Integritate

Profil electoral: Partidul Unităţii Naţionale - formaţiunea foştilor fruntaşi liberali

Autor: Julieta Saviţchi
05/07/2021 2029

Partidul Unității Naționale (PUN) este candidatul înregistrat cu numărul zece în buletinul de vot pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Formaţiunea este una pro-unionistă, cu o doctrină de centru-dreapta și se declară creștin-democrată. Pe lângă unirea Republicii Moldova cu România, PUN mai militează şi pentru aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană.

Partidul foştilor fruntaşi liberali

PUN este o formaţiune relativ tânără în politica moldovenească, însă din care fac parte mai mulţi fruntași cu experienţă politică. La baza formării PUN a stat scindarea Partidului Liberal, în 2015, când mai mulţi membri ai formațiunii, inclusiv deputaţi, i-au părăsit rândurile, nemulţumiţi de modul de a conduce a preşedintelui Mihai Ghimpu.

Anatol Şalaru

Iniţiatorul fondării PUN este considerat Anatol Şalaru, unul din liderii Mişcării de eliberare Naţională din anii 90, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. După ce o perioadă Şalaru s-a ocupat de afaceri, fiind o persoană cheie în Compania Ascom al lui Anatol Stati, după căderea regimului comunist în vara anului 2009, acesta revine în forţă în politică, în calitate de vicepreşedinte al Partidului Liberal.

Anatol Şalaru s-a declarat dezamăgit de criza politică si direcția politică a lui Mihai Ghimpu şi a fost unul dintre primii care a optat pentru reformarea PL. Criza din din interiorul partidului s-a acutizat în special după alegerile prezidenţiale din 2016, când candidatul formaţiunii a acumulat în primul tur doar 1,8 la sută din sufragii. Atunci Anatol Şalaru, în perioada respectivă ministru al Apărării, a convocat o adunare la care au participat mai mulţi lideri liberali și s-a vorbit despre necesitatea schimbării conducerii Partidului Liberal. Iniţiativa lui Şalaru l-a deranjat pe Mihai Ghimpu şi acesta, în calitate de lider al PL şi şef al fracţiunii liberale din Parlament, i-a retras sprijinul politic pentru funcţia de ministru al Apărării.

Ca replică, patru zile mai târziu, Anatol Șalaru şi-a dat demisia din funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Liberal. Pe 27 decembrie 2016, președintele socialist proaspăt desemnat în funcţie, a semnat primele decrete în calitate de şef al statutului, prin care, pe lângă retragerea cetăţeniei moldoveneşti pentru fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, l-a demis pe Anatol Şalaru din funcţia de ministru al Apărării.

La 7 februarie 2016. Anatol Șalaru și-a anunțat intenția de a înființa un partid nou. Pe 14 februarie 2016, deputata Ana Guţu, ex-vicepreşedintă a Partidului Liberal a fondat Partidul Dreapta care, pe 11 iunie 2017, și-a schimbat denumirea în Partidul Unității Naționale. Anatol Șalaru a fost ales președinte al formaţiunii, iar Ana Guțu, prim-vicepreședintă. Inițiativa de schimbare a denumirii partidului i-a aparținut fostului președinte al României, Traian Băsescu, ales la congresul de constituire în calitate de președinte de onoare al PUN.

Congresul PUN

Printre membrii grupului de inițiativă s-au numărat Dorin Dușciac, Vitalie Marinuță (ex-ministru al Apărării din partea PL, actualmente președinte al Partidului Verde Ecologist). Noua formaţiune a fost susţinută de fostul deţinut politic, Ilie Ilaşcu. La ședința de constituire a grupului de inițiativă a participat și fosta ministră a Justiției din România, Monica Macovei.

Traian Băsescu, preşedinte de onoare al PUN

La 7 decembrie 2019, în calitate de preşedinte al PUN a fost ales deputatul Octavian Ţîcu. Candidatura sa a fost susținută de majoritatea participanților la cel de al doilea Congres extraordinar al formațiunii politice.

Cine este liderul PUN

Octavian Țîcu are 48 de ani și este originar din satul Costuleni, raionul Ungheni. Este absolvent al a facultăţii de istorie și fost boxer profesionist.

Octavian Ţîcu

În anul 1996 a participat la Jocurile Olimpice. A făcut licența, masteratul și doctoratul la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România. Din 2003 a ocupa mai multe funcții în cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova, de la șef de catedră până la cea de director al Institutului de Istorie şi Ştiinţe Politice a instituției de învățământ. Din anul 2012 este membru al Comitetului Executiv în proiectul internațional Sharing History Cultural Dialogues, Proiect al Uniunii Europene și EUROCLIO (Asociația Profesorilor de Istorie din Europa). 

S-a implicat în politică în anul 2013, când a deținut, pentru o scurtă perioadă, funcția de ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul Iurie Leancă, fiind propus de Partidul Liberal. Când a plecat din funcție, acuzând unii factori de decizie de la Minister că ar comite fraude, premierul de atunci Iurie Leancă a afirmat că i-a propus lui Ţîcu postul de consilier pe probleme de tineret şi sport, dar că acesta a refuzat. În pofida acestor declarații, în martie 2015, Octavian Țîcu s-a alăturat grupului de inițiativă de formare a Partidului Popular European din Moldova, motivându-și decizia prin faptul că PPEM este „un partid antisistemic, de protest” și că are susținerea UE și a factorilor de decizie de la Bruxelles. La alegerile locale generale din 14 iunie 2015 Octavian Țîcu a fost ales consilier raional în Ungheni din partea Blocului electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”. El a renunțat la funcție la două luni de la obținerea mandatului. Pe 20 august 2015, în cadrul ședinței consiliului raional Ungheni, Octavian Țîcu a anunțat că părăsește Partidul Popular European și și-a depus și mandatul de consilier raional, arătându-se nemulțumit de felul cum s-a făcut coaliție la nivel raional.

În iunie 2018 Octavian Ţîcu s-a alăturat protestelor împotriva guvernului, organizate de partidele pro-europene de opoziție. După alegerile parlamentare din februarie curent, a acces în Parlament, în fracțiunea Platforma DA a blocului ACUM. El este singurul deputat al blocului ACUM care nu a semnat acordul dintre ACUM și PSRM. De asemenea, el nu a votat pentru alegerea Zinaidei Greceanîi în funcția de președintă a Parlamentului și a lui Ruslan Flocea la șefia Centrului Național Anticorupție.

Țîcu a părăsit ulterior fracțiunea Platformei DA, dar a rămas deputat independent. 

În 2019, s-a înregistrat în cursa pentru funcția de primar general al Capitalei, la alegerile din 20 octombrie. În cadrul unui briefing de presă, el l-a îndemnat pe concurentul său electoral, Andrei Năstase, pe atunci ministru de Interne, „să ofere împreună cu PPDA, șansa să putem câștiga această bătălie împotriva socialiștilor”, adăugând că ministrul de Interne a pornit o reformă pe care trebuie să și-o asume.

Octavian Ţîcu a candidat şi pentru funcţia de preşedinte, în toamna anului 2020, iar în al doilea tur a susţinut-o pe Maia Sandu.

Formaţiunea politică AUR i-a propus lui Ţîcu de două ori să facă front comun la alegerile din 11 iulie 2021, însă oferta a fost refuzată pe motiv că AUR ar avea o reputaţie dubioasă.

Averea și acuzațiile la adresa succesorului

În declarația de avere și interese depusă pentru anul 2012, Octavian Țîcu raporta venituri de 56 780 de lei, acumulate din șapte locuri de muncă. Soția sa a  contribuit la bugetul familiei cu 18 mