilane şi o casă de locuit, de 273 m.p. Familia mai deţine un Volkswagen, procurat în 2011 şi un automobil Honda, procurat în 2015. Casa de lux a fost dată în exploatare în 2007, pe când Greceanîi era prim-viceprim-ministru. Imobilul este evaluat de Cadastru la 1,18 mln. de lei, valoarea de piaţă fiind de peste 3 mln. de lei. Greceanîi mai indică un Volkswagen de 2 500 de euro şi o Honda, pe care o deține în folosință.

Vlad Batrîncea: Cu salariu precar, dar cu donații generoase la partid

Deputatul Batrîncea este unul dintre cei mai controversați socialiști cu o biografie pe care o ascunde în CV-ul său. El s-a făcut remarcat printr-un discurs instigator la ură împotriva străinilor, împotriva comunității LGBT și împotriva jurnaliștilor. În actuala campanie electorală parlamentară, Vlad Bărâncea este pe locul 7 în lista electorală a Blocului Patriotic.

Vlad Batrîncea a fost înmatriculat la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universității de Stat din Moldova în 1999. Potrivit surselor de la această instituție de învățământ superior, studentul Batrîncea a fost exmatriculat încă din anul întâi din cauza restanţelor şi absenţelor de la ore.

Pe site-ul Parlamentului, deşi ar trebui să fie, lipsesc datele din biografia sa, inclusiv cele despre studii.Reporterii CIJM l-au întrebat pe deputat despre acest episod, însă el a răspuns nu-i este „interesant” acest subiect. Wikipedia însă îl prezintă ca „politician şi jurist” din R. Moldova. Pe acelaşi site, sub fotografia lui se menţionează că şi-ar fi făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova şi la Universitatea Slavonă. Despre alte „pete” din biografia deputatului PSRM, citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Batrîncea a intrat în politică din fragedă tinerețe, deținând funcția de secretar al Organizaţiei Teritoriale a PCRM Râşcani şi, după ce a aderat la PSRM, secretar executiv al acestei formaţiuni.

Chiar dacă a indicat în declarațiile sale de avere venituri precare, a fost de-a lungul anilor unul dintre cei mai generoși sponsori ai PSRM-ului, cu sume ce depășesc sute de mii de lei. De pildă, în 2012–2013, a declarat venituri în valoare de 55.000 de lei obținute la „locul de muncă de bază”, de vreme ce pentru campania electorală din 2014 el a declarat că a făcut donații în valoare de 90.000 de lei.

De asemenea, Batrîncea a donat pentru PSRM, în campania electorală pentru localele din 2015, nu mai puțin de 82.500 de lei, mai mult de jumătate din salariul său din acel an.

În același timp, Batrîncea l-a susținut financiar pe șeful său de partid, Igor Dodon, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale cu 70.920 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017, a indicat venituri de 166.086 de lei din salariu.

Politicianul figurează drept fondator și conducător al DIVLAS-COM SRL, companie care se ocupă cu vânzarea de băuturi alcoolice, tutun și activități recreative și baruri. Deși este înregistrată ca fiind activă încă din 2004, societatea nu apare în nicio declarație de avere a deputatului. În această privință, el ne-a spus că nu are nicio firmă.

Președintele Igor Dodon l-a declarat pe Vlad Batrîncea cu „Ordinul Muncii”, în februarie 2018, pentru „pentru merite deosebite în сonsolidarea statalităţii Republicii Moldova, contribuție substanțială la formarea societății civile și activitate prodigioasă pe tărâm social”.

Alături de Batrîncea au fost decorați alți susținători ai „curentului moldovenist”, de fapt, antiromânesc, promovat de PSRM și Dodon, precum jurnalista Elena Pahomova, responsabilă de cele trei filme propagandistice pseudo-istorice „Istoria Moldovei”, calificat de specialiștii de la Academia de Științe a Moldovei ca un fals științific care reia tezele kominterniste, precum și pe Nicolae Pascaru, președintele Mișcării Naționale „Voievod”.

Batrîncea s-a evidențiat printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenofobe, în special la adresa românilor.

Un episod de acest gen a fost a înregistrat chiar în Parlamentul Republicii Moldova, atunci când, la 10 martie 2016, a rupt harta României, motivând că în școală se învață istoria României, și nu cea a Moldovei.

În februarie 2015, Batrîncea a lansat o inițiativă legislativă care ar interzice demnitarilor să dețină dublă cetățenie, mai precis cea românească, deși mai mulți colegi de-ai săi de fracțiune dețin cetățenia României.

Vlad Batrîncea este unul dintre cei mai înverșunați parlamentari împotriva comunității LGBT. Într-un raport al asociației „Genderoc-M”, se spune că acesta împreună cu șapte alți deputați ai PSRM, au inițiat un proiect de modificare a unei legi privind protecția copiilor în care autorii defineau homosexualitatea ca pe „o perversiune sexuală, care constituie o atracție sexuală față de indivizi de același sex; pederastie, inversiune sexuală”.

Cu toate astea, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a spus într-o emisiune la Jurnal TV că socialistul Batîncea ar face parte din minoritatea LGBT. Drept urmare, socialistul a lansat o serie atacuri la adresa lui Usatîi: „Renato, eu, în comparație cu tine, nu întrebuințez substanțe narcotice. În comparație cu tine, eu nu organizez orgii cu minori. O aluzie: acestea, dar și altele nu sunt altceva decât articole din Codul Penal al Federației Ruse. Iar marșurile LGBT le vei desfășura împreună cu noul tău primar proeuropean al Chișinăului, iar eu voi protesta la fel ca în anii precedenți. De asemenea, în comparație cu tine, eu pot iubi doar o femeie, deși nu e atât de interesant, da? Iar copiii mei nu i-aș abandona niciodată”, a ripostat Batrîncea într-o postare pe Facebook.

În timpul crizei pandemice, deputatul socialist și-a completat performanța sa legată de discursul instigator la ură.

În cadrul unui discurs ținut în plenul Parlamentului pe 23 aprilie 2020, Batrîncea a acuzat jurnaliștii de faptul că ar primi salarii de mii de euro în plic, fără să achite impozite. El a accentuat că, pe timp de pandemie, partenerii occidentali își îndreaptă sprijinul financiar către instituțiile de presă. „(...) Nu dați la jurnaliști milioane de euro. (...) Pentru ce un jurnalist trebuie să primească mii de euro onorarii, în plic, fără impozite, fără taxa obligatorie de medicină?”, a declarat parlamentarul în intervenția sa.

Instituții de presă au semnalat că propagarea de la tribuna Parlamentului, de către un oficial de rang înalt, a unui mesaj ce contravine normelor legale, constituie o încălcare a valorilor și principiilor democratice, care urmează a fi sancționată conform legii și condamnată în mod public.

Pentru 2020, deputatul socialist a indicat un venit în valoare de 396.296 – 212.606 din salariu de deputat și alte 183.690 ca indemnizații și compensații pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Vlad Batrîncea a indicat în declarație un apartament cumpărat în 2019 pe numele soției sale, în valoare de 890.000 de lei, fără a indica suprafața acestuia. La capitolul datorii, el a trecut un credit în valoare de 500.000 de lei, contractat în 2019 de soția sa.

În iunie 2020, colegul său de partid Ștefan Gațcan acuza, într-o plângere depusă la PG, retrasă ulterior, că Vlad Batrîncea și Corneliu Furculiță l-ar fi fost intimidat și amenințat „sub podul de la Telecentru”, după ce anunțase că părăsește formațiunea politică.

Vladimir Odnostalco: căsătorie fictivă pentr un teren public și interese private în domeniul Sănătății

Promotor înflăcărat al familiei tradiționale și ortodoxiei, Vladimir Odnostalco, intrat în Parlament în 2014 pe lista Socialiștilor, iar în 2019 a obținut un nou mandat , candidând pe Circumscripția națională. În campania electorală din 28 septembrie 2025 Odnostalco se află pe locul 10 în lista Blocului Patriotic, din partea PCRM.

El a reușit să se facă cunoscut datorită unei căsătorii fictive cu activista Marina Radvan și să conducă topul demnitarilor care au donat formațiunilor lor mai mult decât au câștigat. În plus, activistul socialist figurează într-un clasament al demnitarilor care promovează mesaje de ură.

Vladimir Odnostalco şi-a a început activitatea politică în cadrul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

În 2011 Odnostalco a candidat pe lista Partidului Comuniștilor la funcția de consilier municipal în cadrul Consiliului municipal Chişinău. Mai mult, acesta figurează drept fondator al asociațiilor socialiste „Garda Tânără” și Mişcarea Tineretului şi Studenţilor din Republica Moldova „DA”. În urma alegerilor legislative din noiembrie 2014, a reușit să devină deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Este membru al Consiliului Republican al acestei formațiuni politice.

Deşi în 2014 era șomer, iar în 2013 a avut venituri mai mult decât modeste, militantul socialist a donat în 2014, pentru campania electorală a formațiunii sale, 334.100 de lei. Aceasta în condițiile în care el a indicat pentru 2013 un venit în valoare de aproape 17.000 de lei obținut de la Fundația de Binefacere „Soluția”, iar pentru anul următor a trecut doar 1.400. În 2017 legislatorul socialist a apărut în „Topul demnitarilor publici care au donat mai mult decât au câştigat”, clasament realizat de Asociația pentru Democrație Participativă. Diferența între veniturile declarate și donațiile făcute constituie 374.200 de lei.

În perioada 1 ianuarie–10 decembrie 2018, el a făcut donații pentru PSRM în valoare de aproape 70.000 de lei.

Și în campania electorală pentru alegeriel anticipate din 11 Vladimir Odnostalco a fost generos cu formațiunea sa, donând, la 7 iulie 2021, suma de 20 mii de lei.

(De la dreapta la stânga) Deputații socialiști Vladimir Odnostalco și Marina Radvan s-au căsătorit fictiv ca să obțină un teren în comuna Stăuceni, mun. Chișinău. Foto: socialistii.md

Odnostalco a menționat în 2013 că este coproprietar al unui teren cu o suprafață de aproape patru ari și valoarea cadastrală de 40.000 de lei, bun obținut în 2011 de la Consiliul local Stăuceni. Tânărul obținut acest teren în urma unei căsătorii fictive cu actuala sa colegă de partid, Marina Radvan. Cei doi au depus cererea de căsătorie la 17 ianuarie 2011. La 29 aprilie, același an, tinerii căsătoriți au primit terenul cu pricina. Un an mai târziu, 2012, Odnostalco a divorțat de Radvan pentru a se căsători cu Olesea Zababurina.

Centrul Național Anticorupție a demarat o investigație pe acest caz, fiind pornit și un dosar penal, dar despre finalitatea lui nu se cunoaște.

În 2017 Centrul de Informații GENDERDOC-M a introdus opt deputați socialiști, inclusiv pe Odnostalco, într-o listă a persoanelor care promovează mesaje de ură.

Odnostalco a intrat și în vizorul ANI. În septembrie 2020, ANI a inițiat procedura de control privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale în privința lui Odnostalco, întrucât, în 2016, a luat un împrumut de 450 de mii de lei de la compania „Exclusiv Media” SRL. În septembrie 2020 deputatul Iurie Reniță a sesizat Autoritatea Națională de Integritate și a solicitat inspectorilor să verifice averile socialiștilor Corneliu Furculiță, Vasile Bolea și Vladimir Odnostalco, pe care îi considera implicați în spălarea a 1,5 milioane de euro din Federația Rusă prin filiera Bahamas. În martie 2021 ANI a încetat controlul, anunțând că nu a depistat o diferență substanțială între averea declarată și cea obținută în perioada 1 ianuarie 2016–22 septembrie 2020.

În mai 2021 deputatul socialist, Vladimir Odnostalco, și-a arogat meritele pentru sosirea în Republica Moldova, la acel moment, a peste 50.000 de doze de vaccin Pfizer prin intermediul platformei internaționale COVAX, fapt ce determinat o reacție din partea consilierul prezidențial și fostă ministră a Sănătății, Ala Nemerenco.

„Alte circa 50 mii de vaccin Pfizer au sosit astăzi în Republica Moldova, tot atâtea doze de vaccin Pfizer vor sosi in tara noastră miine, 21 mai. Acest fapt se datorează efortului depus de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, care, in aceasta perioada complicata din punct de vedere politic, a demonstrat ca sanatatea populației este o prioritate națională”, a scris Odnostalco pe pagina sa de Facebook.

Aceasta în condițiile în care, pe parcursul anului 2020, guvernul condus de Ion Chicu, susținul de socialiști, nu a făcut niciun contract de achiziție pentru vaccinuri de niciun fel pentru Republica Moldova.

Replica către Odnostalnco nu a întârziat să apară. Consilierul prezidențial Ala Nemerenco a scris joi seară pe pagina sa de Facebook că afirmația lui Odnostalco este un fals. „Pfizer-ul prin COVAX plătit de SUA, UE, OMS, GAVI și alți parteneri străini a venit în țară doar datorită „strădaniilor” PSRM, a declarat Odnostalko-octombrelul la comanda șefului [Igor Dodon -n.re.d]. El oleacă a uitat că o umplut drumurile cu panouri pe care scrie “Nu dăm țara străinilor”, a scris Ala Nemerenco.

Anterior Ala Nemerenco l-a acuzat pe Odnostalco, inclusiv de la tribuna parlamentului, că ar avea interese private în domeniul Sănătății.

Declarația de avere și interese a lui Odnostalco poate fi citită aici.

Alla Pilipețcaia: Fericiun Crecit 

Alla Pilipețcaia este deputată pe listele PSRM din februarie 2019. Ea a candidat în circumscipția nr. 7 din Soroca și a ieșit învingătoare. Până a deveni deputată, ea a condus firma „Debut-Sor”, companie specializiată în vânzarea produselor din carne, care a obținut mai multe contracte pe bani publici. Anterior ea a fost președinta Organizației Teritoriale a PSRM în raionul Soroca. Și-a început activitatea profesională în 1999, în calitate de director al SRL Dioscorida, iar în perioada 2004-2009 a ajuns manager în cadrul aceluiași SRL.

Din 2009 a fost manager de vânzări și director adjunct în cadrul companiei Debut-Sor SRL, întreprindere producătoare de carne și mezeluri, fondată de tatăl său. Din 2013, Pilipețcaia preia conducerea afacerii de familie. Timp de trei ani, înainte să devină deputat, a fost consilier orășenesc în primaria Soroca. Centrul de Investigații Jurnalsitice a scris că în acea perioadă firma sa a câștigat cel puţin zece licitații în valoare totală de peste 800.000 de lei.

Candidata a avut, în ultimii doi ani, venituri puțin peste un milion de lei din salariul său şi al soțului, care este inspector de poliție în Soroca. Deține o casă de locuit și alte 4 construcții pe care le trece în declarația depusă la CEC ca fiind moștenite. Mai indică un teren intravilan și nu declară niciun automobil. Printr-o hotărâre din noiembrie 2018, Judecătoria Soroca a recunoscut firma „Debut-Sor” SRL, administrată de Pilipețcaia, vinovată de „achiziţionarea, păstrarea, transportul şi comercializarea ilegală a valorilor materiale”, fiind obligată să achite o amendă de 9 mii de lei.

În ultimii ani, Alla Pilipețcaia și-a manifestat generozitatea față de Partidul Socialiștilor prin donații frecvente de zeci de mii de lei. Bunăoară, la referendumul local privind revocarea primarului Dorin Chirtoaca initiat de PSRM în 20176 ea a donat pentru PSRM, în două tranșe, suma de 49 mii de lei, conform Raportului financiar al PSRM din 19 noiembrie 2017 depus la CEC. În 2017, Pilipeţcaia a donat pentru PSRM suma de 34 mii de lei. Și în 2016, în cadrul campaniei pentru fotoliul de președinte, ea a alocat în două reprize suma de 54.100 de lei.

La sfârșitul anului 2019 s-a facut remarcata prin mesajul amuzant dedicat locuitorilor orasului Soroca la Iarmarocul de Craciun. Momentul a devenit viral pe Internet, adunând zeci de mii de comentarii, like-uri și distribuiri pe rețelele de socializare. Deputata a vrut să spună două cuvinte în limba română, dar a greșit. În loc de Crăciun Fericit, a rostit Fericiun crecit.

Alla Pilipețcaia a declarat, pentru ultimii doi ani, venituri de 422.000 de lei din salariul său și al soțului și din pensie. Peste jumătate de milion de lei au intrat în bugetul familiei ca dividende din cadrul firmei Debut-Sor SRL. Socialista a mai raportat două terenuri intravilane, o casă de locuit și alte cinci imobile „locative”, fără a preciza despre ce fel de imobile este vorba.

Constantin Starîș: „Atac asupra Moldovei”

Constantin Starâș este jurnalist de profesie și a fost deputa6t pe listele Partidului Comuniștilor în perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2014 și 2021 - 2025. În actuala campanie electorală candidează pe lista Blocului Patriotic cu numărul opt, din partea PCRM.

A activat în televiziune din 1992, fiind prezentator al emisiunii analitice de limbă rusă „Резонанс” (Rezonans), difuzată pe posturile Moldova 1 și NIT. În noiembrie 2009 el a fost demis din funcția de președinte al Telecompaniei „MIR-Moldova”, reprezentanță a Companiei interstatale „Mir”. A mai prezentat și emisiunea „Третий микрофон” (Microfonul trei) la Accent TV.

La finalul guvernării comuniste, Starîș a fost autorul filmului electoral „Atac asupra Moldovei” despre violențele din aprilie 2009, în care, după cum a recunoscut chiar el, a montat convorbirile telefonice.

Declarația de avere a lui Constantin Starâș pentru anul 2024, depusă la CEC, poate fi citită aici.

Adela Răileanu: televiziunea și mandatul de deputat

Adela Răileanu, deputată pe listele PSRM din februarie 2019, este cu numărul 15 pe lista electorală a Blocului Patriotic.

Este jurnalistă de profesie. A condus mai multe posturi de televiziune. A fost directoare a Postului Publici de Televiziune Moldova 1 între anii 2007-2010, fiind demisă pe 31 decembrie 2009, printr-o decizie a Consiliului de Observatori, pentru neasigurarea echilibrului și a pluralismului de opinii. Adela Răileanu a exercitat funcţia de director al TV „Moldova 1" din 10 aprilie 2007 până la 20 februarie 2010. Ulterior, a fost numită directoare a postului privat NIT, căruia în 2011 i-a fost retrasă licența. De asemenea, ea a ocupat funcția de directoare a postului NTV Moldova.

A activat în presa comunistă, apoi a ajuns la cea afiliată PSRM.

La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 a donat partidului suma de 20 mii de lei.

Declarația de avere a deputatei pe anul 2024 poate fi citită aici.

Bogdan Țîrdea: propagnadă, dezinformare și lupta cu ONG-urile

Printre fruntașii acerbi ai Partidului Comuniștilor s-a remarcat în ultimnul deceniu, Bogdan Țărdea, actuialmente pe locul 22 în lista electorală a Blocului Patriotic.

Bogdan Tîrdea este politolog de profesie și deputat pe lista PSRM din 2014. În alegerile parlamentare din 2019 Țîrdea a candidat pe lista națională a PSRM. Țîrdea, care, inițial s-a remarcat prin publicarea unei cărți privind corupții în Republica Moldova, nu a suflat niciodată niciun cuvând despre faptele de coruție de care era acuzat public șeful său de partid Igor Dodon sau alți colegi de formațiune. În anul curent, Țârdea a lansat critici dure la adresa ONG-urilor care sunt finanțate prin granturi și proiecte din Occident. El a lansat și o carte despre finantarea societății civile din Republica Moldova, despre care mai mulți lideri de ONG au spus că este plină de falsuri și date incorecte.

Unul din cei mai înflăcărați și aprigi susținători ai actualului președinte Igor Dodon avea cu totul alte opinii despre actualul șef al statului. Bogdan Țîrdea scria în 2011 despre Dodon că este un mafiot mincinos care s-a îmbogățit din scheme și că a pus umărul la înflorirea corupției. Deputatul scria aceste lucruri când era director al Institutului Social - Democratic din Republica Moldova.

Declarația de avere a lui Bogdan Țîrdea pentru anul 2024 poate fi văzută aici.

Corneliu Furculiță: arhitectul finanțărilor partiinice

Cornelia Furculiță, deputat socialist din anul 2014 și fruntaș al Socialiștilor, prieten cu Igor Dodon, se află tocmai pe locul 51 în lista electorală a Blocului Patriotic.

Furculiță a fost acuzat în trecut de mai mulți deputați de spălare de bani prin intermediul firmelor off-shore și de scheme de finanțare ilicită a Partidului Socialiștilor. Tot legat de finantarea ilicită Furculiță a fost vizat și în mai multe anchete jurnalistice.

Deține cetățenia română, la fel ca alţi câţiva deputaţi socialişti, chiar dacă membrii formațiunii sale s-au remarcat printr-un discurs antieuropean și românofob.

Deputatul este fondator unic a două întreprinderi: Exclusiv Media SRL, care deţine licenţele de emisie a posturilor NTV Moldova şi ТНТ Exclusiv, precum şi un SRL Poliactiv, specializat în comerţ şi construcţii. Postul NTV Moldova a fost sancţionat în repetate rânduri de Consiliul Audiovizualului pentru încălcarea legislaţiei, prin reflectarea neechilibrată a campaniilor electorale şi favorizarea unui singur concurent – PSRM. La „Exclusiv Media” activează, de mai mulți ani, și Galina Dodon, soția lui Igor Dodon, dar și Tatiana Țaulean, soția primarului socialist al mun. Chișinău, Ion Ceban.

„Exclusiv Media” SRL mai deține și ziarele „Аргументы и Факты в Молдове” (Argumentî i Faktî – aif.md) și Комсомольская правда (Komsomolskaya Pravda – kp.md). Numele companiei „Exclusiv Media” figurează într-o cauză penală pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari, cauză la care a fost conexat și procesul penal pe faptul unei eventuale finanțări din exterior a PSRM. Urmare a investigațiilor, procurorii au constatat că, în februarie 2016, pe conturile Exclusiv Media SRL au ajuns mijloace bănești în sumă de 1 499 884 de euro de la compania offshore „Westerby Limited”, înregistrată în Bahamas. Ulterior, în martie-aprilie 2016, deputatul socialist Petru Burduja și soția deputatului Corneliu Furculiță au retras de pe conturile companiei peste 20 de milioane de lei, invocând restituirea ajutorului financiar obținut de la persoane fizice. Dosarul finanțării din Bahamas nu are încă o finalitate.

După mai bine de trei ani de judecată, jurnaliștii de la RISE Moldova au câștigat în instanța de fond procesul cu Exclusiv Media SRL, compania deputatului Corneliu Furculiță, prin care au trecut banii socialiștilor din Bahamas la sponsorii Partidului Socialiștilor. Magistrata Maria Țurcan a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată a SRL Exclusiv Media către RISE Moldova și Iurie Sanduța privind apărarea reputației profesionale, obligarea dezmințirii informației mincinoase și denigratoare, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În dosarul cu PSRM, RISE Moldova a mers la CEDO pentru a apăra libertatea de exprimare în cazul investigației „Banii lui Dodon din Bahamas”. După acest pas, agentul guvernamental a solicitat Curții de Apel Chișinău să revizuiască decizia prin care magistrații moldoveni au admis, parțial, cererea socialiștilor.

Potrivit investigației RISE Moldova, Partidul Socialiștilor ar fi beneficiat de sponsorizări de milioane de lei, proveniți dintr-o afacere secretă cu o companie off-shore din Bahamas, conectată la Federația Rusă. Compania ar fi făcut un transfer de peste 30 de milioane de lei, iar banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de prezidențialele din 2016, prin intermediul Exclusiv Media, firmă deținută astăzi de deputatul Corneliu Furculiță. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la mai multe persoane apropiate partidului și sponsori ai acestuia. Deși provine din Bahamas, contractul de împrumut semnat de off-shore și firma lui Furculiță a fost redactat în rusă și engleză, iar toate litigiile provocate de contract sunt reglementate de legislația materială și procesuală a Federației Ruse și urmează să fie examinate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț din Moscova.

În 2020 Inspectoratul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate (ANI) a inițiat un control al veniturilor deputtaului socialist, după ce a fost sesizat de deputatul Iurie Reniță privind „încălcările regimului jurudic al declarării averii de către deputatul Corneliu Furculiță.” Reniță a solicitat verificarea declarațiilor de evere pentru 2016–2019 ale lui Corneliu Furculiță, indicând că Furculiță ar fi primit sume 200.000 și 490.000 de lei pe care nu le-a declarat.

„În baza unor contracte de împrumut cu și fără de nume, încheiate între SRL Exclusiv media și deputatul Corneliu Furculiță, i-au fost date cu împrumut în perioada decembrie 2015–mai 2016 mijloace bănești în valoare totală de 6.242.370 de lei cu termenul de rambursare 31 decembrie 2017”, se menționează în sesizarea lui Iurie Reniță.

La scurt timp după aceasta, o persoană anonimă a transmis către mai multe instituții de presă, dar și către Procuratura Generală, poze cu mai multe chitanțe care ar fi fost semnate de către deputatul Corneliu Furculiță. Anonimul a mai informat procurorii că deține mai multe facturi semnate de Furculiță, începând cu anul 2017, pentru suma de 2,7 milioane de dolari. Din imaginile prezentate de denunțător rezultă că banii erau transferați lunar, iar sumele variază de la 216.000 la 560.000 de dolari. Corneliu Furculiță a declarat public că semnătura de pe chitanțe nu-i aparține și că ar fi fost falsificată. El a cerut procuraturii să pornească o anchetă penală pe acest caz.

În mai 2020, deputatul Iurie Reniță a făcut publică o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, din iunie 2019, în care se vede cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră, în care ar fi fost bani. În secvența video prezentată de Reniță, șeful statului îi spune fostului lider al democraților să nu „umble cu culioacele” și să transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urmează să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i dea banii lui Costea (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca să-Iitransmită lui Cornel. Secvența video este o continuare a înregistrării video de la întâlnirea celor trei din iunie 2019, când Dodon a declarat că primește lunar bani din Federația Rusă pentru finanțarea PSRM.

Furculiță a mai fost acuzat de presiuni, hărțuire și violență admisă în raport cu colegul său de partid Ștefan Gațcan, atunci când acesta a decis să plece de la socialiștii la PDM, într-o situație în care votul unui deputat era foarte important pentru PSRM. Atunci gațcan a semnat o plângere în adresa Procuraturii Generale în care descrie presiunile la care a fost supus. Ștefan Gațcan menționa că a fost oprit forțat pe podul de la Telecentru de către un om de afaceri din Hâncești, după care a fost impus să urce în alt automobil, în care se aflau deputații socialiști Corneliu Furculiță și Vlad Bătrîncea. Aceștia aveau cu ei o cerere privind renunțarea lui Gațcan la mandatul de deputat. „Am fost amenințat că în privința mea și a membrilor familiei mele se vor face presiuni prin intermediul organelor de drept, surselor mass-media, va fi ponegrită imaginea mea profesională și personală, vor fi pornite cauze penale”, a scris Gațcan în plângerea sa. În aceeași zi, Gațcan a dispărut de la Parlament și nu a fost de găsit mai multe zile, cu toate că pe rețelele de socializare apăruse un video în care deputatul, aflat într-o podgorie, spunea că e bine și că și-a luat o pauză. Mai mulți colegi deputați au avansat ipoteza că Gațcan a fost sechestrat și impus să nu părăsească fracțiunea socialiștilor, ceea ce s-a și întâmplat mai apoi.

În noiembrie 2020, a fost acuzat de deputații din PAS că ar fi intervenit în scăparea de dosar penal a nepotului ministrului de Interne, după ce acesta a fost prins de agenții de patrulare în stare de ebrietate la volan. În cazul respectiv ar fi implicat și ministrul de Interne, Pavel Voicu. Cel puțin, asta reiese din înregistrările telefonice publicate de NordNews, în cadrul unei anchete jurnalistice. Deputatul PAS, Lilian Carp, a certu anchetarea lui Furculiță și a lui Voicu, pentru trafic de influență și abuz de serviciu. Carp a depus un demers la Procuratura Generală.

În vara anului 2020, ZdG a constatat că Furculiță locuiește într-o casă impunătoare pe care nu o declarase. Procuratura Generală anunța atunci că nu are temei de verificare a averii acestuia, iar ANI a constat „lipsa bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic” și nu a inițiat procedura de control a averii socialistului. La doar două luni după ce ZdG i-a surprins pe deputat și pe soția sa la casa amplasată într-o suburbie a Capitalei, bunul a fost înregistrat la Cadastru și se regăsește și în declarația depusă la CEC. Candidatul mai trece în declarație un apartament situat în Chișinău. Familia Furculiță are în folosință două automobile și circa 155 de mii de lei în cinci conturi bancare.

În campania electorală pentru anticipate din 11 iulie curent, Corneliu Furculiță, la fel ca și șeful său de partid, a lansat critici la adresa diasporei. El a încercat să amenințe diaspora că „în cazul în care va vota cu formațiunile de dreapta, nu vor mai avea unde să se întoarcă”. Această declarație a fost făcută de socialist în cadrul unei emisiuni la Ren TV, declarație preluată de site-ul PSRM. După înfrângerea în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, șeful socialiștilor, Igor Dodon, a calificat diaspora drept un electorat „paralel” al R. Moldova.

„Diaspora trebuie să înțeleagă că, votând partidele de dreapta, va ajunge în situația când nu vor mai avea o țară în care să revină. Dacă la guvernare vor veni forțele de dreapta, Republica Moldova va dispărea ca stat. Moldova va deveni o țară de buzunar, care va executa toate ordinele partenerilor occidentali”, a spus deputatul PSRM.

Declarația de avere a lui Furculiță poate fi citită aici.

CITEȘTE ȘI ALTE PROFILURI:

PROFIL ELECTORAL// Partidul Acțiune și Solidaritate: sânge nou, vechile restanțe și fereastra spre Europa

PROFIL ELECTORAL// Partidul Democrația Acasă: trei campanii parlamentare fără mandate, MEGA interese și trena AUR-istă

PROFIL ELECTORAL// Partidul CUB: episodul „la bloc”, milionarul din Londra și prima campanie sub semnul patriotismului liberal

PROFIL ELECTORAL// Partidul Național Moldovenesc: unirea pentru integrare, modelul României și noua croială teritorială

PROFIL ELECTORAL: Partidul Social Democrat European: trecutul legat de Vlad Plahotniuc și schimbarea la față

PROFIL ELECTORAL// Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE): „capcană” pentru Șor, lider sub acoperire și cele 12 legăminte electorale

PROFIL ELECTORAL// UCSM: partidul „oamenilor simpli” și campania „împotriva tuturor”

PROFIL ELECTORAL// Blocul electoral Alternativa: rădăcini comuniste, orientate spre integrare europeană

PROFIL ELECTORAL// INDEPENDENȚII 2025: lepădarea de partide, scandaluri la demisie și o nouă viață politică pe cont propriu

PROFIL ELECTORAL// De la Platformă la Bloc: cum s-a născut și ce își propune Blocul Unirii Naționale

PROFIL ELECTORAL// Blocul Împreună: unirea, dezbinarea și oferta pragmatică pentru Parlament

PROFIL ELECTORAL// Liga Orașelor și Comunelor: partidul primarilor și calea spre nivelul parlamentar

PROFIL ELECTORAL// AUR-ul Moldovei: umbra lui George Simion, învinuirile de joc dublu și Unirea ca panaceu

PROFIL ELECTORAL//Noua Opțiune Istorică – partidul cu rădăcini vechi și un lider care stârnește controverse

PROFIL ELECTORAL// Partidul Liberal: rol titular pe scena politică, antractul forțat și revenirea pe valul eurointegrării

PROFIL ELECTORAL // Partidul Nostru și Renato Usatîi: donații dubioase de milioane, Rusia și legătura cu lumea interlopă

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Test de integritate”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice și portalul Anticoruptie.md.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

REZINA: Declararea averilor și intereselor personale // Cum ajung consilierii locali să fenteze obligațiile de integritate

În fiecare an, mii de aleși locali din Republica Moldova sunt obligați să depună declarații de avere și interese personale. Mecanismul pare clar: legea stabilește cine declară, ce declară, când declară și ce riscă dacă nu respectă regulile. În realitate însă, între norma legală și practica din teren există anumite decalaje. Unii consilieri locali nu depun declarația la validarea mandatului, alții o depun doar într-o singură calitate, iar alții admit erori la completarea documentului electronic ori nu-și cunosc obligațiile. Dincolo de vina individuală, problema scoate la iveală o carență sistemică: insuficiența de instruiri consecvente și aplicate pentru aleșii locali. Această
Milioane de lei în parcarea Parlamentului. Ce mașini declară aleșii poporului

Mașini luxoase de zeci și sute de mii de euro dețin, conform declarațiilor de avere depuse, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, în legislatura 2025-2029. În lista automobilelor aflate în posesia sau în folosința aleșilor poporului se regăsesc diverse modele de Land Rover și Toyota, automobile Porche, Bentley, Mercedes și Tesla. Am analizat declarațiile noilor parlamentari pentru a vedea care sunt cele mai luxoase automobile ale acestora și vă propunem un top al deputaților care dețin automobile pentru care au scos din buzunare milioane de lei. Renato Usatîi - șapte bolizi de lux În topul listei, cu șapte unități de transport de
Supleanții PAS. Cu ce avere și interese re/vin în Parlament

Șase deputați PAS din legislatura precedentă revin în Parlament, iar doi noi aleși ai poporului din partea formațiunii sunt la primul mandat. Curtea Constituțională a validat mandatele noilor/vechi deputați, după ce opt fotolii în fracțiunea majoritară au devenit vacante. Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Dan Perciun și Emil Ceban au devenit membri ai cabinetului de miniștri condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Dorin Recean, care avea poziția a doua în lista electorală, și Artur Mija au anunțat că se retrag din politică. Un alt deputat PAS, Nicu Popescu, a renunțat la mandat după ce a fost numit în funcția de emisar
PROFIL ELECTORAL // Mișcarea Respect Moldova și Marian Lupu: guvernări, traseism politic și umbra lui Plahotniuc

Fostul președinte al Parlamentului și lider al Partidului Democrat, Marian Lupu, a revenit în politică după patru ani la șefia Curții de Conturi. Politicianul este cap de listă a Mișcării Respect Moldova, partid tânăr, lansat în 20123 de un grup de inițiativă, format din fruntași ai fostului Partid Democrat, condus de Vlad Plahotniuc și de politicieni care au migrat de la Partidul Comunist. Și lista electorală, cu care Respect Moldova s-a avântat în cursa pentru Parlament este formată din oameni care s-au perindat pe la guvernare. Formația se declaraă pro-europeană, însă trecutul membrilor său rămâne afectat de păcatele vechiului Partid
PROFIL ELECTORAL// Partidul Alianța Moldovenii: contra „ofensivei românilor”, pentru moldoveni și „limba moldovenească”

Partidul politic Alianța Moldovenii (PAM) a fost înregistrat în anul 2021. Pe rețelele de socializare formațiunea s-a activizat cu puțin mai mult de o lună înainte de a fi înregistrat la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru alegerile parlamentare din septembrie curent. În competiția pentru Parlament, PAM a propus o listă cu 57 de candidați la fotoliul de deputat. Președinte al partidului este Denis Roșca. Un nou/vechi partid Conform informațiilor pe de pagina web a Agenției Servicii Publice, Partidul Alianța Moldovenii a fost înregistrat pe 18 martie 2021, însă formațiunea nu a participat în alegerile parlamentare din iulie 2021. Totuși, potrivit portalului alegeri.md, PAM a participat
PROFIL ELECTORAL // Partidul Nostru și Renato Usatîi: donații dubioase de milioane, Rusia și legătura cu lumea interlopă

Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, controversat om de afaceri și politician, eurosceptic și susținător, în trecut, al lui Vladimir Putin și Alexandr Lukașenko, va intra în cursa electorală pentru Parlament, din 28 septembrie, cu numărul 21 în buletinul de vot. Formațiunea, sub conducerea lui Renato Usatîi, a participat la două scrutine parlamentare, fără să obțină mandate de deputat. În schimb, Partidul Nostru a avut rezultate bune în scrutinele locale, unde a obținut un număr mare de mandate primar de orașe și de localități. Însuși liderul partidului a fost de două ori la șefia primăriei Bălți, al doilea ca mărime oraș din Moldova,
PROFIL ELECTORAL// Partidul Liberal: rol titular pe scena politică, antractul forțat și revenirea pe valul eurointegrării

După mai mulți ani de absență din politica activă, în anul curent Partidul Liberal (PL) a anunțat că va participa la alegerile parlamentare din septembrie 2025. În cariera sa politică, PL a fost membru în cadrul celor două alianțe parlamentare pentru integrare europeană - AIE I, care a avut un parcurs scurt din cauza dizolvării Parlamentului după ce nu s-a reușit alegerea președintelui țării, și AIE II, în cadrul căreia PL a susținut candidatul de compromis la funcția de președinte al statului, Nicolae Timofti. PL i-a revenit fotoliu de președinte al Parlamentului în cadrul AIE I, care a fost
PROFIL ELECTORAL//Noua Opțiune Istorică – partidul cu rădăcini vechi și un lider care stârnește controverse

Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” (NOI) s-a lansat în campania parlamentară cu un mesaj de echilibru între tradiție și modernizare, mizând pe un program suveranist și centrist-conservator. Formațiunea, cu rădăcini vechi în mișcarea foștilor deținuți politici, a trecut prin perioade de anonimat și controverse, revenind astăzi în atenția publicului cu Dmitri Torner – om de afaceri, președinte al Federației de Biatlon și figură politică marcată de dispute și suspiciuni privind trecutul său. Evoluția și controversele partidului Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” (NOI) este una dintre cele mai vechi formațiuni din Republica Moldova, avându-și originile în anul 1992, când a fost înregistrată
PROFIL ELECTORAL// AUR-ul Moldovei: umbra lui George Simion, învinuirile de joc dublu și Unirea ca panaceu

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova, clona formațiunii cu același nume din România, intră în campanie cu sloganul Unirii, ca panaceu pentru multe dintre bolile sociale și de sistem din Republica Moldova. Deși liderii partidului declară că acesta trebuie privit separat de matricea-mamă de peste Prut, agenda ambelor formațiuni se suprapune de cele mai multe ori. Spre Parlament și-au anunțat direcția 62 de candidați, alături de președintele formațiunii, Boris Volosatîi. Programul electoral AUR accentuează că Unirea nu este un vis, este o necesitate! AUR-ul de Moldova, campanie pentru Unire Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova spune că decizia
PROFIL ELECTORAL// Liga Orașelor și Comunelor: partidul primarilor și calea spre nivelul parlamentar

Partidul Liga Orașelor și Comunelor (LOC) a fost înregistrat în mai 2023, la inițiativa unui grup de aleși locali din Republica Moldova, care au definit formațiunea drept o mișcare social-politică a comunităților locale. Conducerea LOC este asigurată de trei copreședinți, ceea ce, în opinia membrilor partidului, subliniază ideea de susținere a politicilor pe principiul „de jos în sus” - de la susținători spre conducători. În cei puțin peste doi ani de la fondare, LOC a reușit să devină unul dintre pilonii Blocului Împreună, creat la scurt timp după alegerile locale din 2023, iar peste aproape un an să iasă din
PROFIL ELECTORAL// Blocul Împreună: unirea, dezbinarea și oferta pragmatică pentru Parlament

Blocul Împreună a suportat pe parcursul existenței sale scurte mai multe metamorfoze. Înființat în aprilie 2024, acesta a pornit de la patru partide componente, dar a pierdut trei dintre partenerii inițiali. În campanie, Blocul Împreună intră cu două formațiuni. Este vorba despre Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist, care s-a alăturat obiectivelor comune în 2025. Cei doi aliați au înaintat o listă de 60 de candidați, care declară că sunt pregătiți să elaboreze proiecte de legi calitative în diverse domenii critice. Cap de listă este expertul în energetică Sergiu Tofilat. Minus trei, plus unul Blocul Împreună, o alianță politică pro-europeană, a fost
PROFIL ELECTORAL// De la Platformă la Bloc: cum s-a născut și ce își propune Blocul Unirii Naționale

În primăvara acestui an, tema unirii cu România a revenit în prim-planul vieții publice din Republica Moldova. Lansarea Platformei Reîntregirii Naționale, pe 29 martie, în simbolica Sală a Unirii, a marcat începutul unui proces de coagulare a forțelor unioniste, care s-a concretizat, în august, prin crearea Blocului Unirii Naționale (BUN) – alianță electorală ce reunește Partidul Național Liberal, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” și un număr impresionant de personalități publice, inclusiv semnatari ai Declarației de Independență din 1991. Platforma Reîntregirii Naționale, revenirea la obiectivele din 1918 Martie 2025. Sala Unirii din Chișinău, încărcată de simbolism istoric, unde, în 1918, Sfatul Țării a
PROFIL ELECTORAL// INDEPENDENȚII 2025: lepădarea de partide, scandaluri la demisie și o nouă viață politică pe cont propriu

În campania pentru Parlament 2025, pe lângă blocuri și partide, s-au „aventurat” patru independenți, în situația în care în Republica Moldova nu există niciun precedent în care un candidat independent să acceadă în legislativ. Toți cei patru se declară pregătiți să răstoarne istoria și să demonstreze că un deputat neafiliat poate realiza multe pentru țară. Este vorba despre doi foști fruntași ai două formațiuni politice - ex-președintele Platformei DA, Andrei Năstase, și fosta vicepreședintă PAS, Olesea Stamate. Vrea un fotoliu de deputat și ex-judecătoarea Victoria Sănduța, demisia căreia a fost subiect de discuții fierbinți. Rândul independenților este completat de Tatiana Crețu, juristă de
PROFIL ELECTORAL// Blocul electoral Alternativa: rădăcini comuniste, orientate spre integrare europeană

Blocul electoral Alternativa a fost constituit la începutul anului 2025, unind Partidul Mișcarea Alternativa Națională, condus de primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, în frunte cu ex- premierul, Ion Chicu, Congresul Civic condus de fostul deputat Mark Tkaciuk, și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, care a candidat, în 2024, la funcția de președinte al țării. Cei patru politicieni - toți cu „rădăcini” comuniste sau socialiste - au declarat că blocul își propune o guvernare profesionistă și responsabilă, iar principalele obiective ale formațiunii sunt „integrarea europeană și bunăstarea cetățenilor”. Lista candidaților la funcția de deputat desemnați de BEA pentru alegerile
PROFIL ELECTORAL// UCSM: partidul „oamenilor simpli” și campania „împotriva tuturor”

Uniunea Creștin-Socială din Moldova (UCSM) încearcă să intre în Parlament, mizând pe mesajul radical al liderului Gabriel Călin – „împotriva tuturor”. Cu o listă de candidați formată în mare parte din „oameni simpli” - profesori, funcționari și preoți, și cu o campanie bazată pe live-uri și TikTok, formațiunea promite să „măture” clasa politică, dar rămâne cu multe necunoscute privind finanțarea și planurile concrete pentru guvernare. Pe 1 septembrie, în chiar prima zi de toamnă, Uniunea Creștin-Socială din Moldova (UCSM) a intrat oficial în cursa pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Lansarea, filmată și distribuită pe rețele sociale, a venit cu
PROFIL ELECTORAL// Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE): „capcană” pentru Șor, lider sub acoperire și cele 12 legăminte electorale

Pe parcursul celor doi ani de la re/botezul politic, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) a reușit să ajungă de mai multe ori în gura târgului. Rumorile au fost generate în special de rolul liderei formațiunii, Arina Spătaru, în deconspirarea schemei prin care banii trimiși de Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, ajungeau și erau distribuiți în Republica Moldova. Misiunea sub acoperire a fost comentată diferit de oponenții politici ai Arinei Spătaru, iar aceasta nu l-a putut „salva” pe secretarul general al formațiunii, care a fost condamnat în
PROFIL ELECTORAL: Partidul Social Democrat European: trecutul legat de Vlad Plahotniuc și schimbarea la față

Partidul Social Democrat European, formațiune politică de centru stânga, reformată pe baza fostului Partid Democrat, condus în perioada 2016 - 2019 de oligarhul Vladimir Plahotniuc, și-a schimbat fața, încercănd o reformatare pentru a scăpa de trecutul pătat. Într-o formulă aproape nouă și cu o denumire proeuropeană, dar cu vechiul simbol - trandafirul, formațiunea încearcă să forțeze intrarea în viitorul parlament. Istoria formațiunii însă are o trenă lungă, de peste două decenii, marcată de suișuri și coborâșuri în timpul celor peste 10 ani de guvernare, dar și de dosare de corupție, finanțări dubioase, lux și opulență în campaniile electorale, „cumpărare” a deputaților și acuzații de
PROFIL ELECTORAL// Partidul Național Moldovenesc: unirea pentru integrare, modelul României și noua croială teritorială

Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 sunt primul scrutin la care Partidul Național Moldovenesc (PNM) și-a anunțat participarea. La doi ani de la fondare, PNM are experiența participării în alegerile locale din 2023, în cadrul cărora președintele formațiunii, Dragoș Galbur, a candidat pentru fotoliul de primar al municipiului Chișinău. În toamna 2024, formațiunea a decis să nu participe în scrutinul prezidențial. La alegerile din 2025, PNM înaintează cu sloganul „Suntem generația care unește”. PNM consideră că multe probleme cu care se confruntă Republica Moldova pot fi soluționate prin aplicarea modelului românesc. Candidații PNM promovează unirea cu România, integrarea UTAG în raionul Cahul
PROFIL ELECTORAL// Partidul CUB: episodul „la bloc”, milionarul din Londra și prima campanie sub semnul patriotismului liberal

La nici trei ani de la înființare, după un mariaj nereușit în cadrul blocului Împreună și cu un lider cu un background solid în ceea ce privește activitatea parlamentară, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) s-a înscris în prima sa competiție pentru fotoliile din Legislativ. CUB își concentrează campania în jurul ideii de „patriotism liberal” și promite că, dacă va ajunge în Parlament, va insista pe proiecte care ar asigura condiții mai bune de activitate pentru producătorii locali, va iniția reforma fiscală și va garanta schimbările calitative în justiție. Totodată, formațiunea declară că se va pune luntre și
PROFIL ELECTORAL// Partidul Democrația Acasă: trei campanii parlamentare fără mandate, MEGA interese și trena AUR-istă

Partidul Democrația Acasă a participat la trei scrutine parlamentare desfășurate după înregistrarea ca formațiune politică în anul 2011. Cele trei tentative de accedere în Parlament au eșuat însă. Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie și-a desemnat 88 de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Lista include 48 de bărbați și 40 de femei, iar vârstă medie a potențialilor aleși ai poporului este de 44 de ani. Cap de listă rămâne președintele formațiunii, Vasile Costiuc, în jurul căruia gravitează imaginea formațiunii și care este cunoscut pentru live-urile sale scandaloase. În ultima vreme, liderul Democrația Acasă a fost observat în anjurajul partidului
PROFIL ELECTORAL// Partidul Acțiune și Solidaritate: sânge nou, vechile restanțe și fereastra spre Europa

Intrat în politică pe valul luptei antioligarhice, anticorupție și al nevoii de resetare a justiției, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a guvernat patru ani țara, merge în scrutinul din 28 septembrie cu un nou obiectiv - semnarea Acordului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. După plecările cu scântei ale unor fruntași, formațiunea se avântă în alegeri și cu oameni noi, care nu neapărat fac parte din peisajul politic. Lista de potențiali deputați înglobează practic toată conducerea țării, iar imaginea președintei Maia Sandu, care se bucură de un grad sporit de încredere din partea populației, este asociată cu PAS și
Ce au omis să declare doi candidați din nordul țării la funcții-cheie în Consiliul Superior al Procurorilor

Procesul de vetting în sistemul de drept a scos la iveală nereguli în cazurile mai multor procurori din țară care aspirau la funcții în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. Doi dintre aceștia sunt din nordul țării. În această anchetă, realizată de TVN, vom vorbi despre motivele de nepromovare, ce avere au acumulat în ultimii ani și ce bunuri nu se regăsesc în declarațiile acestora. 4 iulie 2025, Curtea Supremă de Justiție emite două decizii care prevăd nepromovarea în funcția de membru al Colegiului pentru Selecția și Evaluarea procurorilor, din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor pe Ina Fencovschi, procuror-șef al Procuraturii raionului
Cum e împărțit tortul puterii în Găgăuzia: afaceri de milioane, caritate pentru PR și camarazii „cerșetori” ai lui Șor

În Găgăuzia sunt patru lideri principali la putere care promovează atât interesele lor personale, cât și ideile lui Ilan Șor: bașkanul Evgenia Guțul, adjuncții săi Ilia Uzun și Victor Petrov, precum și președintele Adunării Populare, Dmitri Konstantinov. Cum au ajuns acești oameni la putere și care este experiența lor politică? În această investigație vorbim despre felul în care Victor Petrov, după ce a creat organizația fantomă „NAȘ”, și-a făcut drum în politică, iar chiar la prima situație de criză, a negat implicarea sa în această organizație. Vorbim despre cum Dmitri Konstantinov, având afacere de familie de milioane, primea indemnizație
Bogații de la Judecătoria Drochia

Donații de mii de euro și dolari au curs și în anul 2023 în contul unor magistrați de la Judecătoria Drochia. Unii și-a procurat locuințe sau bijuterii pe patru roți, iar alții au declarat venituri și proprietăți de milioane. TV Nord a făcut o retrospectivă prin declarațiile de avere și interese ale magistraților de la instanța de la Drochia. Vedeți mai jos topul celor mai înstăriți magistrați. Vasile Nogai, actualul președinte al instanței din Drochia a fost numit în funcție de judecător în 2008. Conform declarațiilor de avere pentru anul 2023, Nogai a acumulat un venit de 1,5 milioane de lei, obținuți din
Unii au case de milioane, alții sunt latifundiari: cine sunt cei mai bogați judecători de la Curtea de Apel Bălți

Judecătorii Curții de Apel Bălți au declarat venituri de milioane pentru anul 2023. În timp ce unii au conturi în euro, roni și dolari obținuți din donații, alții s-au ales cu apartamente la preț preferențial. TV Nord a analizat declarațiile de avere ale acestora și a realizat un top al celor mai bogați magistrați ai Curții. Clasamentul este deschis de Ala Rotaru, care este judecătoare la Curtea de Apel Bălți din 2009. În anul 2023, familia acesteia a obținut din salarii, indemnizații și dobândă un venit de aproape 720.000 de lei, dar și 40.000 de euro din vânzarea unui apartament pe care
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel

Herman von Hebel, președintele Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor - Comisia Pre-Vetting, a activat în perioada 8 martie 2013 – 16 aprilie 2018, în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga. Presa olandeză scria, în 2018, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi fost afectată de ilegalități și ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în valoare de cel puțin 760.000 euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman
Război hibrid prin „disinfo-tainment”: AI-ul pe post de armă electorală în Moldova

„În adresarea mea de Anul Nou, vă voi spune secretele politicii mele economice - de exemplu, cum să distrug cele mai de succes întreprinderi din țară în timp record! Dar abordarea mea în managementul situațiilor de criză? Iau o criză obișnuită și o transform într-un dezastru”, spunea președinta Maia Sandu într-un video devenit viral înainte cu câteva zile înaintea discursului său de Anul Nou la trecerea spre 2024. Mulți dintre internauții din Republica Moldova nu au putut să facă diferența între ce înseamnă un video fals și mesajele video tradiționale ale șefei statului. „Dragii mei proști, vai, moldoveni! [...] Despre
„Bogații care plâng” din justiția moldovenească

Judecați sau cercetați penal pentru îmbogățire ilicită, mai mulți actuali sau foști magistrați continuă să ducă un trai pe picior larg, iar dosarele lor au încremenit practic în instanțe. Nici singurul judecător condamnat pentru acest păcat penal nu pare afectat de faptul că integritatea sa este pusă pe cântar. Oleg Melniciuc reușește anual să-și rotunjească veniturile cu aproximativ jumătate de milion de lei din contractele de locațiune a imobilelor donate de mama sa pensionară. Alți colegi ai săi, suspectați sau judecați pentru aceeași faptă, spun că articolul 303/2 din Codul Penal, introdus în 2014 pentru a oferi procurorilor un instrument pentru
Lux pe burta goală

Trăia singur, nici soția, nici amanta nu erau lângă el. Avea maniere alese, purta haine scumpe și nu ieșea niciodată din curte fără bodyguarzi. Lua micul dejun într-un un local din centrul orașului, apoi se îndrepta spre una din judecătorii. După procese, pe la ora prânzului, mânca la un restaurant fițos, unde zăbovea ore în șir pe TikTok sau discuta cu tot felul de persoane. Pe urmă își vizita iubita sau mergea la oficiu, unde modera o așa-zisă emisiune televizată. De regulă, se certa cu toți. Și așa era zi de zi, povestesc fostele sale gărzi de corp, care
CAVCALIUC & Company: ce firme controlează în Londra și cum le-a salvat de sancțiuni

Willenhall, o localitate din comitatul West Midlands, Anglia, a devenit „incubator de afaceri” pentru banii pe care a reușit să-i agonisească în Republica Moldova Gheorghe Cavcaliuc, fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție (IGP) și lider al Partidului Acasă Construim Europa (PACE), în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc. Plecat englezește la finalul scrutinului parlamentar din 2021, Cavcaliuc a reușit să-și ofere o nouă șansă pentru o viață îndestulată în vechiul Albion. Deși a înființat mai multe firme, momentan nu figurează în calitate de director la niciuna dintre ele, pentru că a preferat să le transmită în administrarea altor persoane din anturajul său. Totul,
(In)dependenta de la Chirsova

Alegerile pentru funcția de primar al satului Chirsova au fost câștigate de candidata independentă Anna Hohlova. Am reușit să aflăm că reprezentanții partidelor Șor și Șansă, care anterior l-au înaintat pe candidatul Serghei Sapunji, i-au propus ajutor. Hohlova neagă că partidul a ajutat-o, dar există dovezi că ea a fost în echipa partidului neconstituțional Șor și a lucrat în sprijinul Evgheniei Guțul la alegerile pentru funcția de bașcan. La alegerile repetate (pe 5 noiembrie nu a fost prezență la vot și pe 19 noiembrie au avut loc alegeri repetate), fostul candidat al Șansa și-a chemat susținătorii să voteze pentru Hohlova, iar
Fantoma de pe malul lacului Ghidighici

Undeva pe malul lacului Ghidighici există câteva rânduri de pietre așezate pe pământ, fără mortar între ele. La prima vedere, nu poți pricepe cine și cu ce scop a pierdut timpul să le aranjeze acolo, cu atât mai mult că în jurul lor nu e nicio groapă de fundație. Dacă vei reuși să afli cumva numărul cadastral al terenului cu pricina, vei descoperi că, oficial, acele pietre se numesc „construcție cu gradul de executare de 15%” și că tărășenia respectivă aparține unei companii create peste noapte, al cărei șef habar nu are ce se află acolo. Încercând să înțeleagă
Ceasuri Rolex și de aur, Porche-uri și vile de lux

Ceasuri de lux, automobile subevaluate, donații grase ori declarații pur și simplu incomplete sau goale. Sunt doar câteva dintre bunurile care se regăsesc în declarațiile de avere și interese personale ale candidaților înscriși în cursa electorală pentru funcția de primar în municipiile Chișinău și Bălți. Din totalul celor 42 de candidați acceptați în lupta pentru fotoliul de primar (27 pentru Chișinău, 15 - pentru Bălți), 12 sunt subiecți ai declarării, respectiv, urmau să prezinte la Comisia Electorală Centrală (CEC) o declarație de avere complexă. Mai exact, urmau să se conformeze modificărilor făcute în 2021 la Legea nr. 133 privind declararea averii și a intereselor
SCHEMELE LUI ENI (II)

În prima parte a acestui material, relatam despre cum fosta clădire administrativă a „Termocom” a ajuns în proprietatea firmei „Olioterra” la un preț minuscul, iar ulterior o parte din acest imobil a fost dată în locațiune la un tarif exagerat companiei „InfoBon” - întreprinderea-fiică a societății „Termoelectrica”. Nu știm ce legături au existat între Veaceslav Eni, ex-directorul „Termoelectrica”, și „Olioterra”, însă tot această firmă a obținut la cel mai mic preț posibil și Cazangeria de Est - un important bun din domeniul termoficării, care astăzi ar fi putut reprezenta un obiect strategic pentru R. Moldova. Amintim că presa scria
CARAVELA ELECTORALĂ A LUI ILAN ȘOR

Proiectul lui Ilan Șor „Din tot sufletul” realizat prin Fundația „Visul meu” este folosit drept paravan pentru organizarea activităților electorale ale candidaților desemnați sau promovați pentru funcții de aleși locali. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice i-au surprins pe aceștia în mijlocul unor evenimente cu tentă caritabilă, sponsorizate de fundație și în cadrul cărora imaginea oligrahului fugar, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporii deosebit de mari, în dosarul „Frauda bancară”, este folosită pentru a câștiga dividende politice. Mai mult, tot sub umbrela fundației, grupuri de inițiativă colindă satele Moldovei, colectând semnături
SCHEMELE LUI ENI (I)

De nouă ani, S.A. „Termocom” nu mai activează, însă continuă să existe, iar din această stare de lucruri, la prima vedere, se pare că are de câștigat un singur om. Tot de aproape un deceniu, S.A. „Termoelectica”, care a preluat atribuțiile „Termocom”-ului, nu se poate descurca cu uriașele sale datorii, în special pentru gazele rusești. În ciuda acestei situații precare, în anii 2020-2021, cele două companii au înstrăinat la prețuri derizorii mai multe bunuri imobile, printre care și unul de importanță strategică pentru stat. Jurnal.md a descoperit schemele prin care au fost efectuate două din aceste tranzacții. În ambele
/VIDEO/ Puterea din pix a unui primar, aflat în conflict de interese

Primarul satului Elizaveta, municipiul Bălți, a intrat în vizorul Autorității Naționale de Integritate, pentru că nu a declarat un conflict de interese, care ridică mai multe suspiciuni și semne de întrebare. La mijloc sunt bani publici, care au intrat pe conturile firmei alesului local, după ce a semnat mai multe acte publice pentru a primi compensații de la stat. Mai multe, vă spunem în ancheta ce urmează. Satul Elizaveta circa trei mii de locuitori și este situat la doar 11 km de orașul Bălți. Aici activează mai multe companii agricole concentrate pe producerea de fructe, legume și cereale. Una dintre ele este Nixagria-Com, deținută
Drumul banilor spre fotoliul de bașcan al UTA Găgăuzia

Mai mult de jumătate din primarii partidului radiat al lui Ilan Șor și-au deschis cu generozitate pungile în campania electorală pentru alegerea bașcanului UTA Găgăuzia. În total, 31 de primari au contribuit cu sume între 4.000 de lei și 40.000 de lei. În unele cazuri, donațiile pe care le-au făcut aceștia au fost aproape egale cu veniturile lor pentru jumătate de an. Alături de aleșii locali, în lista sponsorilor campaniei se regăsesc șomeri, funcționari publici, dar și deputați. Deși au recunoscut că suma donată este una considerabilă, raportată la venitul înregistrat, majoritatea donatorilor au spus că decizia a fost
Apusul imperiului media al lui Vlad Plahotniuc

Prime Broadcasting Group SRL își declară insolvabilitatea. Firma, o componentă importantă din colosul media GMG, în spatele căruia stă Vlad Plahotniuc, invocă incapacitatea de a-și onora angajamentele față de creditori. În același timp, partea leului, circa 12 milioane de lei, este pretinsă de companii administrate de oameni din anturajul lui Vlad Plahotniuc și vor ajunge într-un final tot în buzunarul oligarhului judecat în Republica Moldova pentru escrocherie în dosarul Frauda bancară. Aceste companii își au sediul pe strada Ghioceilor, 1, acolo unde imperiul mediatic al lui Plahotniuc, cândva înfloritor și foarte sonor pe banda audiovizuală, este împărțit pe bucățele în „interiorul familiei”. Nu se
SCHIMBAREA LA FAȚĂ A GUVERNULUI

Prim-ministrul Dorin Recean, omul ales de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la cea mai înaltă funcție executivă din stat, și-a prezentat echipa. În noua garnitură guvernamentală se regăsesc 11 membri ai echipei Nataliei Gavrilița, dar și noi miniștri, numele cărora este asociat cu nevoia de schimbare în așa domenii prioritare cum ar fi securitatea, justiția și dezvoltarea economică. Este și explicația pentru care noul șef al Executivului a propus resetarea organigramei, fiind instituit un nou minister, cel al Energiei. Guvernul Recean va avea patru vicepremieri - Oleg Serebrian, Dumitru Alaiba, Nicu Popescu și Vladimir Bolea. A dispărut din noua organigramă funcția
Milionari peste noapte//Cum au reuşit fraţii Munteanu să-şi dezvolte afaceri după retragerea din serviciul public

Trei fraţi, care au fost ani buni funcţionari publici şi au avut venituri modeste, au reuşit în scurt timp după ce au plecat din funcțiile publice să-şi pună pe picioare afaceri de milioane. Este vorba despre ex-ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, fostul director-adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Ruslan Munteanu, şi fostul şef-adjunct al Direcţiei gestionare a fondului de locuinţe a Primăriei Chişinău, Igor Munteanu. Pe lângă faptul că cei trei fraţi nu au declarat pe parcursul carierei mijloace suficiente care le-ar fi permis să se lanseze în business-ul mare, afacerile dezvoltate ridică semne de întrebare şi prin faptul că
Ambiția lui Ion Ceban versus hotărârile Curții Supreme de Justiție

Primăria municipiului Chișinău trebuie să plătească în total pretorilor și vicepretorilor demiși ilegal cel puțin 2,3 milioane de lei, echivalentul a 18 terenuri de joacă. Această sumă continuă să crească și nu se știe unde va ajunge. Edilul Ion Ceban a pierdut la Curtea Supremă de Justiție 9 litigii cu funcționarii pe care i-a demis ilegal din ambiția de a ține în aparatul primăriei persoanele sale fidele. După ce i-a fost aplicată o amendă pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești, Ceban riscă dosar penal pentru că ignoră deciziile Curții Supreme de Justiție. În municipiul Chișinău sunt cinci funcții de pretori, care sunt
SISTEMUL ELECTRONIC DE REPARTIZARE A DOSARELOR, „SPART” DE ANGAJAȚI CU INTERESE!?

Repartizarea aleatorie a dosarelor de integritate devine o problemă cronică la Autoritatea de Integritate (ANI). După scandalul din anul 2021, atunci când au fost depistate breșe serioase în funcționarea sistemului, în primul trimestru al anului 2022 au fost identificate alte decalaje în volumul de lucru primit spre examinare de către inspectorii de integritate. La această etapă, instituțiile responsabile sunt în căutarea unei soluții care ar asigura gestionarea corectă a procesului. Totul, după procedura de audit care ar trebui să scoată la iveală eventualele abuzuri de care a fost învinuită în repetate rânduri fosta președintă Antoci și care acum are statutul
Lupta pentru Consiliul Superior al Procurorilor: Averile, dosarele şi scheletele din dulap ale candidaţilor (II)

Adunarea generală a procurorilor urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar Eduard Bulat şi-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi
Lupta pentru CSP: istoriile candidaților și scheletele din dulap

Adunarea generală a procurorilor urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi
CHILIPIR PE TIMP DE PANDEMIE

Pandemia de coronavirus, un adevărat „tzunami” pentru sistemul de sănătate, ne-a costat. În sensul direct și figurat. Din vistieria și așa goală, statul a dat sute de milioane de lei pentru a încuraja implicarea și pentru a premia sacrificiul. Pe fundalul situației excepționale însă, unii manageri ai instituțiilor publice au profitat de starea de panică, aprobând cu ochii închiși și fără actele necesare aproape 30 de milioane de lei. Alții, mai cinici, au admis chiar fapte penale, îmbogățindu-se pe seama nenorocirii. Bani publici pentru interese personale Pe parcursul anilor 2020-2021, chiar dacă haznaua statului era suprasolicitată și, evident, subțire, Guvernul a alocat
Judecătorul care l-a lăsat pe Igor Dodon să plece acasă: imobile, donaţii generoase şi act de constatare al ANI

Magistratul Roman Mazureţ care săptămâna trecută l-a plasat în arest la domiciliu pe ex-preşedintele Igor Dodon la o oră după ce l-a băgat pentru 30 de zile în Penitenciarul nr.13 pe Petru Merineanu, cumnatul fostului şef al statului, a fost mandatat la Judecătoria Chişinău în mai 2017, după o carieră de patru ani în instanţa din Ocniţa. Deşi iniţial magistratul nu avea (oficial) nici casă, nici masă, la doi ani după ce a fost transferat în Chişinău, donaţiile au început să curgă gârlă. Mazureţ a primit, în 2019, cu titlu de moştenire trei apartamente, în acelaşi an reuşind să-şi
Igor Dodon: Bani din Rusia, averi și interese, trafic de influență și favorizarea rudelor

Fostul președinte, Igor Dodon, reținut de procurori pentru îmbogățire ilicită, corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală și trădare de Patrie a întrat în vizorul jurnaliștilor de investigație de la Centrul de Investigații Jurnalistice încă din anul 2008, când, de pe poziția de ministru al Economiei, a arhitecturat o schemă păguboasă pentru bugetul publiuc cu intermediari în domeniul energetic. În campania electorală din 2009, el a fost înclus în Lista neagră a Inițiativei Civice Pentru un Parlament Curat legat de probleme de integritate. Până a deveni șef al statului, Dodon s-a remarcat prin donații generoase la partidele
Transfugul de la Rezina

Primăria oraşului Rezina se străduie, fără succes, de mai mulți ani, să recupereze mai multe terenuri publice din centrul urbei, pe care un om de afaceri și ales local le-ar fi ocupat în mod abuziv. Administraţia locală susţine că businessmanul s-ar folosi de statutul său de lider politic şi ales local pentru a-și proteja afacerile și terenurile ocupate abuziv. Omul a migrat în ultimii ani de la un partid la altul, de la stânga la drepta, ca într-un final să ajungă la Partidul Acțiune și Solidaritate. De cealaltă parte, omul de afaceri, acum consilier din partea PAS, susţine că este persecutat în continuare de persoane
Lupta pentru Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor: Cine sunt acuzatorii care candidează

12 procurori s-au înscris în cursa pentru cele şapte locuri din Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor, organul abilitat cu examinarea cauzelor disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplicarea sancțiunilor disciplinare. Cei mai mulți candidați ar avea probleme de integritate. Echipa portalului Anticoruptie.md i-a documentat pe toți cei 12 candidați și vă spune cine sunt ei, ce averi și interese au şi ce abateri disciplinare au comis. Victor Comerzan a câştigat, anul trecut, concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni. Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut
Candidaţii la şefia Procuraturii Anticorupţie: merite şi „schelete” din dulap

Pentru şefia Procuraturii Anticorupţie se vor bate cinci candidați. Lista doritorilor să ajungă în fruntea Procuraturii Anticorupţie ne aduce unele surprize. În premieră, la o funcţie de conducere din Procuratură candidează o persoană din diasporă. A fost neaşteptată şi înscrierea în cursă a fostului şef interimar al Procuraturii Anticorupţie care şi-a dat demisia după arestarea procurorului general. Pentru şefia la Anticorupţie „se vor bate” încă un procuror şi un avocat, precum şi un candidat care de mai mulţi ani încearcă, fără succes, să câştige măcar un concurs pentru o funcţie publică. Viitorul şef al Procuraturii Anticorupţie urmează să fie selectat
ARTUR REŞETNICOV: Imperiul imobiliar înregistrat pe frate, soacră şi bunică

Fostul deputat şi judecător constituţional, Artur Reşetnicov, a reuşit, în perioada când deținea funcţii publice, să se pricopsească cu două case de lux, care nu s-au regăsit în declaraţiile de avere. Costul proprietăților depășește cu mult veniturile declarate ale familiei. Unul din imobile se află la marginea pădurii din apropierea localității Dumbrava din municipiul Chișinău şi este înregistrat pe numele soacrei. O altă locuinţă de lux, în care familia Reşetnicov a locuit, începând cu anul 2010, se află pe strada Drumul Viilor din Chişinău. Şi acest imobil a fost înregistrat pe numele soacrei în perioada cât Artur Reşetnicov s-a aflat în funcţii
Năvala procurorilor peste avocatură: Candidaţii-,,surpriză”din lista celor care vor să ajungă apărători

Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă, marţi, în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori, iar opt au făcut parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru infracţiuni de corupţie. Cei 69 de pretendenţi la licenţa de avocat încearcă să beneficieze de o prevedere din Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, care permite accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a
Opt dosare penale, pornite în 2021, au la bază anchete jurnalistice, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice

Pe parcursul anului 2021, procurorii au pornit cel puțin 8 dosare penale, care au la bază investigații jurnalistice, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM) și publicate pe portalul Anticorupție.md. În dosarele penale sunt vizați procurorul general, unul dintre adjuncții săi, alți câțiva procurori-șefi, care au fost protagoniștii unor achete de presă, realizate în ultimii ani și un fost viceministru. Unul dintre dosarele penale îi vizează chiar pe fostul șef al statului Igor Dodon și pe fosta președintă a Parlamentului, Zinaida Grecianîi, care au fost vizați într-o anchetă jurnalistică a CIJM din 2008. După publicarea investigațiilor jurnalistice, autorii și chiar
TOP 20 investigații jurnalistice cu impact, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice în 2021

Pe parcursul anului 2021, echipa Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM) a realizat 65 de anchete jurnalistice pe subiecte de corupție, delapidare a banilor publici, averi dobândite ilicit și probleme de integritate în sectorul public. În ultimele luni ale anului au fost pornite cel puțin 7 dosare penale împotriva unor procurori șefi, toate având la bază anchete jurnalistice ale echipei Centrului de Investigații Jurnalistice. Și Autoritatea Națională de Integritate a demarat, pe parcursul anului, pornind de la investigațiile jurnalistice ale CIJM, controale privind averile în cazul a 26 de funcționari publici, dintre care 13 procurori, 11 judecători, a unui consilier și
VIDEO // Cum îşi cheltuie Rizea banii la Chişinău: Casă şi maşină de lux, afacere în televiziune şi chefuri la restaurante

Cristian Rizea, ex-deputatul român stabilit în Republica Moldova cu puţin timp înainte de a fi condamnat definitiv în România la închisoare pentru infracţiuni de corupţie, a trecut nu demult cu familia în casă nouă. Penalul Rizea, aşa cum îi place să se numească singur, şi-a procurat o casă de peste 450.000 de euro, avându-i ca vecini pe o bună parte din cei care îi critică în înregistrările video de pe reţelele de socializare. Pe lângă traiul pe picior larg şi distracţiile prin localuri de lux, Rizea se pregăteşte să-şi investească banii într-un nou post de televiziune pe care vrea să-l
Lupta pentru Consiliul Superior al Procurorilor: Cine sunt cei 14 candidaţi

Adunarea generală a procurorilor, preconizată pentru data de 19 noiembrie 2021, urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 14 procurori: opt din ei vor candida pentrul cele patru locuri oferite reprezentanţilor procuraturilor teritoriale, iar alţii şase vor lupta pentru singurul mandat oferit celor din Procuratura Generală. Candidaţii din rândul acuzatorilor procuraturilor teritoriale și specializate Cristina Gladcov şi-a început cariera în 2011, în Procuratura raionului Cimişlia.
Afacerea necunoscută de la Orhei a procurorului Ruslan Popov

Familia procurorului general-adjunct, Ruslan Popov, cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită, ar controla, pe lângă livada şi frigiderul din Mileştii Mici, o treime dintr-o afacere în agricultură în satul Brăviceni, raionul Orhei. Această afacere, pe care au identificat-o reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, nu este trecută în acte pe numele procurorului, nu a fost și nu este declarată. Este vorba de o livadă de măr superintensivă, amenajată după cele mai moderne standarde. Cota din afacere a fost înregistrată iniţial pe numele lui Alexandru Popov, fiul mai mare al procurorului, care la acel moment era student şi avea 19 ani. Cu puţin timp înainte ca Ruslan
Secretele judecătoarei Mazur: Casa surorii şi viaţa luxoasă a fiicei

Magistrata Nadejda Mazur de la Judecătoria Chişinău locuieşte de 23 de ani într-o casă înregistrată pe numele surorii sale. Faptul că nu a avut o locuinţă înregistrată pe numele său i-a permis să beneficieze de un apartament la preţ preferenţial, dintr-un bloc construit special pentru magistraţii care nu dispun de loc de trai. Totodată, magistrsta Mazur a reuşit să acopere cheltuielile pentru studiile din afara ţării şi călătoriile fiicei sale, Daniela. Tânăra a postat pe reţelele de socializare poze despre vacanţele de lux de care a avut parte. Nadejda Mazur lucrează în Judecătoria Chişinău începând cu 1 august 1990. Casa înregistrată
Membrii Guvernului Gavriliţa: Cariera, trecutul și veniturile ce le declară

Cabinetul de miniştri care urmează să fie supus procedurii de vot în şedinţa de vineri, 6 august, va număra 16 membri. Printre aceştia se regăsesc deputaţi aleşi pe lista Partidului Acţiune şi Solidaritate, foşti membri ai Guvernului condus de Maia Sandu în 2019 și consilieri prezidenţiali. O bună parte din garnitură sunt experţi din organizaţii neguvernamentale. Natalia Gavriliţa, prim-ministru al Republicii Moldova Natalia Gavrilița, 43 de ani, este originară din satul Mălăeşti, raionul Grigoriopol, stânga Nistrului. Este vicepreședinta PAS, iar la alegerile din 2021 a candidat pe poziţia a doua în lista formaţiunii pe care o reprezintă. Natalia Gavriliţa În 2019, Natalia Gavriliţa
Proprietăţile şi afacerile familiei şefei de la Curtea de Apel Chişinău: casă de lux, spaţii comerciale şi afaceri în agricultură

Preşedinta interimară a Curţii de Apel Chişinău, Ana Panov, deţine împreună cu soţul mai multe afaceri, în agricultură şi comerţ, zeci de metri pătraţi de spaţii comerciale şi peste 200 de hectare de teren agricol. Familia Panov locuieşte într-o casă amplasată într-un cartier select din sectorul Centru al Capitalei, al cărei preţ declarat este cu mult sub cel de piaţă. Magistrata susţine că de toate afacerile se ocupă soţul, iar casa a fost construită pe parcursul mai multor ani. Ana Panov este judecătoare în Curtea de Apel Chişinău din 2010, iar la 15 iunie curent a fost desemnată de către
Cine sunt deputații intrați în Parlament pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (II)

Blocul Comiștilor și Socialiștilor, format din două partide în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, are în noul Parlament 32 de mandate. Cele două partide au anunțat deja că vor face o fracțiune comuna în legislativ. În Parlament au revenit cei doi foști șefi de stat Igor Dodon și Vladimir Voronin, după ce au absentat în ultimii ani. Despre primii 15 deputați de pe lista Blocului, trecutul lor, averea și interesele cu care intră în noul Legislativ aflați din materialul Cine sunt deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care intră în noul Parlament (I) publicat la 24 iulie pe portalul Anticoruptie.md. Astăzi vă spunem cine
VIDEO// Procuror, bănuit că a condus maşina sub influenţa alcoolului. Cum se justifică omul legii

Pavel Viniţchi, procuror în Procuratura municipiului Chişinău, a fost prins conducând maşina după ce a consumat alcool. Deşi poliţiştilor li s-a părut, analizându-i comportamentul, că omul legii era în stare avansată de ebrietate, testul la alcoolemie a arătat că Viniţchi avea concentraţia de 0,17 mg/l în aerul expirat. Acest rezultat este suficient pentru un dosar contravenţional şi ca Pavel Viniţchi să rămână fără permis de conducere pentru cel puţin 6 luni. Procurorul susţine că nu a depăşit limita concentraţiei de alcool admisă de Codul Circulaţiei Rutiere. Pavel Viniţchi a fost subiectul mai multor investigaţii jurnalistice, inclusiv a portalului Anticorupţie.md. „Se simţea
Cine sunt deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care intră în noul Parlament (I)

Partidele Comuniștilor și al Socialiștilor, care au mers într-un bloc comun în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, vor avea în noul Parlament 32 de mandate. Cele două formațiuni au anunțat deja că vor face o fracțiune comuna în legislativ. Liderii blocului, cei doi foști șefi de stat, Igor Dodon și Vladimir Voronin, revin în Parlament, după ce au absentat în ultimii ani. Cine sunt primii 15 deputați de pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor vă spune echipa Centrului de Investigații Jurnalistice, care le-a rediografiat trecutul, activitatea, interesele și starea financiară. Despre următorii 17 deputați de pe lista Blocului, citiți în ediția
Cine sunt deputaţii aleși pe lista Partidului Şor: Probleme cu legea şi implicare în scheme ilegale

Partidul Şor va avea în Parlamentul ales pe 11 iulie curent 6 deputaţi. Aceştea s-au aflat sau continuă să se afle în vizorul oamenilor legii şi au fost implicaţi în schemele frauduloase ale liderului de partid, Ilan Şor. Partidul Șor a cheltuit în campania electorală pentru anticipate peste 5.4 milioane de lei. Astfel, Partidului Șor îi revin cele mai scumpe fotolii de deputat în noul Parlament - circa 895.100 de lei pentru un mandat. 1. Ilan Şor, 34 de ani, este preşedintele formaţiunii politice Partidul „Șor”. Ilan Șor s-a implicat în politică în anul 2015, participând la alegerile locale pentru funcţia de primar al
Cine sunt deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, care intră în noul Parlament (II)

În urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie Partidul Acțiune și Solidariate a acumulat 63 de mandate de deputat. Portalul Anticorupție.md prezintă detalii despre deputații pe lista formațiunii. Unii dintre aceștia au deținut fotolii în Legislativul anterior și au activat la Ministerul Educației, în perioada când Maia Sandu se afla la cârma acestei instituții. Tot pe lista PAS îl regăsim pe cel mai tânăr deputat din viitorul legislativ, dar și mai multe persoane care au reușit să facă averi impresionante sau care au schimbat mai multe partide de-a lungul carierei lor politice. Despre primii 25 de deputați aleși pe listele PAS
Cine sunt deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, care intră în noul Parlament (I)

Partidul Acțiune și Solidariate este formațiunea care a obținut cele mai multe mandate de deputat, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Portalul Anticorupție.md a investigat trecutul, activitatea, interesele și averile celor 63 de proaspeți deputați pe lista formațiunii și vă spune cu ce vine fiecare în Legislativ. Unii au deținut fotolii în Legislativul anterior și au activat la Ministerul Educației, în perioada când Maia Sandu se afla la cârma acestei instituții. Tot pe lista PAS îl regăsim pe cel mai tânăr deputat din viitorul legislativ. Pe lista celor care au intrat în Parlament din partea PAS se numără și
Cât costă mandatul de deputat în 2021?

Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie i-a costat pe cei trei concurenți electorali, care au intrat în noua garnitură parlamentară, de la 5 la 6 milioane de lei. Dacă e să raportăm cheltuielile din campanie la numărul de mandate de deputat obținute de cele trei formațiuni politice, costul unui mandat este între 101.000 și 895.000 lei. Concurenții electorali și-au adunat resursele pentru campanie din donații de la persoane fizice și juridice, dar și din resurse proprii - bani pe care partidele care au fost în Parlament i-au primit de la stat. În noul Parlament partidul pro-prezidențial Acțiune
Identitatea imaculată a „bancherului negru”

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) au intrat în posesia unui document care demonstrează că Gherman Gorbunțov, controversatul bancher rus implicat în scheme de spălări de bani, a obținut, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), un alt pașaport moldovenesc pe numele de Ivan Piotr Kirov. Mai exact, este vorba de un extras din Registrul de Stat al Populației despre noua identitate a lui Gherman Gorbunțov. Potrivit documentului, părinții lui Ivan Kirov sunt Kirov Piotr și Kirov Lidia. În noul document, acesta s-a născut la Tiraspol și este cetățean al Republicii Moldova, dar păstrează ca dată de
VIDEO // Moşia familiei Voronin din pădurea Ţiganca: oameni angajați la negru pentru confortul liderului comunist

Familia liderului comunist Vladimir Voronin primeşte zilnic produse alimentare ecologice proaspete de la mini-ferma din pădurea Ţiganca, situată la vre-o 800 de metri distanţă de la casa de vacanţă de lux de pe malul iazului. Mai mulți oameni din satele din împrejurimi, angajaţi la negru au grijă de animale, de casa de vacanţă şi de teritoriul adiacent, precum şi de celelalte acareturi. Muncitorii sunt supravegheaţi de o persoană pe nume Ion care, din spusele angajaţilor, ar fi chiar pădurarul angajat de Compania de stat Moldsilva. Ferma lui Voronin Ferma care aprovizionează masa fostului preşedinte cu produse ecologige reprezintă câteva ţarcuri şi grajduri
Profil electoral // Platforma DA - „Fapta bună ne adună” // Realizări și eșecuri

Platforma Demnitate și Adevăr, formațiune creată pe baza inițiativei civice cu aceeași denumire, lansată în 2015, ca o formă de protest împotriva guvernării dirijate de Vlad Plahotniuc, a corupției și furtului miliardului, a organizat cele mai masive proteste în anii 2015-2016. Reprezentanții formațiunii, ajunși în Guvern și în Parlament, au avut cele mai vocale comisii de anchetă, cum ar fi comisia Laudromat și comisii pentru cercetarea privatizărilor abuzive din ultimii ani, între care Aeroportul Internațional Chișinău și au pus presiune pe organele de drept să pornească dosare penale pe cazuri de rezonanță. Cu toate acestea formațiunea a intrat într-un con
Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor// Finanțări obscure, legi toxice și candidați cu probleme de integritate

Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor, format din reprezentanții Partidului Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon, și ai Partidului Comuniștilor, condus de un alt fost președinte, Vladimir Voronin, a fost creat pentru scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie, în pofida beligeranței de peste zece ani dintre cele două formațiuni și liderii lor, după ruptura din 2011. Blocul electoral va fi cu numărul 6 în buletinul electoral și are doi copreședinți. Lista blocului are 102 candidați, în mare parte actuali și foști demnitari, angajați în structurile de stat, cei mai mulți cu probleme de integritate, vizați în dosare de corupție, în
Profil de partid: PAS. Fondatori și finanțatori

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a indicat în primele cinci rapoarte financiare depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC) venituri de 3.682.052 de lei, dintre acestea 420.000 finanțe proprii. Cetățenii din Republica Moldova au contribuit cu peste 2,4 milioane de lei, iar cei aflați peste hotare – cu puțin peste 45.000 de lei. Cele mai multe cheltuieli au fost raportate pentru organizarea de întruniri și evenimente electorale, peste 1,1 milioane de lei. Sute de persoane de acasă și de peste hotare – actori, directori, administratori, juriști, primari, funcționari, antreprenori, contabili – au donat de la sute până la zeci de mii de lei
Profil electoral: Pavel Filip, liderul PDM. Pledoaria pentru Plahotniuc și favorurile pentru rude

Înainte de a adera la Partidul Democrat, potrivit declarațiilor fostului lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, actualul președinte democrat, Pavel Filip, a făcut parte, în octombrie 2007, din grupul de inițiativă pentru constituirea PLDM. El urma să fie responsabil de relațiile cu oamenii de afaceri. Ulterior, Filip a infirmat declarațiile fostului președinte liberal-democrat. În 2008, a fost numit șef la Tutun-CTC, societate cu capital majoritar de stat. În 2011, a fost învestit în funcția de ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, instituție pe care a condus-o până ianuarie 2016. În 2010, în perioada mandatului său la Tutun-CTC, Filip
Profil electoral: Partidul Unităţii Naţionale - formaţiunea foştilor fruntaşi liberali

Partidul Unității Naționale (PUN) este candidatul înregistrat cu numărul zece în buletinul de vot pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Formaţiunea este una pro-unionistă, cu o doctrină de centru-dreapta și se declară creștin-democrată. Pe lângă unirea Republicii Moldova cu România, PUN mai militează şi pentru aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană. Partidul foştilor fruntaşi liberali PUN este o formaţiune relativ tânără în politica moldovenească, însă din care fac parte mai mulţi fruntași cu experienţă politică. La baza formării PUN a stat scindarea Partidului Liberal, în 2015, când mai mulţi membri ai formațiunii, inclusiv deputaţi, i-au părăsit rândurile,
Profil electoral: PDM fără Plahotniuc și fără banii de la Metalferos

După ce a fost condus trei ani de Vladimir Plahotniuc (2016–2019), Partidul Democrat din Moldova (PDM) încearcă să își edifice o imagine fără influența oligarhului. Acest proces este însă unul anevoios deoarece actualii membri din conducerea formațiunii au fost, în decurs de zece ani, simpli pioni ai oligarhului. După fuga lui Vladimir Plahotniuc pe 14 noiembrie 2019, ieșire pregătită din timp, după cum au demonstrat reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, PDM a anunțat, pe gura lui Pavel Filip, că intră într-un proces de reconstrucție. Această acțiune s-a dovedit extrem de dificilă manifestată prin plecările unor fracțiuni întregi. După alegerea lui Pavel Filip
Profil electoral: PDCM, formațiunea miniștrilor demisionari

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) a depus, pe 28 mai curent, actele la Comisia Electorală Centrală pentru înscrierea în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Membrii-cheie ai acestei formațiuni politice sunt miniștrii din Guvernul Chicu, ce au refuzat să își exercite funcțiile în Guvernul interimar după 31 decembrie 2020 – Viorica Dumbrăveanu, fosta ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, și Anatol Usatîi, fost ministru al Economiei și Infrastructurii. Ion Chicu și Viorica Dumbrăveanu, conform raportului financiar al formațiunii, figurează printre principalii donatori. Ei au donat în numerar câte 26.100 de lei. Cei mai generoși însă sunt trei
Profil electoral // Blocul Renato Usatîi: populism, finanțări dubioase și legături cu lumea interlopă

Blocul electoral Renato Usatîi, înscris în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, va fi cu numărul 3 în lista concurenților electorali. Blocul electoral întrunesșe două formațiuni politice: Partidul Nostru și Patria, ambele controlate de primarul de Bălți, Renato Usatîi, controversat om de afaceri și politician, eurosceptic și susținător al lui Vladimir Putin și Alexandr Lukașenko. Liderul blocului, Renato Usatîi, este cercetat penal în Republica Moldova și Federația Rusă. Nu a ascuns legăturile cu lumea interlopă, iar cheltuielile pentru concerte cu artişti ruşi și acte de caritate au avut o proveniență dubioasă și nu s-au prea regăsit în rapoartele
Profil electoral: Partidul Şor - lider fugar şi candidaţi cercetaţi penal

Partidul Şor va figura cu numărul patru în buletinul de vot pentru alegerile din 11 iulie. Formaţiunea este singura din lista concurenților care vor participa la scrutin al cărei lider, Ilan Șor, este fugar şi dat în urmărire penală. Ilan Șor este unul din principalii învinuiţi în frauda bancară, cunoscută drept „furtul miliardului”. La fel, partidul este lider şi la capitolul candidaților cu dosare penale. Pe parcursul ultimilor ani, formaţiunea a fost implicată la vedere în coruperea deputaţilor şi alegătorilor, discurs de ură şi manifestări agresive faţă de oponenţii politici şi jurnalişti. Partidul care l-a eliberat pe Ilan Şor din arest Partidul Politic Şor este
Grădiniţă nouă în Măgdăceşti: Licitaţie dubioasă şi interesele familiei primarului

O grădiniţă pentru copii cu vârsta de la 2 la 4 ani urmează să fie dată în exploatare până la sfârşitul verii în satul Măgdăceşti, raionul Criuleni. Grădiniţa a fost reconstruită în baza şcolii vechi a satului, până nu demult aflată în proprietatea familiei primăriţei de Măgdăceşti, Liuba Cojocaru, care a vândut-o administraţiei publice locale cu 1.600.000 de lei. Familia Cojocaru a procurat imobilul de la Primăria Măgdăceşti cu 300.000 de lei, cu 12 ani în urmă. Şantierul se află chiar alături de gospodăria Liubei Cojocaru, iar în timp ce se desfăşurau lucrările pe şantier, în curtea primăriţei a
Consilier socialist din Hânceşti: averi de milioane cu salariu modest

Consilierul socialist din raionul Hânceşti. Ivan Ududovici, declară oficicial că a avut anul trecut venituri din salariu de doar 114.000 lei, la nivelul salariului unui profesor şcolar, în timp ce deţine şi administrează afaceri de milioane. Afaceristul, care este cumătru cu liderul socialist Igor Dodon şi naşul de cununie al colonelului de poliţie Petru Corduneanu, un apropiat al fostului şef al al statului, pe lângă faptul că nu şi-a raportat afacerile, nu a declarat nici imobilul de milioane în care locuieşte şi nici automobilul de lux. Pe urmele părintelui au mers şi cei doi fii mai mari ai săi,
Şef nou la Procuratura Ialoveni: avere de milioane, donaţii grase şi legătura cu anturajul lui Plahotniuc

Vladislav Cojocaru a fost numit recent în funcţia de şef al Procuraturii raionului Ialoveni. Procurorul general a semnat ordinul de numire în funcţie a lui Cojocaru după ce acesta a câştigat concursul organizat de Consiliul Superior al Procurorilor, la care a participat doar el. Cu o avere de invidiat, procurorul Cojocaru raportează în fiecare an donaţii grase. Omul legii este rudă cu personaje din anturajul lui Vladimir Plahotniuc şi se vehiculează că ar fi protejatul procurorului general adjunct, Ruslan Popov, care locuieşte şi are interese în raionul Ialoveni. Rude din anturajul lui Plahotniuc Vladislav Cojocaru este frate cu magistrata Corina Ursachi,
Case, mașini și donații // Cum se descurcă procurorii de la PCCOCS

Majoritatea procurorilor din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) trăiesc pe picior larg, cu mai multe imobile şi mijloace de transport în proprietate. Pentru că salariile, în jur de 30.000 de lei lunar, nu le acoperă achiziţiile, aceştia îşi justifică bunurile, de cele mai multe ori, prin donaţii sau prin împrumuturi fără dobândă de la cunoscuţi și rude. În același timp, doi procurori de la PCCOCS sunt angajaţi la alte două locuri de muncă, în pofida faptului că legislaţia declară incompatibilă funcţia de procuror cu oricare altă funcție, cu excepţia activităţii didactice sau ştiinţifice. Unii dinte procurorii
Bogaţii de la Procuratura Anticorupţie

Majoritatea acuzatorilor de stat de la Procuratura Anticorupţie trăiesc pe picior larg, având în proprietate imobile şi maşini de lux. Chiar dacă sunt remuneraţi cu salarii lunare de peste 20 de mii de lei, de cele mai multe ori acestea nu acoperă averile declarate. În astfel de cazuri, spun experții, oamenii legii îşi justifică averile prin donaţiile din partea rudelor, afacerile sau salariile partenerilor de viaţă și împrumuturile financiare. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese personale pentru anul 2020 ale procurorilor anticorupţie ne arată că fiecare al treilea acuzator de la Procuratura Anticorupţie trăiește pe picior larg, beneficiază de
VIDEO // Procurorul Vinițchi își ridică o casă pe malul lacului Ghidighici

Procurorul Pavel Viniţchi, cunoscut în trecut pentru investigarea dosarelor ce ţin de traficul de droguri, îşi construieşte casă într-un parc de pe malul lacului Ghidighici. Imobilul de pe terenul împădurit cu mesteceni şi conifere pare să aibă cel puţin 200 de metri pătraţi, deşi omul legii susţine în declaraţia de avere şi interese personale că ar avea puţin peste 79 de metri pătraţi. Ridică semne de întrebare şi cum a acceptat un om al legii să-şi construiască o casă într-o zonă împădurită de pe malul unui lac. Intrarea din cartierul de lux de pe malul Ghidighici Cum îşi construieşte Pavel Viniţchi casa Viitoarea casă
Afacerea familiei Stoianoglo - între lege și ilegalitate

Ţvetana Curdova, soţia procurorului general Alexandr Stoianoglo, deţine în proprietate şi administrează un salon de frumuseţe de lux, fără să achite impozite pe venit la stat. Curdova a profitat de o lacună în legislaţia fiscală, şi anume de dreptul deţinătorilor de patente de întreprinzător de a se asocia, astfel că toţi angajaţii salonului Opium lucrează în bază de patentă. Venitul declarat oficial este de doar 12 mii de lei pe an și este alcătuit din plata pentru arenda localului, pe care ar achita-o deţinătorii de patente care lucrează acolo. Experţi anticorupție consideră că este vorba de o schemă de eschivare de la
Schemele procurorului Petruşca: Donaţii generoase de la rude şi automobile oferite în arendă la preţuri derizorii

Procurorul Sergiu Petruşca de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS) a achiziţionat în perioada 2019-2020 trei automobile de model Toyota Prius pe care le-a dat în locaţiune unei firme de taxi cu doar 266 de lei pe lună. Venitul pe care îl declară omul legii din contractul de arendă este simbolic, în timp ce firmele de taxi plătesc în jur de 300 de lei pe zi pentru un automobil luat în arendă. Pe de altă parte, Sergiu Petruşca indică donaţii generoase de la rude, iar persoane terţe îi preiau şi îi achită datoriile către instituţiile financiare. Procurorul
VIDEO// Cum şi-a aranjat traiul ex-directorul SIS, care i-a expulzat pe profesorii turci

Fostul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Vasile Botnari, singurul dintre oficialii moldoveni care a fost condamnat în dosarul expulzării profesorilor turci, îşi duce traiul într-o gospodărie de lux, amplasată pe trei terenuri destinate construcţiilor dintr-un cartier elitist din Chişinău. Atât terenurile, cât şi construcţiile, au ajuns în proprietatea lui Botnari când acesta deţinea funcţii înalte de demnitate publică, fiind unul dintre apropiaţii şi protejaţii lui Vladimir Plahotniuc. Deşi locuieşte acolo de ani buni, fostul funcţionar nu şi-a declarat niciodată imobilele, acestea fiind înregistrate pe numele socrilor săi. Vasile Botnari nu pare să fie afectat financiar de faptul că a rămas fără
Noi detalii despre incendierea automobilului procurorului Vinițchi. Pe cine acuză omul legii

Procurorul Pavel Vinițchi îl acuză de incendierea automobilului său, în noaptea de 30 decembrie 2019, pe Anton Zaharov, învinuit într-un dosar de trafic de droguri. La rândul său, Zaharov respinge acuzațiile și afirmă că se află de mai mult timp peste hotare. El califică acuzațiile procurorului drept „răzbunare” pentru că l-a denunțat că a luat mită. Procurorul Vinițchi le-a declarat mai multor colegi de-ai săi că Anton Zaharov este cel care i-a dat foc la mașină. El invocă drept motiv un dosar privind o rețea transnațională de traficanți de droguri din care ar face parte și Anton Zaharov. Pavel Vinițchi: „Prietenul
VIDEO // Malul Nistrului, acaparat de vilele bogaților (II)

Partea I a investigației poate fi citită aici. Cartierul de lux din Parcul Nistrean La Vadul lui Vodă, câțiva afaceriști din Chișinău au ocupat o parte din Parcul Nistrean și au construit case de lux pe malul Nistrului, fiind îngrădit un segment important din zona de agrement. Terenurile au garduri de peste 2 metri, intrarea se face prin porți teleghidate, iar imobilele sunt supravegheate cu camere video. Pe strada respectivă care se numește Stejarilor am întâlnit doi muncitori care aveau grijă de curățenia din afară. „Ne-au angajat stăpânii să facem curățenie sub garduri. N-o să găsiți o frunză uscată pe jos”, ne-a
VIDEO // Malul Nistrului, acaparat de vilele bogaților (I)

Politicieni și oameni de afaceri, funcționari publici, artiști și polițiști și-au construit în ultimii ani vile de lux pe malul drept al Nistrului. Deși legea interzice construcțiile pe teritoriul riveran, proprietarii noilor imobile au îngrădit porțiuni mari din malul râului. Unii au construit debarcadere, și-au amenajat piste de înot și locuri pentru agrement. Acapararea terenurilor s-a făcut prin două scheme. În unele cazuri s-a recurs la procurarea caselor și terenurilor agricole deținute de băștinași în apropiere de râu, după care teritoriul a fost extins în mod abuziv până la apă. În cea de-a doua schemă sunt implicați reprezentanți ai administrațiilor locale, care
VIDEO // Șeful de la Procuratura Chișinău care trăiește din mila rudelor

Șeful adjunct al Procuraturii municipiului Chișinău, Adrian Popenco, locuiește într-o casă de invidiat într-un cartier de lux din localitatea Dumbrava, lângă Capitală, și conduce de trei ani un Mercedes de ultima generație. Cu toate acestea, omul legii susține că nu îi aparține nimic. După spusele sale, casa este a socrilor săi, iar mașina – a unei rude generoase. Adrian Popenco Casa în care locuiește procurorul Adrian Popenco este înregistrată pe numele socrilor săi, Gheorghe și Greta Chiriacov. Conform datelor cadastrale, imobilul are suprafața de 92,9 metri pătrați. În realitate, casa cu două nivele pare mult mai spațioasă și arată mai mare
Miniștrii electorali ai lui Dodon

În plin scrutin electoral, premierul Ion Chicu face remanieri în cabinetul său de miniștri. Cinci șefi de ministere, promovați anterior de Partidul Democrat, cu care socialiștii lui Dodon făcuseră alianță guvernamentală, au fost revocați din funcție și înlocuiți cu alții noi. Premierul Chicu nu a mai așteptat al doilea tur de scrutin. După anunțul liderului PDM, Pavel Filip, de sâmbătă, 7 noiembrie, că va revoca din guvern miniștrii democrați după al doilea tur de scritin, premierul Chicu a venit luni, 9 noiembrie, cu noi candidaturi pentru cele cinci posturi ministeriale. Cine sunt miniștrii electorali ai lui Chicu și Dodon, cum și-au adunat
TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova

Trec cu ușurință de la o fracțiune parlamentară la alta, fac și desfac alianțe, chiar și împotriva firii, atunci când interesul privat și de grup prevalează interesului public. Promisiunile din campaniile electorale nu mai contează. Deputații traseiști își sporesc averile, se plimbă în mașini scumpe, merg în vacanțe exotice și își trimit odraslele la studii peste hotare. Devenit uzual, fenomenul traseismului politic în Parlamentul de la Chișinău nu mai șochează. Cine cumpără deputații moldoveni și care sunt mizele din spatele schemelor cu deputați ar trebui să ne spună procuratura. Deocamdată, un singur dosar, destul de nebulos, a fost plimbat prin organe vreo câțiva
CANDIDAȚII din CURSA pentru PREȘEDINȚIE

Opt candidați luptă pentru șefia statului la prezidențialele din 1 noiembrie. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă detalii din cariera acestora, averile și interesele pe care le au, dar și scandalurile în care au fost implicați de-a lungul timpului. Renato Usatîi Renato Usatîi Primarul municipiului Bălți, Renato Usatîi, va ocupa prima poziție în buletinul de vot, la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Usatîi este președinte al formațiunii politice Partidul Nostru din februarie 2015. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, el a mers în fruntea listei electorale a Partidului Patria, însă formațiunea a fost exclusă din cursa electorală prin decizia CEC şi a instanţelor de judecată cu trei zile înainte de data
„Afacerea” magistratului Ghenadie Pavliuc: Tranzacții cu automobile de zeci de mii de euro

Vice-președintele Judecătoriei Chișinău Ghenadie Pavliuc, magistratul care l-a judecat pe Vlad Filat, l-a eliberat din arest pe Ilan Șor și l-a achitat pe Valeriu Guma, a făcut în ultimii ani o slăbiciune pentru mașini de lux noi. Magistratul schimbă în fiecare an cel puțin două mașini. Interesant este că automobilele sunt cumpărate la un preț, dar sunt vândute la scurt timp mai ieftin. Chiar de la începutul anului curent magistratul și-a procurat două automobile. Este vorba despre un Lexus NX300h, fabricat în 2017, care l-a costat pe judecător 478,7 mii de lei, și un Renault KADJAR din 2016, care a costat 272,1 mii
MINIȘTRII DE CRIZĂ: dosare penale și preluări de afaceri

Partidul Democrat a obținut după formarea noii alianțe cu Partidul Socialiștilor cinci portofolii de ministru. Patru din cei cinci șefi de ministere, numiți pe timp de criză, au fost vizați anterior în anchete ale jurnaliștilor de investigație. În pofida dosarelor penale sau a scandalurilor cu preluări de afaceri, licitații trucate sau alte abuzuri grave, unii au continuat să fie promovați în funcții publice. Cine sunt noii miniștri, ce averi au și ce interese promovează vă spun reporterii portalului Anticoruptie.md, care au radiografiat biografiile, precum și parcursul acestora în domeniul public. Alexandru Pînzari Alexandru Pînzari – ministru al Apărării – dosarele 7 aprilie, conexiunea
VIDEO // Latifundiarul de la șefia Procuraturii Generale

Procurorul general-adjunct, Ruslan Popov, și-a organizat în mai puțin de patru ani o afacere de perspectivă în domeniul agriculturii, pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său, un simplu pensionar din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Omul legii nu recunoaște că afacerea îi aparține, în schimb declară că este ajutat de părinții pensionari, care întreaga viață au avut un trai modest. Oamenii din sat și chiar angajații susțin că afacerea este a procurorului. Livada pe 100 de hectare Ruslan Popov gestionează o afacere impresionantă în satul Mileștii Mici, din raionul Ialoveni, în apropiere de Chișinău - o livadă care se întinde
„Tehnocrații” din Guvernul Chicu: „păcate” si interese

Majoritatea membrilor Guvernului Chicu, învestit joi cu votul a 62 de deputați, au fost până în prezent consilieri ai președintelui Dodon, care este liderul neoficial al Partidului Socialiștilor. Constatăm, între altele, că o parte din cei care au ajuns la şefia ministerelor au activat anterior și în instituțiile conduse de guvernarea democrată. Unii miniștri au figurat în anchetele realizate anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice care au scos la iveală interesele ascunse ale acestora. Ion Chicu. Foto: agora.md Ion Chicu - prim-ministru Ion Chicu a fost până în prezent consilierul șefului statului, Igor Dodon, fotoliu pe care l-a ocupat după ce anterior a
Valeriu Poiata, candidat independent la funcția de primar al orașului Sângera: „traseismul” politic, averea și conflictele de interese

Actualul primar al orașului Sângera, Valeriu Poiata, candidează independent pentru a obține un nou mandat de edil al localității. Poiata s-a remarcat prin schimbarea în mai multe rânduri a preferințelor politice, prin conflictele de interese în care a fost implicat, dar și prin afacerile pe bani publici. „Traseismul” politic Pe parcursul ultimilor 12 ani, Poiata s-a perindat pe la mai multe partide. Astfel, în 2007 acesta a acces în Consiliul Orășenesc Sângera pe listele Partidului Umanist din Moldova. Și-a păstrat mandatul și după scrutinul din 2011, de această dată candidând la funcția de ales local din partea Partidului Liberal Democrat. În
Fostul pretor de Râşcani, Nicolae Balaur, candidat independent la Stăuceni: donaţii de sute de mii de lei de la rude

Nicolae Balaur candidează independent pentru funcția de primar al comunei Stăuceni, municipiul Chișinău. Balaur nu se află la prima experiență politică. El și-a început cariera politică în Partidul Liberal, ca ulterior să migreze la Partidul Democrat. La alegerile parlamentare din februarie 2019, Balaur a fost candidatul PDM în circumscripția uninominală nr. 28 din municipiul Chișinău, dar nu a reuşit să obţină mandatul de deputat. La începutul anului 2017, fostul primar al Chișinăului Dorin Chirtoacă l-a numit pe Nicolae Balaur în calitate de pretor al sectorului Râșcani al Capitalei. Nicolae Balaur este de profesie inginer. Anterior, acesta a deținut funcția de consilier
Valeriu Beril, candidatul Partidului Popular Românesc la funcția de primar al orașului Ștefan Vodă: „traseismul” politic și afacerile cu statul

Valeriu Beril, consilier raional de la Ștefan Vodă, este candidatul Partidului Popular Românesc la funcția de primar al orașului Ștefan Vodă. Beril a schimbat de-a lungul carierei politice mai multe partide, s-a implicat în afaceri cu statul pe bani publici, dar și a folosit resursele administrative în scopuri personale în campaniile electorale. „Traseismul” politic Valeriu Beril s-a implicat în politică acum 25 de ani, iar de-a lungul anilor a schimbat de cel puțin cinci ori partidul. În 1994 a candidat la alegerile parlamentare din partea Partidului Democrat al Muncii din Moldova, pe poziția 41 în lista acestei formațiuni politice. În 2003
Nina Costiuc, candidată independentă pentru funcția de primar al satului Budești: traseism politic şi ilegalități depistate de Curtea de Conturi

Nina Costiuc se află la cârma satului Budeşti de aproape 25 de ani, având la activ 6 mandate de primar. La scrutinul din 20 octombrie candidează independent. Şi-a început cariera profesională la 19 ani în calitate de secretară în sovietul sătesc din Budești. Între timp a absolvit Colegiul Financiar-bancar din Chișinău și Institutul de drept din Moscova. Din 1989 până în 1985 a fost președintă a Sovietului sătesc Budești. Ulterior, a fost secretara organizației primare a PCUS din Budești. O perioadă a fost directoarea sovhozului din satul Horodca, raionul Ialoveni. În 1995 a revenit în sat și a câștigat alegerile
Iurie Onofriiciuc, candidatul PSRM pentru funcția de primar al orașului Vadul lui Vodă: averea și conflictele de interese

Iurie Onofriiciuc este candidatul Partidului Socialiștilor pentru funcția de primar al orașului Vadul lui Vodă. Onofriiciuc se află la cârma orașului Vadul lui Vodă și candidează pentru al cincilea mandat consecutiv de primar. Primele patru mandate de primar de Vadul lui Vodă, Iurie Onofriiciuc le-a câtigat candidând din partea Partidului Comuniștilor. În 2018, președintele Igor Dodon a transmis Primăriei Vadul lui Vodă unul din cele cinci tractoare donate de președintele belarus Aleksandr Lukașenko. Amintim că Igor Dodon a repartizat cele cinci tractoare pe criterii politice în an electoral. La alegerile prezidențiale din 2016 pentru Igor Dodon au votat 58,89 la sută din
Eleonora Șaran, candidata PPEM la funcția de primar al orașului Durlești: averea și afacerea ascunsă

Eleonora Șaran, actualul primar al orașului Durlești, va lupta la 20 octombrie pentru un nou mandat de edil. Șaran a ajuns în atenția opiniei publice datorită unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, în care reporterii au demonstrat că primarul de Durlești își dă casa în arendă pentru mese de pomenire și petreceri, chiar dacă legea interzice să faci local acasă. Mai mult, funcționara nu pomenea nimic despre acest „business” în declarația sa de avere. Eleonora Șaran este primarul orașului Durlești, aleasă în iunie 2015 pe listele Blocului electoral Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă. Tot atunci ea
Constantin Cojocari, candidat independent la funcția de primar al orașului Edineț: omisiunile din declarațiile de avere și scandalurile în care a fost implicat

Actualul primar al orașului Edineț, Constantin Cojocari, aflat la al treilea mandat, va lupta, la 20 octombrie, pentru al patrulea mandat de edil al localității. Dacă anterior Cojocari a fost membru și susținător fidel al Partidului Democrat, de această dată el candidează independent. Pe parcursul anilor, Cojocari nu a declarat bunuri mobile sau imobile, întrucât susține că toate au fost înregistrate pe numele fiului său. Constantin Cojocari, în vârstă de 52 de ani, este primar al orașului Edineț deja al treilea mandat consecutiv. Este pedagog de profesie, și, pe lângă activitatea de la primărie, predă limba română la un liceu din
Angela Zaporojan, candidata PSRM la funcția de primar al satului Colonița: traseismul, averea și dosarele penale

Primarul satului Colonița, Angela Zaporojan, candidează pentru un nou mandat de edil al localității. După ce a schimbat mai multe formațiuni politice, în prezent se regăsește pe listele Partidului Socialiștilor. Zaporojan a ajuns în atenția opiniei publice pentru suspiciuni de implicare în conflicte de interese și condamnarea într-un dosar penal deschis pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, în urma căreia a fost suspendată din funcție. Ea a fost restabilită ulterior, după ce Curtea Supremă de Justiție a achitat-o. Angela Zaporojan este primarul satului Colonița. S-a implicat în politică în anul 2007, când a acces în Consiliul Local Colonița, pe listele Partidului European. Patru
Ion Bivol, candidatul PSRM pentru funcția de primar al comunei Băcioi: Cariera, problemele de integritate și dosarul penal

Ion Bivol este candidatul Partidului Socialiștilor pentru funcția de primar al comunei Băcioi, suburbie a municipiului Chișinău. Acesta a mai deținut anterior funcția de primar de Băcioi și a fost condamnat într-un dosar penal pentru înstrăinarea terenurilor. Calea de la comuniști la socialiști Anterior, până în 2011, Ion Bivol a deținut consecutiv două mandate de primar al comunei Băcioi, fiind candidatul Partidului Comuniștilor. Ion Bivol a declarat pentru CIJM că nu este membru de partid și că este doar un simpatizant al Partidului Socialiștilor. În perioada electorală pentru scrutinul din februarie 2019, Ion Bivol a fost surprins la o petrecere dată într-un local
Vitalie Șalari, candidatul Partidului Liberal pentru funcția de primar al comunei Băcioi: Lupta cu Partidul Democrat și dosarele penale

Vitalie Șalari este pentru a treia oară candidatul Partidului Liberal la funcția de primar al comunei Băcioi, suburbie a municipiului Chișinău. Șalari este unul din puținii primari care a rămas fidel partidului care l-a promovat, deși are mai bine de 10 dosare penale la activ. Fidel partidului Vitalie Șalari se află la cârma comunei din 2011. În februarie 2019, Şalari, alături de primarul comunei Băcioi viceprimarul și șapte consilieri locali au anunțat într-o conferință de presă că aderă la Partidul Unității Naționale. Ulterior, Șalari a revenit la PL. „Am revenit în partidul de unde am început totul încă în 2008. Istoria cu PUN
Profil electoral: Andrei Năstase, candidatul Blocului ACUM pentru funcția de primar al municipiului Chișinău

Ministrul de Interne, viceprim-ministrul Andrei Năstase, este candidatul Blocului electoral ACUM pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău. Andrei Năstase este liderul Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, formațiune care a acces în Legislativul Republicii Moldova, în cadrul Blocului ACUM, la parlamentarele din 25 februarie curent. Năstase deține funcția de viceprim-ministru și cea de ministru al Afacerilor Interne în Guvernul condus de Maia Sandu, funcții din care a derogat, odată cu înscrierea în cursa electorală pentru alegerea primarului municipiului Chişinău. În buletinul de vot se regăsește pe poziția a zecea. Andrei Năstase a obținut mandatul de deputat, candidând în circumscripția
Profil electoral: Valentin Guţan, candidat independent la Primăria orașului Cricova

Unul dintre cei mai longevivi primari din Moldova, Valentin Guțan, candidează independent pentru un nou mandat de edil al orașului Cricova. Anterior, Guțan a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate pentru un conflict de interese, însă nu a fost sancționat. Valentin Guțan este primarul orașului Cricova din municipiul Chișinău de 32 de ani. Este absolvent al Universităţii Pedagogice şi a ajuns la cârma primăriei în anul 1987, pe când avea 27 de ani. A fost decorat cu „Ordinul Republicii” de către Igor Dodon. Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) i-a acordat titlul de Primar Emerit. În ultimii opt ani a
Profil electoral: Ion Cuculescu, candidatul PDM la primăria Şoldăneşti

Primarul orașului Șoldănești, Ion Cuculescu, va lupta la 20 octombrie pentru un nou mandat de edil al localității, din partea Partidului Democrat. Cuculescu este cercetat penal într-un dosar deschis pentru abuz de putere, iar în prezent cauza se află la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. La alegerile generale locale din iunie 2015, Ion Cuculescu a câştigat mandatul de primar al oraşului Şoldăneşti într-o competiţie cu 10 contracandidaţi. Peste un an a fost reţinut pentru 72 de ore de ofiţerii Serviciului Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) al MAI de comun cu procurorii Anticorupție, fiind învinuit că ar fi cauzat „daune
Profil electoral: Alexandru Tinica, candidatul PLDM pentru primăria Şoldăneşti

Fostul primar al orașului Șoldănești, reprezentantul PLDM, Alexandru Tinica, va lupta, la 20 octombrie, pentru cel de-al treilea mandat de edil al localității. Tinica a ajuns în atenția opiniei publice după ce a fost condamnat pentru abuz de putere, dar și-a păstrat funcția. PLDM-istul a fost vizat și în rapoartele Curții de Conturi, care au depistat nereguli grave în activitatea Primăriei Șoldănești, pe durata mandatelor sale. Alexandru Tinica, liderul PLDM din teritoriu, s-a aflat în fruntea administraţiei or. Şoldăneşti timp de două mandate, iar la alegerile precedente a pierdut în faţa reprezentantului Partidului Nostru, Ion Cuculescu. În mandatul trecut a fost criticat
Profil electoral: Serghei Diacov, candidatul Partidului Șor pentru funcția de primar al orașului Codru, municipiul Chișinău

Omul de afaceri Serghei Diacov este candidatul Partidului Șor pentru funcția de primar al orașului Codru. Acesta a ajuns în atenția opiniei publice după ce a perfectat vize de reședință la domiciliul său și în unul din spațiile comerciale pentru soțiile procurorilor Nicolae Geru și Andrei Dulghieru. Diacov a deținut consecutiv două mandate de consilier în administrația localității, după ce a candidat pe lista PLDM. După plecarea din PLDM, Serghei Diacov a fost o perioadă în echipa PDM. Afaceri de milioane Serghei Diacov este administratorul și singurul fondator al întreprinderii de transport Altrans-Bis SRL. În Declarația de avere și interese pentru 2018, Diacov a
Profil electoral: Vladimir Munteanu, candidat independent pentru funcția de primar al orașului Codru, municipiul Chișinău

Vladimir Munteanu candidează pentru al treilea mandat de primar al orașului Codru. Edilul, care până nu demult a făcut parte din Partidului Democrat, s-a înregistrat în cursa electorală ca independent. Până în 2016, a făcut parte din PLDM, formațiune pe care ar fi părăsit-o din propria dorință. Anterior, din 1999 până în 2003, a fost viceprimar al orașului Codru. Timp de aproape doi ani, în perioada anilor 2010-2011, a fost șef al Oficiului teritorial cadastral Chișinău. Deși deținea o funcție publică, Victor Munteanu a mai lucrat în perioada respectivă și în calitate de administrator la administrator S.R.L. Viabil-Com. La alegerile locale
Profil electoral: Ivan Scripnic, candidatul Blocului ACUM la funcția de primar al comunei Ciorescu

Ivan Scripnic este candidatul Blocului electoral ACUM pentru funcția de primar al comunei Ciorescu. El s-a înregistrat în cursa electorală pentru a obține cel de-al treilea mandat de edil al localității. La începutul lunii septembrie curent, Scripnic a fost pus sub învinuire într-un dosar penal deschis pentru abuz de serviciu. Candidatul nu-și recunoaște vina și spune că ar fi vorba despre un dosar politic. Ivan Scripnic este primarul comunei Ciorescu începând cu 2011, când a câștigat alegerile din al doilea tur de scrutin, fiind sprijinit de Partidul Liberal Democrat. În 2015, Scripnic a câștigat alegerile din primul tur, cu un
Profil electoral: Ivan Diacov, candidatul Partidului Nostru la funcția de primar al municipiului Chișinău

Fostul procuror-șef al municipiului Chișinău, Ivan Diacov, este candidatul Partidului Nostru la funcția de primar general al municipiului Chișinău. Cunoscut pentru criticile dure aduse sistemului de justiție din Republica Moldova, Diacov însuși a ajuns în atenția societății după ce a primit „cadouri” de la mai mulți agenți economici care au reparat și mobilat gratuit instituția în care activa. Ivan Diacov a lucrat mai bine de 35 de ani în organele de drept, în special în Procuratură. Ultima funcție deținută a fost cea de procuror-șef al Capitalei, din care a plecat la 2 decembrie 2015, când i-a expirat mandatul. Timp de trei ani, din
Profil electoral: Vladimir Cebotari, candidatul PDM la șefia primăriei Capitalei

Fostul ministrul al Justiției în două guverne, deputatul democrat Vladimir Cebotari, candidează pentru funcția de primar general al Capitalei. În perioada când era ministru, Cebotari și-a dezvoltat afacerea de familie din domeniul aviației – compania Fly One. Asupra sa planează suspiciuni că ar fi încheiat contracte păguboase pentru Calea Ferată în perioada în care a fost la șefia întreprinderii. Demnitarul a ajuns de mai multe ori în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, dar nu a fost penalizat. Recent, Cebotari a fost lipsit de imunitate parlamentară și este cercetat pentru că ar fi contribuit direct la privatizarea Aeroportului Internațional Chișinău de către o organizație afiliată unui grup
Profil electoral: Dumitru Țîra, candidatul PPEM la Primăria Chișinău

Dumitru Țîra, jurnalist și membru al Consiliului de Integritate al Autorității de Integritate din Moldova, candidează la funcția de șef al Primăriei Capitalei din partea Partidului Popular European din Moldova. Țîra este cunoscut pentru imperiul media pe care l-a dezvoltat, dar și pentru conexiunile cu Vlad Plahotniuc, căruia i-a vândut televiziunea Publika TV pe care a fondat-o. Dumitru Țîra este conducătorul grupului de presă Realitatea, iar din 2009 până în 2019, a constituit și lansat două televiziuni, 14 portaluri media și două posturi de radio. Potrivit CV-ului său, din 2017 Ţîra este membru al Consiliului de Integritate al Autorității de Integritate din
Profil electoral: Boris Volosatîi, candidatul partidului Democrația Acasă pentru funcția de primar al municipiului Chișinău

Profesorul Boris Volosatîi este candidatul Partidului Democrația Acasă pentru funcția de primar al municipiului Chișinău. De 29 de ani, candidatul este director al unei instituții de învățământ, dar are și afaceri în domeniul construcțiilor. Boris Volosatîi este profesor de istorie, deținător al gradului științific de doctor în științe. În 1990 a fost desemnat în funcția de director al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău, funcție pe care o ocupă până în prezent, fiind cel mai longeviv conducător al unei instituții de învățământ. „Cariera” politică Volosatîi a încercat de mai multe ori, pe parcursul anilor, să se implice în politică, dar fără succes. De
Profil electoral: Dorin Chirtoacă, candidatul Partidului Liberal la funcția de primar al municipiului Chișinău

Președintele Partidului Liberal (PL), Dorin Chirtoacă, va candida pentru a patra oară la funcția de primar general al municipiului Chișinău, din partea formațiunii pe care o conduce. Liderul PL a câștigat consecutiv trei mandate de primar. Pe durata acestora, asupra sa în repetate rânduri au planat suspiciuni că ar fi fost implicat în conflicte de interese, acestea însă nu s-au soldat cu sancțiuni. Într-un caz a expirat termenul de prescripție prevăzut de lege, altul s-a consumat la Procuratură, iar cea de-a treia cauză a fost clasată de CNI. Chirtoacă nu a dus până la capât ultimul mandat de primar al Capitalei, deoarece, la sfârșitul
Profil electoral: Valeri Klimenko, candidatul Partidului Șor la funcția de primar al municipiului Chișinău

Valeri Klimenko, politicianul românofob care i-a cedat lui Ilan Șor partidul și l-a ajutat să ajungă primar de Orhei, este candidatul Partidului „Șor” la funcția de primar al Capitalei. Klimenko mai este cunoscut pentru faptul că a agresat verbal și fizic mai mulți activiști, episoade pentru care ulterior a fost tras la răspundere. Klimenko este președintele de onoare al Partidului „Șor”, formațiune creată în baza mișcării social-politice „Ravnopravie” pe care a constituit-o în 1998. Din 1997 până în prezent el este și președinte al Congresului Comunităților Ruse din Republica Moldova. Între 2002–2003 a fost reprezentat această structură într-o structură afiliată Dumei de
Profil electoral: Octavian Țîcu, candidatul Partidului Unității Naționale pentru funcția de primar general al Capitalei

Deputatul Blocului ACUM, Octavian Țîcu, candidează la funcția de șef al Primăriei Capitalei din partea Partidului Unității Naționale (PUN). După ce a făcut parte din Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”, cu sprijinul căruia a ajuns ministru, iar mai târziu consilier raional, mandate pe care le-a deținut pentru o scurtă perioadă de timp, în 2018 s-a alăturat partidelor de opoziție, iar în februarie 2019 a acces în Parlament, în fracțiunea Platforma DA a blocului ACUM. În septembrie 2019 a anunțat că părăsește fracțiunea. Octavian Țîcu are 46 de ani și este originar din satul Costuleni, raionul Ungheni. Este absolvent al unei facultăţi
Profil electoral: Teodor Cârnaț, candidatul Partidului Voința Poporului pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău

Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Teodor Cârnaț, candidează la funcția de șef al Primăriei Capitalei din partea Partidului Voința Poporului. Acesta s-a remarcat prin adevăratul imperiu imobiliar pe care l-a construit de la zero. În octombrie 2017, Cârnaț a încercat să acceadă în funcția de șef al Autorității Naționale de Integritate, însă nu a reușit, după ce a eșuat testul la poligraf. Teodor Cârnaț este jurist de profesie. Anterior a deţinut funcţia de director al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, a fost avocat şi expert în mai multe proiecte şi ONG-uri. Ulterior, Cârnaţ a fost consilier în cadrul Consiliului Municipal Chişinău.
Profil electoral: Vitalie Marinuța, candidatul Partidului Verde Ecologist pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău

Vitalie Marinuța, fostul ministru al Apărării în guvernele Filat 1, Filat 2 și Leancă, candidează la funcția de șef al Primăriei Capitalei din partea Partidului Verde Ecologist. Inițial, el a fost exponent al Partidului Liberal, după care, în urma unui conflict cu Mihai Ghimpu, a pierdut susținerea formațiunii politice conduse de acesta și s-a alăturat Partidului Liberal Reformator, pentru ca mai apoi să adere la Partidul Democrat. Chiar dacă, după alegerile din 2014, a dispărut din spațiul public, cinci ani mai târziu, actualul ministru al Apărării, Pavel Voicu, l-a acuzat de mai multe ilegalități care ar fi avut loc la
Profil electoral: Valeriu Munteanu, candidatul partidului Uniunea Salvați Basarabia pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău

Valeriu Munteanu, fostul ministru al Mediului în guvernele Streleț și Filip, candidează la funcția de șef al Primăriei Capitalei din partea Partidului Uniunea Salvați Basarabia. Asupra sa au planat suspiciuni de implicare în conflicte de interese după ce jurnaliștii au scris că l-a angajat în calitate de consilier pe finul său de cununie. De asemenea, un raport al Curții de Conturi arată că Munteanu a contribuit la utilizarea ineficientă a banilor publici prin finanțarea unor proiecte considerate nerentabile de unii experți. Valeriu Munteanu este licențiat în drept. În 2007, a candidat independent şi a fost ales primar al satului Floreni, Anenii Noi,
Profil electoral: Ion Ceban, candidatul PSRM pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău

Candidatul Partidului Socialiștilor, Ion Ceban, încearcă deja a doua oară să obțină votul cetățenilor pentru a ajunge la șefia primăriei Capitalei. Fost membru al Partidului Comuniștilor, Ceban a trecut la PSRM în 2012, formațiune cu care a acces inițial în Parlament, apoi în Consiliul Municipal Chișinău. De-a lungul anilor a ocupat mai multe funcții publice, timp în care i-a sporit și averea, pentru ca acum să locuiască într-un townhouse de 230 de metri pătrați, dăruit de părinți. Ion Ceban s-a remarcat prin donații generoase la partid, dar și prin discursul de ură pe care l-a promovat. Ion Ceban a făcut parte din
Partidul Șor și independenții: averi, afaceri și interese

Curtea Constituțională a validat mandatele noilor deputați, aleși în urma scrutinului din 24 februarie. Constatăm, între altele, că o bună parte din cei care au acces în Parlament au figurat în anchetele reportericești care au scos la iveală interesele ascunse și schemele de corupție în care au fost implicați. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat și vă prezintă cine sunt, ce averi și ce interese au noii parlamentari din Partidul Politic Șor, dar și deputații independenți. Ilan Șor. Foto: Facebook.com Ilan Șor, de-a lungul anilor, a ieşit în evidenţă datorită problemelor cu legea, amenințărilor pe care le-a făcut la adresa jurnaliștilor și opoziției, dar şi cu laudele
Blocul Electoral ACUM: cine sunt noii deputați

Curtea Constituțională a validat mandatele noilor deputați, aleși în urma scrutinului din 24 februarie. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat și vă prezintă cine sunt și ce averi au declarat noii parlamentari din blocul electoral ACUM. Maia Sandu. Foto: acum.md Maia Sandu este președinta Partidului Acțiune și Solidaritate. După ce a absolvit Academia de Studii Economice, în 1994, a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei (MEC), în calitate de consultantă şi apoi specialistă principală a Direcţiei colaborare şi organizaţii economice internaţionale. Ulterior, a devenit şefă adjunctă de direcţie. În 1995, fiind angajată la MEC, Sandu a fost înmatriculată la Academia de
Partidul Democrat: averea și interesele deputaților nou-aleși

Curtea Constituțională a validat mandatele noilor deputați, aleși în urma scrutinului din 24 februarie. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat și vă prezintă cine sunt, ce averi și ce interese au noii parlamentari din Partidul Democrat. Vladimir Plahotniuc. Foto: Facebook.com Vladimir Plahotniuc. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, înainte de a ajunge deputat, Vladimir Plahotniuc a deținut funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Victoriabank și cea de vicepreședinte al Companiei „Petrom Moldova”. El a apărut în viața politică a Republicii Moldova la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. Atunci, cu câteva zile înainte
Partidul Socialiștilor: trecutul, averile și interesele noilor deputați

Curtea Constituțională a validat mandatele noilor deputați, aleși în urma scrutinului din 24 februarie. Cei mai mulți dintre proaspeții legiuitori care au acces în Parlament au figurat în anchetele reportericești, care au scos la iveală interesele ascunse și afacerile pe care le desfășoară familiile acestora. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat și vă prezintă cine sunt, ce averi și ce interese au noii parlamentari din Partidul Socialiștilor. Zinaida Greceanîi. Foto: socialistii.md Zinaida Greceanîi. Deputat în Parlamentul Republicii Moldova și lideră a PSRM, Greceanîi s-a remarcat printr-o ascensiune fulminantă pe scara ierarhiilor publice: în structurile de stat a intrat în calitate de specialistă în finanțe și a
Cine sunt candidații câștigători în circumscripțiile uninominale 35–51

În urma procesării a 100% din procesele-verbale, 51 de candidați în circumscripțiile uninominale vor accede în viitorul legislativ după recunoașterea alegerilor. Reporterii portalului Anticorupție.md vă prezintă cine sunt acești candidați, ce averi au declarat și scandalurile în care au fost implicați. Despre câștigătorii din circumscripțiile 1-17, citiți aici, iar despre câștigătorii din circumscripțiile 18-34, citiți aici. Grigore Repeșciuc. Foto: moldovacurata.md Circumscripția nr. 35 – Căușeni: Grigore Repeșciuc, PDM. Este primar al orașului Căușeni din 2011. A candidat inițial ca independent, dar s-a înscris în iunie 2014 în Partidul Democrat. La al doilea mandat, după alegerile locale din iunie 2015, a reprezentat PDM. Până în 2011 a
Cine sunt candidații câștigători în circumscripțiile uninominale 18-34

În urma procesării a aproape 100% din procesele-verbale, 51 de candidați în circumscripțiile uninominale vor accede în viitorul legislativ după recunoașterea alegerilor. Reporterii portalului Anticorupție.md vă prezintă cine sunt acești candidați, ce averi au declarat și scandalurile în care au fost implicați. Despre câștigătorii din circumscripțiile 1-17, citiți aici, iar despre câștigătorii din circumscripțiile 35-51, citiți aici. Ilan Șor. Foto: Facebook.com Circumscripția nr. 18 - Orhei: Ilan Șor, Partidul Șor. Șor a ieşit în evidenţă datorită problemelor cu legea, amenințărilor pe care le-a făcut la adresa jurnaliștilor și opoziției, precum şi datorită laudelor despre realizările de la Primăria Orhei. Candidatul figurează ca învinuit și inculpat în cel
Cine sunt candidații câștigători în circumscripțiile uninominale 1–17

În urma procesării a aproape 100% din procesele-verbale, 51 de candidați în circumscripțiile uninominale vor accede în viitorul legislativ după recunoașterea alegerilor. Reporterii portalului Anticorupție.md vă prezintă cine sunt candidații aleşi în circumscripţiile 1-17 şi ce averi au declarat aceştia. Despre câștigătorii din circumscripțiile 18-34, citiți aici, iar despre câștigătorii din circumscripțiile 35-51, citiți aici. Zinaida Greceanîi. Foto: socialistii.md Circumscripția nr. 1 - Briceni: Zinaida Greceanîi, PSRM. Deputată în Parlamentul Republicii Moldova și lideră a PSRM, Greceanîi s-a remarcat printr-o ascensiune fulminantă pe scara ierarhiilor publice: în structurile de stat a intrat în calitate de specialistă în finanțe și a avansat repede până la funcția de
Silvia Radu, candidata PDM, pentru care, la alegerile pentru Chișinău „au semnat” şi morţii în listele de subscripție: scheme frauduloase cu energie electrică și trucare de licitații

Actuala ministră a Sănătății, Silvia Radu, candidează în actuala campanie electorală pe lista Partidului Democrat, cu numărul 20. La scrutinele anterioare, cel prezidențial din 2016, și cel pentru primaria Chișinău, în 2018, ea afirma ca este candidată independentă, deși era promovată masiv de presa apropiată PDM. În timp ce era manager la Compania Gas Natural Fenosa, plătită cu circa 430 mii de lei pe lună, ea a orchestrat scheme frauduloase cu energie electrică, iar cât a asigurat interimatul la Primăria Chișinău, a fost protagonista mai multor scandaluri, fiind acuzată de abuzuri și trucare a unor licitații publice. S-a înscris în cursa electorală pentru
Proprietari de loturi agricole, incluși într-o circumscripție uninominală. Expert: „Este ilegal”

O parte din proprietarii de loturi cu destinație agricolă din extravilanul comunei Trușeni au fost incluși în circumscripția uninominală nr.33, deși nu au viză de reședință în localitatea respectivă. Este vorba de 24 din cele 49 întovărăşiri pomicole, care au fost repartizate la două secții de votare din comuna Trușeni. Experții susțin că este vorba de o ilegalitate și îndeamnă observatorii să fie cu ochii în patru pentru a nu admite frauda. Foto: CIJM în Republica Moldova sunt înregistrați 72 419 deținători de terenuri în cadrul întovărășirilor pomicole și 14 451 deținători de construcții capitale. Cele mai multe întovărășiri pomicole, în
Candidata PDM, Ruxanda Glavan: afaceri în domeniul sănătății și favorizarea campaniilor de promovare a șefului de partid

Ruxanda Glavan este numărul 17 pe lista democraţilor pentru circumscripţia naţională. Fostă ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în trei Guverne, apreciată ca lider şi manager, a fost acuzată de mai multe ori că ar avea probleme de integritate. Afacerile familiei, chiar dacă au fost trecute pe alte nume, au sporit atunci când Glavan a deținut funcții publice. În perioada când se afla la conducerea Ministerului Sănătății, a pus în slujba partidului din care face parte resurse administrative pentru desfășurarea unei campanii a Fundației Edelweiss, care promova numele lui Vlad Plahotniuc. Ruxanda Glavan a obţinut primul mandat de ministru al Muncii, Protecției Sociale și
Fostul ministru Ion Sula, candidat al PDM în Circumscipția 37: fără venituri declarate în ultimii doi ani, dar cu trai luxos și călătorii peste hotare

Fostul ministru în două guverne din partea PLDM, Ion Sula, candidează în acest scrutin pentru un fotoliu de deputat din partea Partidului Democtat. Ion Sula va cere votul alegătorilor în circumscripția 37, Rezeni, Ialoveni. Ion Sulă a aderat la PDM la sfârșitul anului 2018 și, la scurt timp, a obținut o funcție publică – cea de director al Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor. Deși, potrivit declarației de avere, în ultimii doi ani, proaspătul democrat a stat fără lucru, pagina de facebook a soției sale arată că familia Sulă trăiește pe picior larg, astfel încât în ultima jumătate de an a călători
Partidul Democrat: un deceniu la guvernare, finanţări dubioase şi cheltuieli netransparente

Partidul Democrat din Moldova, primul din lista de vot la alegerile legislative din 24 februarie, s-a aflat la guvernare în ultimii zece ani. În aprilie 2009, formațiunea nu a reușit să treacă pragul electoral. Reușește să intre în Parlament peste câteva luni, după scrutinul anticipat din iulie 2009, și cu 13 deputați devine parte a alinanței de guvernare. Chiar dacă nici la alegerile din 2010 și 2014, formațiunea nu a adunat mai mult de 20% din sufragii, în 2016 PDM a ajuns să aibă o majoritate parlamentară și reprezentanți la conducerea celor mai multe instituții publice. Criticat pentru folosirea abuzivă a resurselor administrative, finanțări dubioase și cheltuieli
Trecutul de „angajaţi la stat" al candidaţilor Blocului ACUM

Reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat au făcut și o radiografie a candidaților Blocului electoral ACUM, la fel ca și în cazul altor concurenți electorali, iar profilurile integrale sunt publicate pe portalul MoldovaCurata.md. În textul de mai jos citiți câteva spicuiri din aceste profiluri. Maia Sandu Lidera PAS, Maia Sandu, a devenit cunoscută odată cu numirea sa în funcția de ministru al Educației, în anul 2012. Cât a condus Ministerul Educaţiei, Maia Sandu s-a remarcat prin implementarea unor reforme în sistemul de educație, inclusiv reguli mai severe și camere video la examenele de bacalaureat, optimizarea şcolilor în care învăţau copii puţini,
Candidata socialiştilor, Alla Pilipețcaia: afacerea cu mezeluri, contracte de achiziție și donații generoase la partid

Alla Pilipeţcaia, consilieră din partea PSRM în consiliul rational Soroca și lideră a organizației teritoriale a PSRM, candidează în circumscipția nr. 7 din Soroca și se regăsește în buletinul de vot pe poziția a doua. Este directoare a SRL „Debut-Sor”, companie specializiată în vânzarea produselor din carne, care a obținut mai multe contracte pe bani publici. În ultimii ani a făcut agitație activă pentru socialiști și a vărsat în visteria formațiunii din care face parte donații mai mult decât generoase. Afacerea cu mezeluri a familiei și contractele cu autoritățile Alla Pilipețcaia și-a început activitatea profesională în 1999, în calitate de director al SRL
Ion Groza, candidatul independent de la Cahul: conflicte de interese şi scandalul cu tabăra pentru copii

Ion Groza, președintele degrevat al raionului Cahul, candidează independent la alegerile din 24 februarie în circumscripția nr. 43. De-a lungul anilor acesta a fost implicat în mai multe conflicte de interese. Astfel, preşedintele Groza și-a angajat nora în cadrul instituției pe care o conduce. Totodată, în calitate de consilier, ar fi votat pentru transmiterea unei tabere pentru copii în arenda unor fundaţii administrate de familia sa. Ion Groza este președintele raionului Cahul. A fost ales în vara lui 2015 pe listele Partidului Liberal Democrat. În august 2016, Ion Groza, împreună cu toată echipa de primari și consilieri raionali a părăsit formațiunea, rămânând neafiliați. „Suntem
Profil de partid // Partidul Şor: Fraudă bancară, lider cu dosare penale, discurs de ură şi pomeni electorale

Partidul Şor va figura cu numărul cinci în buletinul de vot pentru alegerile din 24 februarie. Preşedintele formaţiunii, Ilan Şor, apare ca învinuit și inculpat în cel puțin două dosare penale legate de frauda bancară, iar numele unor membri de partid se regăsesc în raportul Kroll. Mai mulţi reprezentanţi ai formaţiunii, în special Ilan Şor, au ieşit în evidenţă prin discursul de ură la adresa jurnaliştilor şi opoziţiei politice. Partidul Politic Şor este succesorul Mişcării Ravnopravie înregistrată la 27 octombrie 1998 şi reînregistrată în anul 1999. Între 1998 şi 2016 preşedinte al partidului a fost Valerii Klimenco. La 21 mai 2015 Ilan
Candidatul socialiştilor, Vladimir Țurcan: salariu de bugetar, viață de lux și donații generoase la partid

Vladimir Țurcan, unul dintre cei mai longevivi deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, este numărul 20 pe lista socialiştilor pe circumscripţia naţională. Ţurcanu candidează şi pe circumscripția uninominală nr.8, Cantemir. El are la activ cinci mandate de deputat, cu o întrerupere de doi ani, cât a fost ambasador în Federația Rusă. Luxul în care trăiește familia sa, etalat în reviste și în emisiuni televizate, contrastează puternic cu veniturile de bugetar ale demnitarului. A fost criticat în presă și de către colegii săi deputați că ar avea afaceri nedeclarate. S-a manifestat adeseori printr-un discurs românofob, anti NATO și pro Kremlin. Vladimir Țurcan este general-maior de
Profil de partid // PSRM, nr. 4 în buletinul de vot: finanțări dubioase, discurs de ură și laude cu investiții străine

Partidul Socialiștilor s-a remarcat în ultimii ani prin finanțări dubioase venite din off-shore, donații de la susținători care „au dat” partidului mai mult decât aveau, concerte „gratuite” în campanii electorale sau în preajma acestora, dar și prin comportamentul la limita legii al liderilor formațiunii, care, „pentru apărarea valorilor tradiționale”, au promovat discursul de ură și violența împotriva unioniștilor, dar și a minorităților sexuale. Socialiștii şi-au atribuit proiecte finanţate din exterior sau din bugetul de stat. Presa a scris şi despre faptul că formaţiunea „a plimbat” banii dintr-un buzunar în altul în campaniile electorale, după ce a achitat contracte de
Fiecare al doilea candidat socialist în circumscripția națională are venituri de milioane sau câteva locuințe

Fiecare al doilea candidat al socialiștilor în circumscripția națională trăieşte pe picior larg. Aceștia indică în declarațiile de avere pentru ultimii doi ani, prezentate la Comisia Electorală Centrală (CEC), venituri de milioane sau câte două-trei locuințe. Pe de altă parte, pe listele PSRM figurează şi persoane care nu au raportat nicio casă și niciun apartament. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat și vă prezintă topul celor mai bogați și al celor mai săraci membri ai PSRM ce vor să ajungă în viitorul Legislativ. Deputații cu mai multe locuințe Foto: zdg.md 22 din cei 55 de candidați ai PSRM în circumscripția națională se pot
Reghina Apostolova, candidata nr. 6 pe lista Partidului „Șor”: de la comunism la raportul Kroll

Viceprimara oraşului Orhei, Reghina Apostolova, una dintre persoanele care figurează în raportul Kroll, este pe locul şase pe lista Paridului „Șor” pentru circumscripța națională. Ea candidează şi pentru circumscripția uninominală nr. 28 din municipiul Chișinău. Reghina Apostolova și-a început cariera în 1968 în calitate de instructor de pionieri la Școala rusă nr.14 din Chișinău, actualmente liceul rus „Natalia Gheorghiu”. După absolvirea studiilor, este angajată în calitate de profesoară de geografie, iar în 1981 este avansată la funcția de director-adjunct al școlii. La 8 iulie 1985, este desemnată în funcția de directoare a Liceului „Natalia Gheorghiu”, funcție pe care o deține până la 20
Elena Hrenova, candidata nr. 52 pe lista PSRM: donaţii mai mari decât veniturile şi averi nedeclarate

Socialista Elena Hrenova, candidata nr. 52, pe lista PSRM, în Circumscripția Națională, este unul dintre donatorii fideli ai formaţiunii din care face parte. În 2014, a dat la partid chiar mai mult decât a câştigat. Se pare că în actuala campanie electorală candidata ar fi depus două declaraţii de avere diferite. În prima, ar fi indicat zero venituri. Când jurnaliştii au întrebat de ce nu a declarat salariul de deputată, Hrenova a replicat: „Salariul este salariu, și ce?! Salariul nu se declară!… Do svidania!”. Elena Hrenova a deținut în perioada 2011–2014 funcția de consilieră din partea PCRM în Consiliul Municipal Chișinău. În 2014
Veronica Herţa, candidată PL pe circumscripţia naţională: averi nedeclarate şi utilizarea resursei administrative în interes de partid

Fosta şefă de la Apă-Canal Chişinău, Veronica Herţa, candidează pe listele PL pentru un mandat de deputat la alegerile din 24 februarie. Curtea Supremă de Justiţie a stabilit, în 2016, că funcționara nu a indicat mai multe terenuri, bunuri imobile, conturi și un salariu de la o întreprindere agricolă. Veronica Herța este vicepreședintă a PL din septembrie 2014. Între februarie 2010 şi august 2017 a fost șefă a Direcției generale finanțe a Primăriei Chișinău, iar ulterior, directoare generală a SA Apă-Canal Chişinău (între septembrie 2016 şi mai 2018) Timp de aproape un an a cumulat cele două funcții, fiind detașată
Vladimir Cebotari, nr.8 pe lista PDM: afacerea Fly One, concesionarea Aeroportului Chișinău și contracte păguboase la Calea Ferată

Fostul ministrul al Justiției în două guverne, Vladimir Cebotari, actualmente vicepreședinte al Partidului Democrat, candidează în scrutinul parlamentar cu numărul 8 pe lista formațiunii politice din care face parte. În perioada când era ministru, Cebotari și-a dezvoltat afacerea de familie din domeniul aviației – compania Fly One. Asupra sa planează suspiciuni că ar avea tangență cu procesul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, iar la Calea Ferată a Moldovei ar fi încheiat contracte păguboase pentru întreprindere. Demnitarul a ajuns de mai multe ori în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, dar nu a fost penalizat. Funcții publice Vladimir Cebotari a intrat în structurile de stat în anul 2005,
Candidata PCRM pentru circumscripţia naţională, Maria Postoico: proiecte de legi controversate si mersul la coafor cu mașina de serviciu

Maria Postoico, cea mai longevivă dintre deputații din Parlamentul Republicii Moldova, cu 20 de ani de mandat, este membră a Partidului Comuniștilor din 1998 și una dintre apropiatele fidele ale liderului formațiunii, Vladimir Voronin. La alegerile din 24 februarie ea candidează pentru un nou mandat, cu nr. 41 pe lista Comuniștilor. Până a deveni deputată, Postoico a fost judecatoare, iar din postura de demnitar public a fost acuzată în presă că ar fi făcut trafic de influență în cazul unor procese de judecată. A promovat proiecte de legi controversate și a abuzat de resursele administrative, fiind surprinsă la coafor cu
Ilan Șor: cel puțin două dosare penale în derulare, însă liber să candideze pentru un mandat de deputat

Biografia politică a lui Ilan Șor este bogată în probleme cu oamenii legii, amenințări la adresa jurnaliștilor și opoziției, laude cu realizările de la Primăria Orhei. Candidatul figurează ca învinuit și inculpat în cel puțin două dosare penale legate de frauda bancară. Primul, din 6 mai 2015, a fost pornit pentru abuz de serviciu cu urmări grave, iar al doilea, din 22 iunie 2016 – pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. În primul caz ancheta se mai află pe masa procurorilor, iar în al doilea, Șor a fost deja condamnat de Judecătoria Chișinău. Cu toate acestea,
Chiril Gaburici, candidatul PDM pentru circumscripţia 31, Chişinău: demnitar de stat cu diplomă falsă

Chiril Gaburici, candidatul Partidului Democrat din Moldova (PDM) în circumscripția nr. 31, Chișinău, degrevat pe perioada campaniei din funcția de ministru al Economiei și Infrastructurii, este singurul demnitar de stat din Republica Moldova în privința căruia s-a constatat că a folosit o diplomă de studii falsă. Acest fapt nu l-a împiedicat să dețină, o vreme, funcția de prim-ministru, apoi pe cea de ministru al Economiei. Chiril Gaburici este ministru în guvernarea democrată din luna decembrie 2017, fiind numit în funcție de PDM și anunțat de la tribuna partidului de către președintele formațiunii, Vladimir Plahotniuc. În perioada în care a
Trecutul controversat al noului președinte al Curții de Conturi, fostul comunist Marian Lupu

Fostul comunist Marian Lupu, promovat de Partidul Democrat la șefia Curții de Conturi, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare, s-a remarcat în cariera sa politică prin declarații controversate, presiuni asupra oamenilor de afaceri și trafic de influență în favoarea unor membri ai partidului din care făcea parte. Destul de popular pe când era președinte al Parlamentului din partea Partidului Comuniștilor, după ce a readus formațiunea democraților în legislativ, Lupu a pierdut drastic din popularitate. În 2016, în plină campanie electorală, PD a restras candidatura sa din cursa electorală, chiar dacă cheltuise o sumă impunătoare de bani – 24 milioane de lei.
Valeri Klimenko, politicianul care a pledat pentru Moldova în componenţa Rusiei, candidatul nr.7 pe lista Partidului „Șor”

Valeri Klimenco, politicianul românofob care i-a cedat lui Ilan Șor partidul și l-a ajutat să ajungă primar de Orhei, candidează pe poziția a șaptea în lista Partidului „Șor” în circumscripța națională. Klimenko este candidatul formațiuni și în circumscripția nr. 49, din Est. Valeri Klimenko s-a născut în 1953 în regiunea Ural din Federația Rusă. A studiat jurnalismul în orașul Lvov și a susținut doctoratul în sociologie la Moscova. Apoi s-a stabilit la Chișinău, a lucrat ca jurnalist la publicații de limba rusă, și-a lansat și câteva afaceri. Valeri Klimenko este președintele de onoare al Partidului ”Șor”, formațiune constituită în baza mișcării social-politice
Corneliu Padnevici, candidatul democrat la Drochia: afaceri imobiliare, cadouri generoase la cumetrii și proiecte de legi controversate

Corneliu Padnevici este unul dintre demnitarii care și-au etalat, în mai multe rânduri, în declarația sa de avere, miile de euro obținuți la evenimentele de familiei. În timpul mandatului de deputat și-a continuat afacerile imobiliare și a semnat o serie de proiecte de legi controversate privind datele cu caracter personal. Corneliu Padnevici este președinte al Organizației Teritoriale Drochia a Partidului Democrat din Moldova. Până în 2015, când a acces în legislativ, a fost administrator al firmei ÎCS Codru SRL, companie care gestiona hotelul cu acelaşi nume din centrul Chişinăului. Compania ÎCS „Codru” SRL a fost deținută de „OTIV Prime Hospitality” din Olanda și controlată,
Fosta comunistă, Violeta Ivanov, nr.13 pe lista PDM: viaţă de lux şi casă de milioane din salariul de deputat

Deputata Violeta Ivanov este numărul 13 pe lista electorală a democraţilor la alegerile din 24 februarie. A făcut parte din grupul deputaţilor comunişti care a părăsit PCRM ca să adere la democraţi. Fostă ministră a Mediului, în 2010 a fost inclusă în „lista neagră” a Iniţativei Civice pentru un Parlament Curat pentru că ar fi favorizat primăriile conduse de reprezentanţi PCRM, care îi erau colegi de partid în acea perioadă. Pe durata mandatului de deputată, Violeta Ivanov şi-a mărit constant proprietăţile, familia sa reuşind să ridice o casă cu două nivele şi să procure un apartament de circa 100 metri pătraţi.
Nicolai Dudoglo, candidatul independent la Comrat: firmă în Ungaria, opt apartamente și nouă terenuri

Nicolae Dudoglo este unul dintre politicienii din UTA Găgăuzia care pledează pentru apropierea de Rusia, dar au afaceri în Occident. Deși a aderat în 2012 la Partidul Democrat, a fost unul dintre organizatorii referendumului anticonstituțional din autonomia găgăuză din februarie 2014. În decursul carierei sale de politician și primar, acesta a reușit să adune opt apartamente și nouă terenuri agricole. Nicolai Dudoglo a deţinut în perioada 2004–2015 trei mandate consecutive de primar al mun. Comrat, participând la toate alegerile locale în calitate de candidat independent. În iulie 2009, Dudoglo a candidat la alegerile parlamentare pe listele Partidului Social-Democrat, fără a deţine calitatea
Alla Dolință, nr. 7 pe lista PSRM: venituri nedeclarate şi donaţii generoase la partid

Deputata Alla Dolinţă este numărul şapte pe lista socialiştilor pe circumscripţia națională. De-a lungul anilor, aceasta a ieşit în evidenţă prin donaţiile generoase pe care le-a făcut pentru partidul din care face parte. Astfel, în unii ani donaţiile au depăşit veniturile deputatei. Presa a scris că familia Dolinţă deţine şi clădirea în care este amplasat sediul central al socialiştilor. De rând cu alţi câţiva cetăţeni deputaţi socialişti Alla Dolinţă deţine cetăţenia română. Alla Dolinţă este deputată din anul 2014. Este membră a Comitetului Executiv Politic al PSRM. Conform declarațiilor depuse de Alla Dolință, familia acesteia deține două apartamente, şapte terenuri agricole şi două
Fostul jurist al comuniştilor, Sergiu Sîrbu, nr. 7 pe lista PDM: proiecte de legi controversate, declaraţii de avere incomplete şi apartamentul de lux de la frate

Deputatul Sergiu Sîrbu este numărul şapte pe lista democraţilor pentru circumscripţia naţională. După ce, timp de 12 ani, a fost membru PCRM, a trecut la democraţi, iar în prezent este vicepreşedinte al formaţiunii. De-a lungul anilor a fost autor al mai multor proiecte de lege, unele dintre care au fost contestate de opoziţie şi societatea civilă. Alături de alţi deputaţi este autorul controversatului proiect de lege privind liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, criticat dur de organismele internaţionale şi societatea civilă, dar şi de opoziţia politică. Sergiu Sîrbu este membru PDM din iulie 2013. În decembrie 2014 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii
Nicolae Molozea, candidatul PDM în circumscripția Ștefan-Vodă: incompatibilitatea de funcții și „scăpările” din declarațiile de avere

Nicolae Molozea, candidatul Partidului Democrat la funcția de deputat în circumscripția nr. 36, Ștefan-Vodă, a indicat pe parcursul ultimilor ani date incomplete în declarațiile sale de avere și interese personale. El deține o afacere cu activități în domeniul petrolier, care îi aduce dividende de sute de mii de lei. Molozea a ajuns în vizorul presei pentru că a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, dar și pentru donațiile generoase pe care le-a făcut la partid. Nicolae Molozea este preşedintele raionului Ştefan-Vodă din iulie 2015. Din februarie până în iulie 2015 a fost deputat în Parlament, în fracțiunea Partidului Democrat. A acces în Legislativ
Zinaida Greceanîi, cap de listă la Socialiști: amenințare cu aplicarea armelor, dosare la CtEDO și mișmașuri cu banii publici

Activitatea Zinaidei Greceanîi în funcţia de prim-ministru, în anii 2008 şi 2009, a fost marcată de intransparenţă și administrare defectuoasă a banilor publici, implicare în scheme frauduloase cu energie electrică și favorizarea unor agenţi economici. Ea se face vinovată de cel puțin două dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Din postura de conducător, Greceanîi a amenințat, la 7 aprilie 2009, că vor fi utilizate armele împotriva tinerilor, ieșiți la un protest antiguvernamental. Zinaida Greceanîi esta cap de listă la Partidul Socialiștilor și candidată în Curcumscripția nr.1 Briceni. Ea este deputat în Parlamentul Republicii Moldova și președintă a Partidului Socialiștilor. Cariera
Trecutul si prezentul candidatului PDM la Căușeni, Grigore Repeşciuc: conflicte de interese, un dosar penal şi altul contravențional

Grigore Repeșciuc este candidatul PDM pentru circumscripţia nr. 35, Căuşeni. Repeşciuc este primar al localităţii în care candidează, exercitând această funcție pe durata a două mandate, începând cu anul 2011. În acelaşi timp, soţia sa este consilier orăşenesc şi a obţinut titlul de cetăţean de onoare al localităţii. Numele primarului a figurat într-un dosar penal legat de „schimbarea destinaţiei resurselor financiare alocate pentru alimentaţia copiilor din grădiniţe”. În timp ce Repeşciuc se afla la cârma primăriei, instituţia a încheiat contracte cu firma socrului şi cea a soţiei sale. Repeşciuc se află la cârma oraşului Căuşeni din 2011. A candidat inițial independent, dar s-a
Milionarul Nicolae Gorban, nr. 37 în lista PDM: afacerea cu mașini și „scăpările” din declarațiile de avere

Nicolae Gorban, președintele raionului Căușeni și nr. 37 în lista de candidați a Partidului Democrat pentru circumscripția națională, se numără printre cei mai bogați reprezentanți ai formațiunii politice. Acesta deține un adevărat parc de mașini și, prin intermediul unei firme pe care o deţine, încasează anual sume de ordinul milioanelor de lei din arenda automobilelor. Politicianul pare să fi omis din declarațiile sale de avere, completate în ultimii ani, mai multe terenuri și mașini. Acesta mai este cunoscut pentru faptul că, deși a raportat venituri modeste în anii precedenți, a reușit să facă donații generoase la partid. Între 2007 și 2009, Nicolae Gorban a
Lux și opulență vs sărăcie: Ce avere declară cei mai bogați și cei mai săraci candidați din lista PDM pentru circumscripția națională

Averi de milioane, maşini de lux şi imobile somptuoase: cu astfel de averi se poate lăuda fiecare al cincilea candidat electoral de pe lista democraţilor la circumscripţia naţională. 11 candidați, majoritatea cărora se află în prima jumătate a listei, declară venituri impunătoare și proprietăți de ordinul milioanelor. De partea cealaltă, zece candidați ai democraților, toți poziționați în a doua jumătate a listei PD, susțin că nu au nici apartament, nici casă. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat declaraţiile de avere ale candidaţilor depuse la CEC și vă prezintă topul celor mai bogați și cel al celor mai săraci pedemiști ce vor să ajungă în viitorul
Radu Mudreac, nr.18 pe lista PSRM: Indemnizaţia din partea statului român şi tranzacții care îi depășesc de 19 ori veniturile

Radu Mudreac, candidatul socialiștilor în Circumscripția uninominală nr. 27, mun. Chișinău, sectoarele Buiucani și Râșcani, precum și în Circumscripția națională, locul 18, a intrat în atenția Comisiei Naționale de Integritate pentru că a cheltuit de 19 ori mai mult decât a câştigat. Deși a susținut politica antiromânească a socialiștilor, Mudreac a beneficiat de indemnizație de creștere a copilului din partea statului român. Radu Mudreac este medic veterinar de profesie. Între 1995–2005 a fost angajat al Serviciului Sanitar-Veterinar de Stat al municipiului Chişinău, iar în 2005-2008, a exercitat funcția de șef al acestui serviciu municipal. În 2008, în timpul Guvernului Greceanîi, conform
Elena Bodnarenco, numărul trei pe lista comuniştilor: Raportul Curţii de Conturi şi scandalul privind coruperea deputaţilor

Elena Bodnarenco este numărul trei pe lista Partidului Comuniştilor la alegerile din 24 februarie. Este una dintre deputaţii care nu are imobile sau maşini. În ianuarie 2016, s-a aflat în centrul unui scandal mediatic după ce a afirmat în cadrul unui interviu pentru ziarul regional „Observatorul de Nord” că cei 14 parlamentari care la sfârşitul anului 2015 au părăsit fracţiunea PCRM şi au creat Platforma social-democratică "Pentru Moldova" ar fi primit bani sau ar fi fost şantajaţi cu dosare penale. Până a veni în Parlament a fost primară a oraşului Soroca. Din această postură a figurat într-un raport al Curţii de Conturi.
Milionarul Vladimir Andronachi, numărul nouă pe lista PDM: afaceri tăinuite şi controversata lege a amnistiei fiscale

Milionarul Vladimir Andronachi este numărul nouă pe lista democraţilor pentru circumscripţia naţională la alegerile din februarie. De-a lungul anilor, acesta a fost subiectul mai multor investigaţii jurnalistice din care reiese că familia Andronache ar gestiona direct sau prin intermediari, afaceri de milioane de lei, care nu se regăsesc în declaraţiile de avere şi interese ale legislatorului. Candidatul democrat este şi autor al controversatei legi privind aministia fiscală, criticată de opoziţie, societate civilă dar şi structuri internaţionale. Vladimir Andronachi este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al Comisiei economie, buget și finanțe, membru al fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM), ales
Candidatul PDM pentru Hâncești: datorii de zeci de mii de dolari și contracte de milioane cu statul

Contracte de milioane cu statul, datorii față de bănci și persoane fizice, denumiri de străzi din mun. Hâncești cu numele soacrei, care este în viață, și al tatălui său. Este vorba de Alexandru Botnari, primar de Hâncești și candidatul PDM pentru circumscripţia din acest raion. Alexandru Botnari este primar al municipiului Hâncești din 2003 și vicepreședinte al Partidului Democrat. Între 2003 și 2009, a fost candidat independent, după care a aderat la Partidul Democrat, formațiune politică pe care o reprezintă în prezent. Primarul de Hâncești a declarat pentru 2012 că deţine următoarele imobile – o casă de locuit de 101,6
Candidatul socialiștilor la Comrat: venituri modeste, donații de zeci de mii de lei și pomenile „din suflet”

Vicepreședintele Adunării Populare din Găgăuzia, Alexandr Suhodolski, înaintat pentru circumscripția uninominală din Comrat, s-a remarcat în ultimii ani prin donațiile în mărime de zeci de mii de lei, pe care a reușit să le facă la partid, având, oficial, venituri modeste. Acesta a mai ieşit în evidenţă prin pledoaria pentru un referendum ilegal, dar şi prin pomenile electorale pe care le-a împărţit „din partea organizației de caritate a primei doamne”. La 7 octombrie 2018 Alexandr Suhodolski a fost înaintat drept candidat din partea PSRM în circumscripția electorală Comrat. Lider al Organizaţiei teritoriale a PSRM din Găgăuzia, Suhodolski este licențiat în drept. Între 2011 și 2014 a activat
Candidatul democraților la Ivancea: clientelism politic şi promovarea imaginii pe bani publici

Președintele raionului Orhei, Tudor Golub, înaintat de Partidul Democrat pentru circumscripția nr 19, Ivancea, la alegerile parlamentare din februarie 2019, este în politică de 15 ani, perioadă în care a trecut prin mai multe partide. Acesta a încălcat în repetate rânduri regimul juridic al incompatibilităților, iar presa a scris că ar fi admis repartizarea unor sume din bugetului raional pe criterii de partid, dar și că „și-ar fi lustruit" imaginea pe bani publici. Tudor Golub este președinte al raionului Orhei din iulie 2015. De profesie este istoric. Și-a luat licența și masteratul la Facultatea de Istorie și Geografie a Universității din Oradea. Timp de opt ani
Candidatul socialiștilor pentru o circumscripție din Capitală: Fost șomer cu venituri modeste și donații grase la partid

Consilierul municipal socialist, Alexandr Odințov, înaintat pentru circumscripția uninominală nr. 25 din Capitală, arondată sectoarelor Centru și Botanica, s-a remarcat în ultimii ani prin donațiile „grase” pe care a reușit să le facă la partid, având, oficial, venituri modeste. Sumele indicate în declarațiile de avere sunt mult sub cele pe care socialistul le-a achitat în ultimii ani pentru diferite bunuri. Pe 1 octombrie 2018 Alexandr Odințov a fost anunțat drept primul candidat al Partidului Socialiștilor pentru o circumscripție din Capitală. Este vorba despre circumscripția electorală nr. 25 din Chișinău, care cuprinde sectoarele Centru și Botanica. Pentru prima dată, Alexandr Odințov a participat
Candidatul socialiştilor pentru Făleşti: Venituri modeste, donații generoase și proiecte de lege „centrate pe interese personale”

Deputatul socialist Oleg Savva, înaintat la 22 septembrie curent pentru circumscripția Fălești la alegerile parlamentare din februarie 2019, a acces în Parlament având venituri mai mult decât modeste. Asta nu l-a împiedicat însă „să-și ajute” partidul cu zeci de mii de lei, bani pe care i-ar fi primit el însuși drept donație. Performanțele în Legislativ ale parlamentarului socialist sunt și ele modeste. Veteran al războiului din Afganistan, Savva a propus mai multe proiecte de lege, centrate pe veteranii de război, acestea însă au primit aviz negativ de la Guvern și au fost ulterior retrase. Oleg Savva este deputat pe listele
Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut. Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei
Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos
Conflicte de interese, protecționism și afaceri camuflate. Imperiul de construcții al primarului milionar de la Bogzești

Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice. O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii
Șefii de la Administrația drumurilor continuă să-și pună fățiș neamurile în funcțiile-cheie

Familiile și rudele de la Administrația de Stat a Drumurilor s-au întregit și mai mult. Șefa Serviciului resurse umane și secretariat, Carolina Anțalovschi, și-a adus soțul, Igor Anțalovschi, fără studii de specialitate, în funcția de consultant la Serviciul operativ. Șefa Comitetului sindical, Svetlana Rabii, și-a angajat fiul, Alexandru Rabii, în calitate de consultant la Serviciul financiar. În loc să răspundă la aceste acuzații, responsabilul de la comunicate mi-a sugerat să „o las mai moale”. Jurnal de Chișinău a informat în februarie curent despre faptul că la Administrația de Stat a Drumurilor salariații se angajează doar pe pile. Salariații sunt rude între ei sau
Mașini de lux în țara sărăciei

Milioane de lei din bugetul statului se scurg anual pe mașini de lux cu care se plimbă funcționari din ministere și departamente. De ani buni, majoritatea banilor alocați pentru automobilele de stat au un singur beneficiar - holdingul DAAC Hermes SA. Întâmplător sau nu, mai mulți demnitari moldoveni dețin acțiuni la această companie, astfel încât, indirect, banii publici ajung și în buzunarele lor. Achizițiile de mașini nu s-au oprit nici în timpul moratoriului din 2016, când, din cauza crizei, autoritățile au decis să stopeze procurările de bunuri și servicii. Peste 400 de milioane de lei, atât a cheltuit statul în
Luxul deputaților

Mandatul de deputat a devenit o afacere profitabilă pentru mulți aleși ai poporului. În anii cât s-au aflat în Parlament, cei mai mulți dintre ei și-au sporit averile, cumpărând terenuri, apartamente, case de locuit sau automobile de lux. În condițiile în care salariul parlamentarilor variază între opt și zece mii de lei pe lună, unii au achitat pentru noile proprietăți sume care depășesc considerabil veniturile pe care oficial le-au avut, în timp ce alții au făcut afaceri de milioane cu statul. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat declarațiile de avere ale legiuitorilor din 2014, când au ajuns în
Cum s-a pricopsit un secretar de stat de la Ministerul Economiei și Infrastructurii cu un bloc de locuit

Vitalie Iurcu, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii, a ridicat un complex locativ pe terenul unui Club sportiv, privatizat printr-o decizie dubioasă a Consiliului Municipal Chișinău. Proiectul imobiliar a fost realizat în baza unui contract de societate civilă cu o companie de construcții și a fost dat în exploatare anul trecut. Oficialul afirmă că singura investiție făcută de el e suma de 400.000 de lei, cu care a procurat terenul. Cu toate acestea, fiecare al treilea apartament din blocul de locuit a fost înregistrat pe numele lui Vitalie Iurcu și al soției acestuia, iar în prezent locuințele sunt
Sponsorii generoși ai judecătorilor

Zeci de judecători din Republica Moldova au obținut anul trecut cadouri scumpe de la părinți, socri sau alte rude. Fie că e vorba de apartamente, case sau bani, în unele cazuri valoarea darurilor se ridică și la sute de mii de lei. În timp ce magistrații spun că donațiile se datorează în exclusivitate generozității rudelor, experții anticorupție ne avertizează că în acest mod unii ar încerca să legalizeze bunuri nedeclarate. 20 de mii de euro și dreptul de a locui într-o casă de lux Mașina Lui Vitalie-Silviu Midrigan, parcată în fața casei în care locuiește. Foto: CIJM Vitalie-Silviu Midrigan, magistrat la judecătoria
Ce informații țin în secret autoritățile

Fiecare a doua solicitare de informație din partea jurnaliștilor este neglijată de funcționarii publici. Cel mai des, autoritățile refuză să ofere informații despre gestionarea banilor publici, achizițiile publice, donatorii partidelor politice și despre implicarea demnitarilor în scheme de corupție. Protecția datelor cu caracter personal, secretul de stat și cel comercial sunt motivele cel mai des invocate în refuzurile autorităților de a oferi informația de interes public solicitată de jurnaliști. În 2017, la fel ca și în anii precedenți, jurnaliștii Centrului de Investigații Jurnalistice au fost nevoiți să lupte pentru a obține dreptul de a avea acces la informațiile de interes public. Anul
„Sărăcii” consilieri din Bălți cu afaceri peste hotare

În urma alegerilor locale din 2015, consiliul municipal Bălți a fost completat de consilieri din șapte partide. Partea leului a luat-o Partidul Nostru condus de Renato Usatîi: 26 de consilieri din totalul de 35. Au prins locuri și trei comuniști, doi socialiști și patru consilieri de la diferite partide pro-europene. În prezent, primarul de Bălți trăiește și-și desfășoară afacerile peste hotare. Mai puțin cunoscut este faptul că unii consilieri, atât de la putere, cât și din opoziție, îi urmează exemplul. Aceștia duc viață dublă, fiind în același timp consilieri săraci în Bălți și afaceriști peste hotare. Despre afacerile lor nu se
ANCHETĂ VIDEO// Finanțarea partidelor politice: bani obscuri și lipsă de transparență

Milioane de lei sunt pompate anual în partidele politice din Republica Moldova care se bat pentru putere. Sume fabuloase sunt aruncate pe sedii de lux, deplasări somptuoase sau concerte grandioase. Se întâmplă în timp ce chiar politicienii recunosc că „în Republica Moldova nu a plouat niciodată cu bani”. Unii dau partidelor și ceea ce nu au – adică sume pe care, oficial, nu le câștigă, făcând donații mai mari decât veniturile lor legale. Printre sponsori sunt mii de persoane: de la șomeri și activiști de partid până la prosperi oameni de afaceri. În ultimii ani, ca să ascundă adevărații finanțatori, partidele s-au pricopsit cu fundaţii sau asociații de caritate, care devin
„Amnistia politică” de la CEC

Finanțarea partidelor politice reprezintă un subiect sensibil în Republica Moldova, dar și în comunicarea autorităților cu partenerii de dezvoltare. Deși, urmare a mai multor modificări ale legislației, au fost introduse pârghii de control și sancțiuni pentru donațiile și cheltuielile neconforme, practica arată că acestea sunt aplicate doar formal. CEC a „iertat” mai multe nereguli admise de formaţiunile politice la colectarea donațiilor. FISC-ul nu a prezentat deocamdată niciun caz în care să fi depistat ilegalităţi în privința surselor din care unii sponsori au făcut donații generoase partidelor, chiar dacă în unele situaţii contribuţiile au depășit substanțial veniturile acestora. Puținele contravenții administrative care au fost aplicate de CEC au
Afaceri de milioane, secretizate de conducerea raionului Rezina

Zeci de milioane de lei din bugetul local și național au fost investiți, în ultimii cinci ani, în construcţia şi reparaţia mai multor școli, gădinițe, apeducte și sisteme de canalizare din raionul Rezina. Multe din aceste lucrări s-au făcut în condiții de netransparență, cu firme selectate în mod discreționar, iar în unele cazuri lucrările nu au mai fost finalizate. Proiecte-fantomă, finanţate de Guvern şi Consiliul raional Trei școli din Rezina au beneficiat în anul trecut de finanțare în sumă de 1,32 mln lei în cadrul Programului activităţilor de reintegrare a ţării, susținut de Guvern. Banii urmau să fie folosiți pentru schimbarea
De ce Plahotniuc, Dodon, Şor şi Usatîi pompează milioane în acţiuni de caritate

Dorinţa de a părea mai aproape de cetăţenii simpli, în cazul unora, sau intenția de a evita controlul riguros al banilor partidelor, precum și interdicțiile legale de sponsorizare din străinătate a activităților politice, în cazul altora, i-au determinat pe mai mulți politicieni moldoveni să deschidă, în ultimii ani, fundaţii sau asociații de caritate. Sumele pompate de fondatorii-filantropi în aceste organizații se ridică la zeci de milioane de lei pe an. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea asociaţiilor şi fundațiilor de caritate ale lui Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Renato Usatîi și Galina Dodon. O parte dintre acestea își ascund rapoartele financiare și numele donatorilor atât
Anchetă video // Afaceri ale demnitarilor, avantajate de stat

La fiecare scrutin electoral, liderii politici ies în față pentru a convinge alegătorul să voteze partidul și echipa sa. Viitoarea echipă din Parlament sau Guvern urmează să-i asigure cetățeanului bunăstarea promisă. Investigațiile jurnaliștilor demonstrează însă că mulți dintre cei care ajung deputați ori miniștri continuă să facă business, chiar dacă oficial au renunțat la afacerile lor. Aflarea într-o funcție publică s-ar părea că stimulează businessul administrat de foști parteneri de afaceri sau rude prin încheierea unui șir de contracte grase cu instituțiile statului. Investigațiile jurnalistice din ultima perioadă au scos la iveală afacerile mai multor demnitari care prosperă de pe
Procesul, casele şi firmele deputatului Nae-Simion Pleşca

Familia deputatului Nae-Simion Pleşca se află în proces de judecată cu unul dintre vecinii din curtea în care locuieşte, după ce legislatorul a construit un imobil cu trei niveluri în coasta casei vecine. Deşi vecinii deţin o încheiere a instanţei de judecată care a dispus sistarea lucrărilor, casa construită de deputat este, astăzi, aproape gata, iar procesul de judecată continuă, vecinii cerând demolarea construcţiei. În aceeaşi curte, din centrul Chişinăului, Nae-Simion Pleşca deţine mai multe imobile, de sute de metri pătraţi, a căror valoare de piaţă este de câteva milioane de lei. Pe lângă aceste imobile, familia deputatului mai deţine câteva
7 aprilie 2009. Piramida ruşinii

Acum opt ani, mii de tineri au ieșit în centrul Capitalei să ceară dreptul la democrație și o viață mai bună. Înțelegerile de culise, despre care s-a vorbit ulterior, au transformat protestele pașnice în revolte violente și în doar câteva ore ploaia cu pietre a distrus sediile celor mai importante instituții în stat. Au urmat sute de reţineri şi „un coridor al morţii”. Mai târziu s-a vorbit despre decesul a cel puţin trei tineri. Doar cazul lui Valeriu Boboc a fost însă probat. Chiar şi aşa, după ani la rând în care a fost examinat acest dosar, un singur poliţist, fugar acum,
Managerii de lux ai statului

Conduc întreprinderi de stat, multe dintre care înregistrează pierderi an de an, dar ridică salarii lunare de câteva zeci de mii de lei. Mulți dintre directorii acestor companii sunt remunerați regește, salariile lor fiind uneori chiar mai mari decât profiturile anuale ale întreprinderilor pe care le gestionează. În unele cazuri, chiar dacă întreprinderile pe care le administrează se află la un pas de faliment, şefii își dublează lefurile cu premii pentru bună gestionare sau performanțe. Deşi veniturile unor întreprinderi sunt considerabile, profiturile din activitate sunt foarte mici, banii fiind cheltuiți pentru tot felul de necesități ale companiilor. Salariul directorului Metalferos, date cu caracter
Plagiat cu repetiție în teza de doctorat. Ministrul Justiției, Florin Iordache, a copiat din zece surse: comunicate de presă, ziare și strategii de aderare

Florin Iordache a copiat din alte zece surse în lucrarea sa de doctorat, în afara pasajelor consistente pe care le-a plagiat dintr-un interviu pe care fostul ministru de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, l-a acordat în 2007. Florin Iordache și-a însușit pasaje întregi din comunicate de presă, din programul de aderare la Uniunea Europeană, dar și din ziarele românești. Ministrul Justiţiei preia, din aceste surse, paragrafe care depășesc uneori întinderea unei pagini. Pasajele din teza de doctorat a lui Florin Iordache (facsimil sus) identice cu Strategia post-UE (facsmil jos) O singură dată face trimitere la sursa în cauză, dar nu pune niciodată ghilimele. Astfel
Reparații cu interese în clădirile judecătoriilor din țară

Sute de milioane de lei au fost investiţi în ultimii cinci ani în reparația sediilor judecătoriilor din toată țara. În unele cazuri, firmele implicate în reparații au construit și apartamente pentru familiile judecătorilor, iar în altele lucrările s-au făcut de agenți economici care au tangențe cu magistraţi sau cu alți funcționari. Analiza datelor de pe site-ul Agenției Achiziții Publice mai arată că de reparația și reconstrucția sediilor instanţelor de judecată s-au ocupat firme care au fost vizate negativ în rapoartele Curții de Conturi. Zeci de milioane pentru reparația sediilor Judecătoriei sectorului Buiucani În cazul instanțelor din Capitală, cele mai mari contracte de reparații au
Cum se fură grobian un doctorat. Ministrul Justiției Florin Iordache a plagiat până și un interviu cu Mihai Răzvan Ungureanu

Florin Iordache a copiat pagini întregi dintr-un interviu-fluviu pe care MRU, pe atunci ministru de Externe, l-a acordat imediat după intrarea în UE. Actualul demnitar nu precizează sursa și nu folosește niciodată ghilimele. Mai mult, un sfert din articolele trecute în bibliografie sunt scrise de el însuși, iar 10% sunt comunicate de presă și rapoarte. Actualul ministru al Justiției, Florin Iordache, a obținut titilul de doctor cu lucrarea “Impactul Corporaţiilor transnaţionale asupra proceselelor de integrare economică a României în UE” în Republica Moldova. Florin Iordache nu mai făcuse anterior nici un fel de curs în domeniul relațiilor economice internaționale. Doctoratul
Noi suspiciuni de fraudă la Federația Naţională a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie „Agroindsind”

În timp ce au calitatea de inculpați într-un dosar penal deschis pentru gestionare neconformă cu legea a banilor organizației, președintele și vicepreședintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație (FNSAA) „Agroindsind”, Sergiu Bernevec și Sergiu Boța, s-au ales cu o nouă cauză penală deschisă pe numele lor. La sfârșitul lunii noiembrie 2016, Procuratura sectorului Buiucani a pornit urmărirea penală în baza art. 190 (escrocherie) și 335 (abuzul de serviciu), în urma analizei unor noi plângeri depuse de către doi președinți ai uniunilor sindicale teritoriale. Ultimii îi acuză pe Sergiu Bernevec și pe Sergiu Boța că ar continua să gestioneze
Consilierii președintelui: averi, interese și „pete” din trecut

La câteva zile după învestirea oficială în funcție, pe 26 decembrie, președintele Igor Dodon și-a prezentat echipa de consilieri care îl vor sfătui pe parcursul celor patru ani de mandat. Cei mai mulți dintre aceștia au făcut parte din echipele guvernamentale din perioada guvernării comuniste, iar o parte dintre ei au susținut Partidul Socialiștilor, al cărui lider a fost Dodon până nu demult, fie prin implicare activă în activitățile formațiunii, fie prin donații generoase în timpul campaniilor electorale din ultimii ani. Ion Ceban, unul dintre cei mai generoși sponsori la scrutinul prezidențial Foto: CIJM Ion Ceban (36 de ani) va fi noul purtător
Averile, afacerile și interesele rectorilor universităților de stat

Din cele 31 de instituții de învățământ superior care activează în Republica Moldova, 19 sunt universități de stat. Unii dintre rectorii care le administrează au reușit să-și păstreze fotoliile chiar și 15-20 de ani. Abia în 2014, când a intrat în vigoare noul Cod al Educației, s-a stabilit că aceștia nu pot ocupa mai mult de două mandate consecutiv, a câte cinci ani fiecare. Pe lângă activitatea managerială și didactică, mulți se implică în politică - fie aderând la partide, fie oferind universitatea drept tribună pentru politicieni. Totodată, unii dețin afaceri profitabile și case luxoase. Iar salariile managerilor nu sunt deloc mici. Centrul de Investigații
Extrădarea de lux a lui Veaceslav Platon: două curse charter și supraveghetori incognito

29 august 2016, ora 22:00. Pe Aeroportul Internațional Chișinău aterizează un avion charter de model Gulfstream G200 Galaxy, cu numărul T7-PRM, din care este scos, în cătușe, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, extrădat de urgență din Ucraina. Scena este urmărită de pasagerii unei alte curse charter, aterizată cu doar 12 minute mai târziu pe AIC. Ambele avioane au decolat la distanța de șapte minute de pe Aeroportul Juliani din Kiev. Învinuit de escrocherie și spălare de bani în dosarul „Spălătoriei rusești”, pe 25 iulie, procurorii Anticorupție au declarat că dispun de mandat de arestare pe numele lui Veaceslav Platon și tot în aceeași
Igor Dodon și conexiunea cu pliantele denigratoare în adresa Maiei Sandu

În plină campanie electorală pentru alegerea șefului statului, atât în Capitală, cât și în raioane sunt distribuite pliante cu mesaje denigratoare și manipulatorii la adresa candidatei Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu. Foile volante, care avertizează despre o eventuală invazie a refugiaților în Republica Moldova, închiderea grădinițelor, dispariția satelor și „pericolul” homosexualilor, nu conțin informații despre cine le tipărește, în ce tiraj și din ce resurse, fapt care contravine legislației electorale. Inspectoratul General al Poliției susține că investighează cazul. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au aflat cine ar fi pus la cale propagarea falsului electoral. De fapt, repartizarea fluturașilor se întâmplă chiar la câțiva pași
Mafia anabolizantelor. Drumul clandestin al steroizilor din Moldova spre sportivi străini

Republica Moldova se află în topul producătorilor mondiali de steroizi anabolizanți, substanțe ilegale în majoritatea statelor UE, în SUA, dar și în Rusia. Corupția, legislația permisivă și protecționismul politic ușor de obținut au creat condiții pentru dezvoltarea în statul nostru a unei industrii întregi de producere a anabolizantelor, aflate la mare căutare pe piața neagră din întreaga lume. Astăzi, în Republica Moldova funcționează cel puțin șapte fabrici de producere a anabolizantelor, dintre care patru sunt laboratoare clandestine. Producătorii legali de anabolizante ar avea în spate un fost senator român, un cunoscut businessman moldovean și un fost președinte al Federației de bodybuilding de la Chișinău.
Caritate „electorală”

Campaniile electorale reprezintă un stimulent puternic pentru fundațiile de caritate care poartă numele politicienilor-fondatori. Dezactivate sau în amorțire în perioadele dintre scrutine, aceste organizații de binefacere devin deosebit de active în perioada în care fondatorii lor au nevoie mai mult ca niciodată de bunăvoința alegătorilor. În acest scop, politicenii-filantropi pompează sume uriașe de bani, necontabilizate de CEC, adică fără ca cineva să ceară socoteală despre proveniența surselor financiare. Efectul electoral al acestor campanii organizate de fundații de caritate este mare, susțin experții. Reprezentanții CEC afirmă că pentru astfel de cazuri nu există restricții legale. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice
Bugetarii moldoveni cu vile în Borsec

Micuţa localitate Borsec din judeţul Harghita, România, este de ani buni locul preferat de vacanţă al unor demnitari moldoveni. În această vară, însuşi şeful statului, Nicolae Timofti, şi-a petrecut aici o săptămână din concediu la o vilă renumită în zonă. Câtorva funcționari de la noi le place atât de mult la Borsec, încât au ajuns să cumpere aici proprietăţi valoroase. La Borsec dețin în prezent vile academicienii Gheorghe Duca și Stanislav Groppa, fostul judecător Ion Anton, fostul ministru, în prezent diplomat Vasile Bumacov, consilierul prezidențial Ion Păduraru și Ion Midrigan, medicul personal al președintelui Nicolae Timofti. Unii dintre ei
Curtea de Conturi: Avere, istorie și (in)eficiență

Veaceslav Untilă, noul președinte al Curții de Conturi, locuiește într-un imobil de lux, pe care nu l-a indicat în declarațiile sale cu privire la venituri și proprietate. Cu averi de milioane sunt şi alţi membri ai instituției supreme de audit din Republica Moldova, toți fiind desemnați în funcții pe criterii politice. De fapt, problema numirii membrilor Curții în urma unor târguri între politicieni este una istorică, instituția fiind la cheremul celor care s-au aflat la guvernare în toți cei 22 de ani de activitate. Inclusiv din aceste motive, eficiența instituției este pusă sub semnul întrebării chiar de către membrii ei. „Astăzi,
Reporterii CIJM, la un pas să „cumpere” un teren în Parcul Valea Trandafirilor. Legăturile dintre afacere și un ales local

Site-urile de anunțuri imobilare propun în inima Parcului Valea Trandafirilor din sectorul Botanica al Capitalei un teren de șapte ari cu dreptul de a porni o construcție, locul fiind „perfect pentru o afacere sau o casă în mijlocul naturii”. În timp ce funcționarii de la Primăria Chișinău ne asigură că este vorba despre o glumă sau o escrocherie, agenții care vând lotul susțin că documentele sunt în regulă, iar clienții interesați ar urma să preia, de fapt, o organizație neguvernamentală care a arendat terenul acum câțiva ani. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au stabilit legătura dintre ONG și consilierul socialist Oleg
Afacerile, proprietățile și interesele fostului primar de la Orhei

Vitalie Colun, fostul primar al oraşului Orhei, devenit ulterior șef al Inspectoratului Fiscal din localitate, a reuşit pe parcursul mandatului de edil să dezvolte afaceri, a intrat în posesia mai multor apartamente și încăperi, o parte înregistrate pe numele părinților pensionari, și și-a „ajutat” prietenii și rudele, motiv pentru care a fost implicat în mai multe situații de conflict de interese. Ex-primarul a ajuns de două ori în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi în ambele cazuri a scăpat de sancţiuni, ultima cauză fiind clasată recent. Mai nou, după ce a plecat şi de la Fisc, Vitalie Colun a postat un anunţ, potrivit căruia, contra bani, oferă
Omul din umbră

Îl cunosc, din priviri, toți deputații din 2009 încoace. El a asistat, discret, la aproape toate ședințele Parlamentului din ultimii șapte ani la care a fost prezent vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Totuși, numele lui Serghei Iaralov a fost pronunțat pentru prima dată, în contextul fraudei din sistemul bancar, pe 15 octombrie 2015. Atunci când, cu doar câteva minute înainte de a fi reținut de ofițerii CNA, Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat, a dezvăluit în premieră, de la tribuna Parlamentului, că Iaralov a participat „la toate discuțiile și târgurile” care vizau Banca de Economii (BEM). Businessmanul se afla în
Cariera, averea și dosarele Adrianei Bețișor

În 2015, Adriana Beţişor, procurora care, la 30 de ani încă neîmpliniţi, a reuşit cea mai răsunătoare condamnare din istoria R. Moldova, cea a unui ex-premier, s-a căsătorit cu şeful interimar al Direcţiei Antifraudă a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, ajuns în funcţie la mai puţin de un an de la reţinerea în flagrant a fostului şef al acestei direcţii. Întâmplător sau nu, din grupul de procurori care s-au ocupat de acel dosar, la etapa iniţială, a făcut parte şi Adriana Beţişor. La nuntă, cei doi soţi funcţionari au adunat nu mai puţin de un milion de lei (!), sau,
Republica Sheriff

Oligarhii transnistreni Victor Gușan și Ilya Kazmaly preferă să-și deruleze afacerile cât mai departe de privirea atentă a Kremlinului. În ultimii 20 de ani, cei doi au devenit coproprietari ai zeci de companii, fondate în Republica Moldova - pe malul drept al Nistrului, în Ucraina, în state ale Uniunii Europene, dar și în paradisuri fiscale. Iar pentru asta au folosit pașapoarte eliberate de autoritățile din trei țări: Moldova, Ucraina și Rusia. Documentele obținute de reporterii RISE Moldova dezvăluie dimensiunea reală a imperiului internațional construit de țarii oligarhiei din Transnistria. Magazin Sheriff În 2015, fiecare a patra rublă care a intrat în bugetul
Averile membrilor CEC la final de mandat

Mandatul celor nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) a expirat încă în luna februarie. Doar trei dintre ei au fost propuşi în aceeaşi funcţie pentru alţi cinci ani. Parlamentul a amânat însă de două ori votarea noii componenţe a CEC. Între timp, am încercat să aflăm cu ce averi îşi încheie mandatele actualii membri, am analizat declaraţiile de venit anuale şi am făcut o comparaţie cu bunurile pe care le deţin în realitate. De exemplu, Iurie Ciocan, preşedintele acestei structuri, a demarat construcţia unei case impunătoare, dar spune că nu are bani pentru finisarea lucrărilor. Alţi membri au reuşit
Politică de cadre // Soțul fără studii al șefei de Cabinet al premierului Filip, funcție importantă într-o instituție de stat

Soțul consilierului principal al premierului Pavel Filip a fost angajat șef de secție într-o întreprindere de stat, fără a avea studii superioare. Întreprinderea de stat MoldData, specializată în elaborarea sistemelor informatice pentru administraţie şi business, a devenit, în ultimii ani, refugiu de vis pentru apropiații actualei șefe a Cabinetului premierului Pavel Filip, Violeta Văsa. Astăzi, instituția este condusă de o fostă jurnalistă, prietenă bună a acesteia încă de când conduceau Departamentul Actualități de la Moldova 1 pe timpul comuniștilor, iar soțul Violetei, Augustin Liviu Văsa, activează de doi ani și jumătate în calitate de șef al Secției logistică a ÎS MoldData. Văsa a
Fost şef de la penitenciare cu imobil de lux, dosar penal şi rude cu influenţă

Petru Bîrcă, fost director adjunct al Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP), demis din funcţie în octombrie 2015, a reuşit să-şi procure într-o perioadă de doar patru ani, cât a activat în această instituţie, două apartamente în Chişinău, un garaj şi două automobile. Cea mai valoroasă achiziţie este totuşi o casă care pe piaţa imobiliară ar fi cotată la circa 400.000 de euro. Imobilul a fost cumpărat de la văduva lui Valeriu Rotari, alias Zelionîi, etichetat de oamenii legii drept cap al lumii interlope. Bărbatul, învinuit în cadrul unui dosar penal că ar fi favorizat gruparea "Makena" în timp ce se afla la DIP, insistă că toate aceste achiziţii au
Moscova, trasă pe sfoară de găgăuzi

Compania unui consilier al bașcanului din Găgăuzia, Irina Vlah, este implicată în scandaloasa schemă de export al fructelor poloneze în Rusia, în baza unor certificate fitosanitare moldovenești dubioase. Firma a reușit să obțină anularea restricțiilor de export al fructelor pe piața rusească la nicio lună de la fondare, după o vizită în regiune a experților de la „Rosselhoznadzor”. Prejudicii producătorilor autohtoni Schema în care au fost implicate două companii din dreapta Nistrului și mai multe firme din regiunea transnistreană (unele dintre ele fictive – n.r.) a determinat Federația Rusă să schimbe regulile de import al fructelor din R. Moldova, noile cerințe
Afacere ascunsă: cumetrii, nunți și parastase în casa primarului din Durlești

Primarul orașului Durlești, Eleonora Șaran, își dă casa în arendă pentru mese de pomenire și petreceri, și nu pe degeaba, ci pe bani. Funcționara nu pomenește nimic despre acest „business” în declarația sa de avere. „Eu mă ocup, susțin afacerea să nu se piardă, pentru că în orice moment pot reveni la această afacere”, se justifică Eleonora Șaran. Edilul se laudă că are mai multe case și terenuri, dar și un Mercedes pe care l-a cumpărat anul trecut, în timp ce era funcționară. Se plimbă însă cu un SUV, pe care nu îl arată în declarație. Cazul a ajuns în
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Chişinău, cu locuință luxoasă, dar beneficiar de ajutor material de la buget

Vadim Brânzaniuc, în vârstă de 33 de ani, a reușit să acumuleze în doar doi ani, fiind în funcția de șef al Direcției relații cu publicul a Primăriei Capitalei, o avere de câteva milioane de lei. Funcţionarul, care între timp a devenit secretar interimar al Consiliului Municipal Chișinău, deține o casă cu două etaje în zona Petricani din sectorul Râșcani, pe care a construit-o, potrivit actelor cadastrale, din anul 2012 până în 2014. Locuința are o construcție accesorie și un garaj prevăzut pentru două mașini. Pe frontispiciul casei este imprimat un blazon, în care litera "B" vorbește despre numele de familie al proprietarului.
Democratul Constantin Botnari a îngrădit abuziv pădurea luată în arendă de o firmă

Democratul Constantin Botnari a îngrădit cei aproape 40 de ari de pădure de lângă casa sa fără a avea acordul firmei Batami Grup care acum opt ani a luat în arendă acel teren forestier de la Durleşti, susţine Ion Meleca, fondatorul întreprinderii. Omul de afaceri a făcut declaraţia după ce portalul Anticoruptie.md a publicat o anchetă despre averea politicianului. Investigaţia conţine imagini făcute recent cu o dronă care demonstrează că democratul şi-a atribuit un lot de pădure. Între timp, Valeriu Munteanu, ministrul Mediului, a dispus pornirea unei anchete de serviciu la Agenţia Moldsilva pentru a stabili în ce circumstanţe a fost îngrădit terenul forestier. „Nu am
Filmare cu drona // Democratul Constantin Botnari a îngrădit ilegal 40 de ari de pădure?

Democratul Constantin Botnari, care îl însoţeşte pe controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc la orice ieşire publică, a depus săptămâna trecută cerere de demisie din funcţia de parlamentar. Deşi oficial are venituri modeste, cât a fost deputat acesta a reuşit să-şi construiască la poalele pădurii de lângă Durleşti, suburbie a Capitalei, o locuinţă luxoasă, designul căreia aminteşte de Casa Albă de la Washington. O filmare cu drona ne face să credem că terenul de circa 21 de ari, declarat în acte, i s-a părut cam mic pentru gospodărie, aşa că democratul a îngrădit alţi 40 de ari de pădure. Atât reprezentanţii Agenţiei Moldsilva, cât şi autorităţile publice locale susţin că începând cu 2012
Averile, afacerile și interesele ascunse ale șefilor agențiilor de stat (III)

Guvernele au căzut rând pe rând la Chișinău, ceea ce a însemnat că la conducerea agențiilor de stat s-au tot perindat șefi. Anterior, Centrul de Investigații Jurnalistice a scos la iveală felul în care și-au asigurat viața cei de la conducerea ministerelor. Vă arătăm în continuare că și actualii directori de agenții se întrec în averi. Constatăm, între altele, că a treia parte dintre aceștia a ajuns în atenția opiniei publice din cauza proprietăților ce depășesc cu mult veniturile lor reale. Jumătate din șefii de agenții au afaceri profitabile, multe fiind tăinuite. Unii directori de la stat figurează și ca administratori ai firmelor lor, lucru interzis prin lege. În prima și a doua parte a
Averile, afacerile și interesele ascunse ale șefilor agențiilor de stat (II)

Guvernele au căzut rând pe rând la Chișinău, ceea ce a însemnat că la conducerea agențiilor de stat s-au tot perindat șefi. Anterior, Centrul de Investigații Jurnalistice a scos la iveală felul în care și-au asigurat viața cei de la conducerea ministerelor. Vă arătăm în continuare că și actualii directori de agenții se întrec în averi. Constatăm, între altele, că a treia parte dintre aceștia a ajuns în atenția opiniei publice din cauza proprietăților ce depășesc cu mult veniturile lor reale. Jumătate din șefii de agenții au afaceri profitabile, multe fiind tăinuite. Unii directori angajați la stat figurează și ca administratori ai firmelor lor, lucru interzis prin lege. În prima parte a investigației v-am prezentat averile,
Averile, afacerile și interesele ascunse ale șefilor agențiilor de stat (I)

Guvernele au căzut rând pe rând la Chișinău, ceea ce a însemnat că la conducerea agențiilor de stat s-au tot perindat șefi. Anterior, Centrul de Investigații Jurnalistice a scos la iveală felul în care și-au asigurat viața cei de la conducerea ministerelor. Vă arătăm în continuare că și actualii directori de agenții se întrec în averi. Constatăm, între altele, că a treia parte dintre aceștia a ajuns în atenția opiniei publice din cauza proprietăților ce depășesc cu mult veniturile lor reale. Jumătate din șefii de agenții au afaceri profitabile, multe fiind tăinuite. Unii directori de la stat figurează și ca administratori ai firmelor lor, lucru interzis prin lege. Anatolie Ghilaș, directorul
Guvernul Filip: interese, averi şi afaceri

Guvernul lui Pavel Filip are în componenţa sa câteva nume noi, dar care nu sunt străine politicii. Constatăm, între altele, că o bună parte din cei care au ajuns la şefia ministerelor îi sunt apropiaţi controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al PD. Majoritatea noilor-vechi miniștri au figurat în anchetele realizate anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice care au scos la iveală interesele ascunse și afacerile pe care le desfășoară familiile acestora. Pavel Filip, prim-ministru Magazinul Ciocoville din bd. Ştefan cel Mare Pavel Filip a ajuns în fotoliul de ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor în 2011. Este fost director al Fabricii "Bucuria", în fruntea căreia a fost
Afacere cu deputaţi: liberal-democraţii şi neafiliaţii care vor ridica mâna în Parlament pentru Pavel Filip

Majoritatea parlamentară, gata să-l voteze pe democratul Pavel Filip la funcția de prim-ministru, nu ar fi fost construită fără șapte liberal-democrați și trei, deocamdată, neafiliați. Aparent, sub presiunea străzii, unii și-au retras semnăturile atunci când PD insista pe candidatura lui Vlad Plahotniuc. S-au răzgândit însă când la șefia Executivului a fost propus Pavel Filip. În spațiul public s-a vorbit despre faptul că cei șapte liberal-democrați ar fi fost rugați de Vlad Filat, fostul lider PLDM, arestat pentru acte de corupție, să voteze candidatul democrat. Solicitați de Anticoruptie.md, câțiva au negat acest lucru. Săptămâna trecută v-am prezentat portretele transfugilor din PCRM. Astăzi vă invităm
VIDEO Consilierul-vânător cu afacere pe terenul statului

A îngrădit cu plasă metalică și cu fire electrice o fâșie din pădurea de salcâmi a satului Ruseștii Noi, Ialoveni și a adus acolo... mistreți. Localnicii vin ca la Zoo să facă poze cu animalele ținute în captivitate, în timp ce autoritățile locale se gândesc cum să își ia terenul înapoi. O comisie a Primăriei a stabilit că pământul a fost acaparat de consilierul raional Victor Gandrabur. Acesta nici nu a bănuit că va ajunge ținta unui scandal, fiind convins că va primi terenul odată ce majoritatea aleșilor locali îi sunt colegi de partid. La început, Gandrabur a negat că
Afacerea cu deputați: cine sunt transfugii gata să voteze candidatul PD la funcția de premier

14 deputați au părăsit PCRM la sfârșitul anului trecut, anunțând că nu mai vor să facă jocurile formațiunii care i-a adus în Parlament. Transfugii s-au reunit în Platforma social-democratică "Pentru Moldova", iar prima întâlnire oficială au avut-o cu Vlad Plahotniuc, reîntors în politică pentru a deveni candidatul PD la funcția de premier. Toți 14 au pus umărul la crearea majorității parlamentare, fiind gata să-l voteze pe controversatul om de afaceri la șefia Executivului. Curios este însă faptul că legiuitorii, împreună cu colegii lor rămași în fracțiunea PCRM și liberal-democrații, au votat în februarie 2013 pentru lichidarea funcției de prim-vicepreședinte al Legislativului, post pe care
Averea, eschivarea colonelului Cavcaliuc şi promisiunile neonorate ale ministrului

În ultimii trei ani, părinţii lui Gheorghe Cavcaliuc, şeful interimar al IGP, au devenit proprietarii a patru apartamente în Chişinău. Totodată, aşa cum a arătat o investigație anterioară, aceştia deţin sediul unei firme, fondată de soţia lui Cavcaliuc, dar vândută ulterior cumnatului acestuia. Articolul realizat de Centrul de Investigații Jurnalistice în parteneriat cu Ziarul de Gardă scotea la iveală că, deşi are un salariu lunar de 10.000 de lei, Gheorghe Cavcaliuc îşi construieşte o vilă de lux la marginea Chişinăului. Totodată, omul legii, cel care în 2009 a cerut, iar peste un an judecătororii au decis să-i dea apartament de la stat, locuieşte într-un
Afacerile, contractele cu statul și casa din or. Codru a familiei Sturza

Ion Sturza, premierul desemnat de președintele Nicolae Timofti este fondator, în R. Moldova, la două firme, care au câștigat în ultmii ani licitații de aproximativ cinci milioane de lei cu instituții ale statului, scrie Ziarul de Gardă. Soția sa, Stela, figurează în calitate de fondatoare la un SRL, cu activități în domeniul farmaceutic, aflat acum în proces de lichidare. Soții Sturza dețin în or. Codru, mun. Chișinău, o casă de locuit de 134 m.p., dar și un apartament în Capitală, pe str. Vasile Alecsandri. Cele mai multe business-uri, premierul desemnat le dezvoltă însă peste Prut, acolo unde publicațiile cu profil economic
Șeful IGP, cu vilă în construcție, apartament înscris pe socri și firmă pe cumnat

Gheorghe Cavcaliuc, șeful interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP), care are un salariu lunar de 10.000 de lei, își construiește o vilă de lux la marginea Chișinăului. Până va fi gata noua locuință, omul legii, care în 2009 a cerut, iar peste un an judecătororii au decis să-i dea apartament de la stat, locuiește într-un apartament cu trei camere în Capitală, înregistrat pe numele socrilor săi pensionari. În paralel, în timp ce luptă cu infractorii, Cavcaliuc se implică, discret, în afaceri, fiind beneficiarul unei firme care produce materiale de construcții. SRL-ul își are sediul într-un imobil construit recent, înregistrat pe
Cine este procurorul Igor Popa şi cum a avansat în carieră

Igor Popa, procurorul sectorului Râşcani al Capitalei, a fost desemnat să asigure interimatul la şefia Procuraturii municipiului Chişinău, imediat ce a exprirat mandatul lui Ion Diacov. Controversatul om al legii, acuzat în repetate rânduri că a pornit dosare penale la comandă, ar putea să-şi înainteze candidatura la această funcţie atunci când va demara concursul şi are toate şansele să câştige fotoliul, susţin surse din cadrul instituţiei. Igor Popa nu ne-a afirmat, dar nici infirmat că vrea să candideze pentru acest post. Portalul Anticoruptie.md vă propune în continuare să vedeţi care au fost cele mai răsunătoare dosare pe care le-a
Moldovagaz: Contracte în familie și case de lux

În ultimii trei ani, între întreprinderile fondate de Moldovagaz și firme afiliate familiei președintelui Consiliului de Adminstrație al întreprinderii, Alexandru Gusev, au fost semnate contracte de colaborare, prin intermediul cărora, agenții economici privați și „independenți” efectuează certificarea contoarelor de gaze naturale distribuite consumatorilor și verifică calitatea gazului natural pe teritoriul R. Moldova. Totodată, actualmente toate întreprinderile de distribuție a gazelor naturale din gestiunea Moldovagaz deţin certificate de conformitate a calităţii gazelor naturale emise de o firmă gestionată de membrii familiei lui Gusev. La 7 decembrie 2012 a intrat în vigoare Legea № 235 „Cu privire la activitatea de acreditare și
Averea șefilor de la ANRE: case, mașini de lux, terenuri și firme nedeclarate

Oficial, majorarea tarifelor la energia electrică îi va afecta și pe cei patru directori ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, instituție care a aprobat noile tarife. Și asta pentru că cel puțin doi dintre aceștia locuiesc în imobile de lux, de peste 100 de m.p., taxele de întreținere a cărora, în noile condiții, vor crește simțitor. Pe de altă parte, salariile celor patru directori, de peste 50 de mii de lei pe lună, dar și afacerile pe care le gestionează în paralel, îi vor ajuta, probabil, să treacă, fără prea mare efort, peste aceste scumpiri. Agenția Națională pentru Reglementare în
Şase ani la Vamă: afacerile și proprietățile familiei Balițchi

Tudor Balițchi, șeful Serviciul Vamal al R. Moldova, locuiește într-un apartament de peste 200 m.p., înregistrat pe numele surorii sale. În ultimii ani, sora sa, stabilită în SUA, dar și mama acestuia, medic de profesie, acum pensionară, au devenit proprietarele mai multor terenuri pentru construcții la periferia Chișinăului, care valorează milioane de lei. Tot mama lui Balițchi, în 2015, a fondat, împreună cu directorul Fabricii Rogob, o firmă ce are activități declarate în construcții. Tudor Balițchi și soția sunt și ei fondatori de firme, deşi Legea serviciului în organele vamale îi interzice să „exercite personal sau prin intermediul unui
Afacerile, averile și interesele viceminiștrilor din Guvernul Streleț (II)

Printre viceminiștrii promovați în Guvernul Streleț avem și bogați și săraci, cu firme prospere și mai puțin active, cu trecut curat sau mai puțin curat. Chiar dacă noua funcție publică este incompatibilă cu oricare altă funcție retribuită, unii dintre noii viceminiștri mai continuă să admistreze afacerile, unele chiar în domeniul în care au fost promovați. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat declarațiile pe avere și de interese ale oficialilor din eșalonul doi al ministerelor, i-au verificat în diferite baze de date deschise și vă propun să vedeți ce averi și ce interese au viceminiștrii din Guvernul Streleț. Continuare din
Afacerile, averile și interesele viceminiștrilor din Guvernul Streleț (I)

Printre viceminiștrii promovați în Guvernul Streleț avem și bogați, și săraci, cu firme prospere și mai puțin active, cu trecut curat sau mai puțin curat. Chiar dacă noua funcție publică este incompatibilă cu oricare altă funcție retribuită, unii dintre noii viceminiștri mai continuă să admistreze afacerile, unele chiar în domeniul în care au fost promovați. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat declarațiile pe avere și de interese ale oficialilor din eșalonul doi al ministerelor, i-au verificat în diferite baze de date deschise și vă propun să vedeți ce averi și ce interese au viceminiștrii din Guvernul Streleț. Ministerul Sănătății Ministrul
Șase ani la BNM: casă, mașină și salariu de lux, soție în afaceri cu contracte de milioane cu statul, credite preferențiale și un raport nefavorabil al Curții de Conturi

Dorin Drăguțanu, guvernatorul demisionar al Băncii Naționale a Moldovei a dus, în anii cât a condus instituția, un trai de lux. Acesta are casă și mașină de milioane, iar una din firmele soției sale a obținut doar în ultimul an și jumătate contracte de peste 5 milioane de lei cu instituții ale statului. Veștile bune se termină însă aici. Odată cu plecarea din funcție, Drăguțanu urmează, conform regulamentului instituției pe care încă o conduce, să restituie integral creditul preferențial, obținut în 2011 chiar de la Banca Națională. Totodată, guvernatorul demisionar trebuie să justifice datele din raportul recent al Curții
Șase ani la Moldtelecom: casă și mașină de lux, terenuri de milioane și un nepot care face toți banii

Vitalie Iurcu, fostul director al Moldtelecom în perioada 2009-2015, numit la finele lunii august în funcția de viceministru al Economiei, a reușit să adune, în perioada când a condus una din cele mai mari companii de stat, o avere impresionantă. Acesta locuiește într-o casă de lux, conduce un Porsche Cayenne, deține mai multe terenuri în Chișinău care valoarează milioane de lei, iar prin intermediari, în special prin intermediul unui nepot, este implicat în activitatea mai multor firme cu activități în agricultură. Tot prin nepotul său, actualul viceministru al Economiei arendează jumătate de hectar de pădure lângă Ialoveni, pădure la
Guvernul Streleţ: interese, averi şi afaceri

Guvernul condus de Valeriu Streleţ, votat de deputaţii liberal-democraţi, democraţi şi liberali, are în componenţa sa câteva nume noi, dar care nu sunt străine politicii. Majoritatea noilor-vechi miniștri au figurat în anchetele realizate anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice care au scos la iveală interesele ascunse și afacerile pe care le desfășoară familiile acestora. Valeriu Streleț - prim-ministru Valeriu Streleț a fost deputat din 2009. Deși este implicat de ani buni în politică, premierul a desfășurat și afaceri prospere, iar o parte din avere a dobândit-o în timp ce se afla în Parlament. Politicianul deține firma Bioprotect SRL, fiind singurul fondator. Compania este specializată
Procurori de (re)formă, cu case luxoase și afaceri mănoase

Sunt procurori de-o viaţă, dar se pot lăuda cu case frumoase, maşini luxoase şi, în unele cazuri, afaceri mănoase. Este vorba despre şefii procuraturilor din sectoarele Capitalei şi adjuncţii acestora. Oficial, au salarii de câteva mii de lei, bani care în cazul unei familii obişnuite nu ar fi suficienţi ca să ajungă de la o lună la alta. Lor însă, banii nu doar că le ajung pentru un trai decent, ci le şi rămân pentru achiziţii de lux, care depăşesc cu mult valoarea salariilor. Unii au avut grijă să-şi treacă o parte din bunuri pe numele rudelor. Câţiva au
Lupul paznic la oi sau cum a ajuns omul lui Plahotniuc şef la Inspecţia de Stat în Construcţii

Ghenadie Sajin, administratorul firmei „Finpar Invest”, care deţine mai multe terenuri şi clădiri în Chişinău, afiliate deputatului şi prim-vicepreşedintelui PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost desemnat de o comisie din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şef al Inspecţiei de Stat în Construcţii. Sajin este considerat unul dintre oamenii de încredere ai lui Plahotniuc, fiind cumnat cu Valeriu Zubco, fost procuror general, cu care a participat la vânătoarea din Pădurea Domnească, în decembrie 2012. El este şi unul dintre martorii-cheie ai procesului penal care a urmat după acea vânătoare, în urma căreia a fost condamnat un singur om, judecătorul Gheorghe
Profitori de stat (II): Milionarul cu datorii de la Moldexpo şi „cunoştinţele mai vechi” de la Tracom

Şefii celor mai importante întreprinderi de stat din R. Moldova primesc salarii de zeci de mii de lei, dar nu se mulţumesc cu atât. Pe lângă faptul că gestionează, cu mai mult sau mai puţin succes, bunurile statului, aceştia îşi administrează, în paralel, propriile afaceri, pe care le ascund de ochii lumii şi care, uneori, se intersectează, suspect, cu activitatea lor de funcţionar public. La început de aprilie 2015, ZdG a solicitat oficial Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) să ne ofere declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 ale şefilor celor mai importante întreprinderi de stat, printre
Profitorii statului. Milioanele șefilor de la Aeroport Catering, Tutun CTC și Moldtelecom

Șefii celor mai importante întreprinderi de stat din R. Moldova primesc lunar salarii de zeci de mii de lei, însă nu se mulțumesc cu atât. Pe lângă faptul că gestionează, cu mai mult sau mai puțin succes bunurile statului, aceștia își administrează, în paralel, și propriile afaceri, pe care le ascund de ochii lumii și care, uneori, se intersectează, suspect, cu activitatea lor de funcționar public. La 31 martie 2015, a expirat termenul la care funcționarii urmau să-și facă publice declarațiile cu privire la venituri și proprietăți pe anul 2014. Doar că, deși legislația spune că acestea sunt publice (!),
Averea (ne)oficială a deputaților

Unii deputați din actualul Parlament nu au indicat în declarația cu privire la venituri și proprietăți pe anul 2014 toată averea pe care o dețin. Aparent, unii aleși au decis să fie transparenți și au declarat tot ce au înregistrat pe numele lor sau al soților. În realitate, au înscris businessuri profitabile, de familie, pe numele copiilor, nepoților sau altor persoane apropiate. Legea este însă de partea lor pentru că nu au nicio obligație să le declare. Experții susțin că ar fi necesar de modificat normele legale, iar funcționarii, ținând cont de realitățile din țara noastră, să fie obligați
Deputații cu lipici la banii statului

În ultimii doi ani, mai mulți deputați prin firme controlate de ei, direct sau indirect, au obținut zeci de contracte cu statul, unele în valoare de milioane de lei, bani care nu s-au regăsit niciodată în declarațiile cu privire la venituri și proprietăți ale aleșilor poporului. Campion la acest capitol este deputatul Grigore Cobzac, care a beneficiat, doar în ultimii doi ani, timp în care a fost președinte al raionului Hâncești, de peste 30 de contracte cu instituții de stat, în valoare de circa 25 de milioane de lei. O relație de succes cu statul a avut și Oleg
„Păcatele” şi afacerile noilor viceminiştri

Alexandru Botnari, noul viceministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, are datorii de câteva milioane de lei, acumulate în perioada în care a condus Primăria Hânceşti. Cei care i-au împrumutat bani actualului viceministru susţin că au făcut asta în schimbul unui loc la noua piaţă din oraş. Nicolae Olaru, proaspătul viceministru al Agriculturii, are interese în acest domeniu, el gestionând în satul de baştină aproximativ 300 ha de teren agricol. Ion Ţurcan, numit viceministru la Interne, a fost implicat anterior în mai multe scandaluri suspecte. Alexandru Botnari, numit viceministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, a activat anterior în calitate de primar
“Dresorii” leului: Afacerile, casele de lux şi creditele preferenţiale de la Banca Naţională

Dorin Drăguțanu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), cu un salariu lunar de aproximativ 75 de mii de lei, locuiește într-o casă particulară la marginea Chișinăului, pusă în gaj, în 2010, pentru un credit mai mult decât preferențial, cu o dobândă de doar 0,5%, luat direct de la BNM. De astfel de credite au beneficiat, în ultimii ani, cel puțin alți doi conducători ai instituției care dictează regulile de joc pe piața valutară din R. Moldova: prim-viceguvernatorul Marin Moloșag și viceguvernatoarea Emma Tăbârță, care, la fel, locuiește împreună cu soțul, implicat în afaceri, într-o casă de lux din comuna
Liberal-democratul Vladimir Filat s-a răzgândit. A luat despăgubirile dictate în dosarul Ipteh

Liderul PLDM, Vladimir Filat, nu a renunţat la despăgubirile dictate în dosarul SA Ipteh, aşa cum a anunţat în aprilie 2010, când Curtea Supremă de Justiţie a decis să ofere acţionarilor 320.000 de euro. Premier pe atunci, politicianul, care este coproprietar la Ipteh prin Kapital Invest Company, cu o cotă de 49,63% din acţiunile firmei, a declarat că nu va lua bani de la stat. Peste trei ani, potrivit unui răspuns dat de Ministerul Finanţelor la solicitarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice, decizia instanţei a fost executată integral. La 22 aprilie 2010, magistraţii Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) au revizuit propria decizie
Ai șanse să devii bogat… dacă ajungi deputat

Celor 101 de deputați aleşi în noul Parlament legea le garantează mai multe facilităţi. Ei au dreptul să primească un apartament de serviciu în Chişinău pe durata mandatului sau o indemnizaţie lunară neimpozabilă pentru chirie, să-și îmbunătățească condițiile de trai dacă fiecărui membru al familiei îi revine mai puțin de 12 metri pătrați spațiu locativ etc. Unii beneficiază din plin de aceste facilități, sporindu-și veniturile. Alții au grijă să-și dezvolte firmele pe care le aveau înainte de a intra în Parlament sau pe care le-au fondat pe durata mandatului. Cert este că cei mai mulți dintre ei au din ce trăi
Afacerile de familie şi interesele ascunse ale noilor deputaţi (II). Business-urile pro-europenilor

Oamenii de afaceri vor domina viitorul Parlament. Practic fiecare al doilea deputat este implicat, direct sau prin intermediul soțiilor, copiilor, nepoților sau off-shore-urilor, în afaceri. După ce, în numărul trecut, ZdG a scris despre afacerile socialiștilor, oficial cel mai numeros grup parlamentar, în această ediție facem o trecere în revistă a business-urilor celorlalți aleși ai poporului. PLDM va avea în noul Parlament 23 de deputați, mulți dintre ei implicați în afaceri. Liderul formațiunii, Vlad Filat, nu are înscrisă pe numele său nicio afacere în R. Moldova. Filat este însă acționar majoritar la firma Kapital Invest SA, din Iași, România, acolo
Schemele oamenilor lui Dodon – afaceri de familie şi interese ascunse

Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), al lui Igor Dodon, a ajuns pentru prima dată cu forțe proprii în Parlament, aducând în forul legislativ 25 de deputați. Unii cunoscuți, pentru că sunt în viața publică și politică de mai mulți ani, alții, mai puțin cunoscuți. Toți au însă ceva în comun – afacerile. Cei mai prosperi sunt liderii formațiunii care, prin intermediul rudelor, dețin afaceri de milioane, ascunse până acum de ochii lumii. Igor Dodon, președintele PSRM și soția sa, Galina, nu au înscris pe numele lor vreun business, fapt ce poate fi remarcat ușor din declarația cu privire la
Cât costă fotoliul de deputat?

Cele mai scumpe mandate le revin PDM și PLDM Campania electorală din anul curent a fost cea mai scumpă din ultimii cinci ani. Partidele aspirante la forul legislativ au pus în joc zeci de milioane de lei. În cursa pentru cele 101 fotolii din Parlament s-au avântat șomeri și tineri fără o lețcaie, pensionari și milionari. Și-au cumpărat sau nu unii candidați locurile în Parlament, nu știm. Cert însă este că cei care au făcut donații mari au fost plasați pe locuri de frunte în lista electorală, fapt ce le-a asigurat mandatul de deputat. Unii dintre aspiranții la fotoliul de
Parlamentul i-a făcut milionari

Deputăția poate aduce nu doar notorietate, vizibilitate publică, un salariu garantat sau șansa de a schimba situația din țară, prin legile pe care ai posibilitatea să le promovezi. Cel puțin în R. Moldova, „meseria” de deputat te poate ajuta să treci de la o Dacie la JEEP sau BMW X5, sau de la un apartament modest la o casă de milioane. ZdG a verificat și comparat declarațiile deputaților cu privire la venituri și proprietăți din 2009-2010, ani în care veneau în Legislativ, și cele din 2013, când mandatul lor ajungea aproape de final. Iar diferențele, la majoritatea dintre ei,
Jurnal TV: Palatele şefului de la Cadastru

Locuieşte într-o casă impunătoare, cu două nivele, într-un cartier de elită din oraşul Codru, pe care însă nu a indicat-o în declaraţia sa de avere. Mai deţine şi o casă luxoasă de vacanţă pe malul Nistrului, amplasată pe un teren cu o suprafaţă de 16 ari. Este vorba de Anatolie Ghilaş, şefului Întreprinderii de Stat „Cadastru”, cunoscut şi pentru că l-ar fi cununat pe controversatul om de afaceri, condamnat pentru omor, Adrian Nichifor, dar şi pe actualul preşedinte al Partidului Liberal Democrat, ex-premierul Vlad Filat. Ghilaş este unul dintre cei mai bogaţi angajaţi la stat, făcându-şi avere, mai cu
Săracii procurori bogaţi cu apartamente la preț preferențial

Unii dintre cei mai bogați procurori s-au pricopsit cu apartamente sociale, deși aveau una sau mai multe locuințe în momentul în care au cerut să li se ofere un loc de trai. Faptul că nu aveau nevoie de spațiu de locuit este demonstrat și de rapiditatea cu care le-au vândut după darea în exploatare a primului bloc al procurorilor din capitală, în 2008. În prezent se mai construiește încă un complex rezidențial, iar numărul apartamentelor oferite Procuraturii la un preț de două ori mai mic decât cel de pe piață, depășește numărul total al procurorilor din municipiul Chișinău. Pe un
Timpul: Voronin deține mașini blindate, limuzine de lux și mașini de epocă, în valoare de peste 70 milioane de lei

Familia Voronin se plimbă cu mașini blindate, mașini de curse și și limuzine, dezvălui ziarul Timpul în urma unei investigații jurnalistice. Dacă luăm valorile de piață ale acestor mașini, ajungem la un total de aproape 40 milioane de lei, doar mașinile pe care le puteți vedea pozate în garajul PCRM. La acestea se adaugă mașinile înmatriculate în Germania, care, potrivit experților auto consultați de noi, valorează aproximativ 30 milioane de lei. Așadar, doar mașinile noi ale familiei Voronin adună un total de 70 milioane de lei. Familia Voronin este o mare amatoare de mașini de lux, fie că este vorba de
Blocul de milioane al clanului Plahotniuc

În ultimii ani, de când a intrat în politică, Vladimir Plahotniuc şi-a adunat rudele apropiate într-un bloc din centrul Chişinăului. Familia deţine în prezent aproape jumătate de clădire. Unul dintre cei mai bogaţi şi controversaţi oameni de afaceri, deputat şi fost prim-vicepreşedinte al Parlamentului, stă la bloc. Nu pare să fie deranjat de acest lucru, pentru că locuieşte în una dintre cele mai păzite clădiri din Chişinău, într-un apartament ce e mai mare decât multe dintre vilele de lux din Capitală. Plahotniuc deţine, cu soţia, două apartamente cu o suprafaţă de peste 1.200 de metri pătraţi În blocul de pe strada Bulgară,
Cu integritatea pătată şi afaceri dubioase promovat la şefia Fiscului

Ion Prisăcaru, 56 de ani, de profesie economist, proaspătul şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS), promovat în funcţie de către PLDM, nu este nici pe departe curat la capitolul integritate. În campania electorală din iulie 2009, numele lui Ion Prisăcaru a figurat în Lista Neagră a candiaţilor compromişi, întocmită de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) pe baza a 7 criterii de integritate. Prisăcaru a candidat atunci pentru fotoliul de deputat în Parlamentul R.Moldova, pe lista Partidului Social Democrat. În declaraţiile sale pe venituri şi proprietate depuse la CEC în aprilie şi în iulie 2009 s-au atestat
Gâlceava dintre partide scoate la lumină finanţările ilegale ale campaniilor electorale

După ce acum doi ani un fost parlamentar şi controversat om de afaceri a declarat public că a finanţat o formaţiune politică cu 1 milion de euro în alegerile parlamentare din 2009, un alt scandal privind finanţarea ilegală a campaniilor electorale se profilează pe agenda publică de la Chişinău. Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a fost audiat marţi, 11 iunie, de Procuratura Generală în legătură cu o presupusă finanțare ilegală a PL în alegerile din 2010. Procurorii s-au sesizat după apariţia unui material pe site-ul www.omg.md în care se vorbeşte despre alocarea de către un businessman italian a sumei
Zeci de primari şi consilieri au încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor

După alegerile locale din 2011, zeci de primari şi conslieri locali au încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor. Aleşii poporului au continuat să activeze şi la locul vechi de muncă, să deţină două funcţii publice sau chiar să-şi gestioneze în paralel şi afacerile. Aceasta în pofida faptului că legislaţia în vigoare califică funcţia publică drept incompatibilă cu oricare altă funcţie sau activitate remunerată, excepţie făcând doar activităţile cu caracter ştiinţific. Potrivit legii, în termen de 30 de zile de la obţinerea mandatului de primar sau consilier, aleşii locali trebuie să renunţe la oricare altă funcţie pe care o deţin sau să-şi depună
Magistrată cu vilă de lux şi terenuri ocupate abuziv

Liuba Pruteanu, vicepreşedintele Judecătoriei sectorului Buiucani din Chişinău, este suspectată de Centrul Naţional Anticorupţie că a acaparat un teren de 12,5 ari la marginea oraşului. Judecătoarea spune că nu ştie nimic despre ancheta CNA Liuba Pruteanu şi-a construit o vilă cu două nivele chiar la ieşirea din oraşul Chişinău. Dacă nu ar fi un stâlp cu inscripţia „Durleşti“, nici nu ţi-ai da seama că ai intrat într-o altă localitate. Fără un număr şi fără o plăcuţă cu denumirea străzii Ion Pelivan din Capitală, vila este amplasată mai la deal de indicatorul de la intrarea în Durleşti, în spatele unei răstigniri din piatră. Casa
Onoare multă, demnitate puţină

În 2009, un grup de organizaţii neguvernamentale, reunite în cadrul unei iniţiative civice, întitulateIniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), s-au avântat să monitorizeze după un şir de criterii de integritate candidaţii de pe listele electorale ale partidelor înscrise în cursa pentru Parlament. ONG-urile îşi propuneau astfel să ofere cetăţenilor o informaţie amplă despre cei care aspiră la o funcţie publică, astfel încât votul alegătorilor să fie unul informat. ICPC îşi propunea, de asemenea, să facă presiuni asupra partidelor ca să-şi cureţe listele de elementele compromise şi să promoveze în Parlament persoane integre, cu imaginea nepătată, care să lucreze în
Casa de milioane a unei familii de procurori

Ruslan Popov, proaspătul şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, locuieşte împreună cu soţia sa, Iulia Popov, şi ea procuror la Procuratura Ialoveni, într-o casă cu două niveluri din Mileştii Mici, r-nul Ialoveni, cu o valoare estimativă de 2 mil. de lei. Popov susţine că şi-a construit casa în special din banii acumulaţi după ce şi-a vândut apartamentul pe care-l deţinea la Chişinău, împreună cu soţia, scrie Ziarul de Gardă. Ruslan Popov, originar şi locuitor al satului Mileştii Mici, Ialoveni, localitate aflată la 13 km de Chişinău, a fost ales, în ianuarie 2013, pentru a conduce din postura de interimar Procuratura Anticorupţie, după
Interesele, mai presus de lege

De cinci ani R.Moldova are o lege privind conflictul de interese, care ar trebui să sancţioneze demnitarii care iau decizii în favoarea rudelor sau partidelor din care fac parte sau obţin favoruri personale. Cadrul legislativ adoptat, mai mult pentru a bifa nişte angajamente către forurile internaţionale, până acum nu a funcţionat , dovadă fiind faptul că, deocamdată , organele de drept nu au dosare finalizate cu sentinţe, în care barem cineva să fi fost tras la răspundere. Şi niciun contract semnat în conflict de interese nu a fost desfăcut sau lovit de nulitate, aşa cum prevede legea. Capacitatea CNI, tratată
Castelul „de 10 mii de euro” al unei judecătoare

Maria Moraru, fosta vicepreşedintă a Curţii de Apel Economice (CAE), care, după desfiinţarea instanţei, lucrează la Curtea de Apel (CA) Chişinău, deţine în proprietate un imobil de lux, în capitală, a cărui valoare reală depăşeşte suma de 6 mln. de lei. Casa figurează în declaraţiile de avere ale magistratei, însă cu o valoare mult diminuată, de doar 10 mii de euro, cu specificarea că ar fi nefinisată, deşi, familia Moraru locuia în ea încă la începutul acestui mileniu, scrie Ziarul de Gardă. Maria Moraru, acum în vârstă de 59 de ani, a activat toată viaţa în calitate de judecătoare. Din
Moșierul de la Primăria Capitalei

În timp ce indică într-un act destinat unei instanţe de judecată că traieste dintr-un salariu ce abia depăşeşte 1200 de lei, un funcţionar de la Primăria Chişinău are trecute pe numele său şi al familiei sale mai multe imobile: un teren şi o casă cu două nivele în suburbia Ciorescu, două apartamente şi un garaj în Chişinau şi un teren la Ocniţa. Mai mult, Mihai Cojocaru, şef al Directiei privatizare a fondului de locuinţe al municipiului Chişinău, susţine că a investit aproape jumătate de milion de lei în construcţia unei alte case, pe care acum o revendică în instanţă
Candidatul la funcţia de preşedinte al Judecătoriei Râşcani, implicat într-un conflict de interese

Vicepreședintele Judecătoriei sectorului Râşcani din Chişinău, Oleg Melniciuc, a examinat, în noiembrie 2012, o cauză în care era implicată o rudă de a sa. A doua zi după ce faptul a fost denunţat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul a spus că nu a “observat” că în acte figura numele fiicei nănașilor surorii sale şi a depus cerere de abținere de la examinarea cauzei. Cazul a ajuns în atenția CSM, însă Melniciuc nu a fost sancționat, ci avansat – propus la funcția de președinte de instanță. Dacă Melniciuc va deveni președinte al Judecătoriei Râșcani, depinde acum de Nicolae
Doi funcţionari din cadrul Ministerului Educaţiei au reuşit să-şi construiască o casă de milioane

Locuitorii din preajma Liceului Teoretic Durleşti te duc cu uşurinţă la casa lui Valentin Crudu, fost şef al Direcţiei generale de învăţământ preşcolar, primar şi secundar-general din cadrul Ministerului Educaţiei (ME), scrie Jurnal.md. Locuinţa de milioane e gard în gard cu instituţia de învăţământ. Tot ei spun că la poartă stă uneori parcată o maşină de marca „Mercedes” cu numere personalizate. Şi soţia domnului Crudu este bugetară, ocupând funcţia de şefă de secţie în cadrul Departamentului general pentru educaţie, tineret şi sport (DGETS) a mun. Chişinău. „Toată viaţa noastră am lucrat în învăţământ şi n-am avut niciun business”, a declarat
Casa din „Oraşul poveştilor“ pentru magistrata Nina Cernat

Nina Cernat de la Curtea Supremă de Justiţie locuieşte într-un imobil din complexul de lux „Oraşul poveştilor“ din Capitală. Proprietară e soacra sa, căreia instanţa i-a dat câştig de cauză, obligând firma ce a ridicat casa să-i plătească 25 de milioane de lei pentru că nu a efectuat la timp lucrările de construcţie. Casa Ninei Cernat (mijloc). Foto: Tudor Iovu Nina Cernat de la Curtea Supremă de Justiţie locuieşte într-un imobil din complexul de lux „Oraşul poveştilor“ din Capitală. Proprietară e soacra sa, căreia instanţa i-a dat câştig de cauză, obligând firma ce a ridicat casa să-i plătească 25 de milioane

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii

PROFIL ELECTORAL // Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor și Comuniştilor, Viitorul Moldovei, fără Inima Moldovei și Irina Vlah

PROFIL ELECTORAL//Noua Opțiune Istorică – partidul cu rădăcini vechi și un lider care stârnește controverse

PROFIL ELECTORAL// Partidul Liberal: rol titular pe scena politică, antractul forțat și revenirea pe valul eurointegrării

PROFIL ELECTORAL // Partidul Nostru și Renato Usatîi: donații dubioase de milioane, Rusia și legătura cu lumea interlopă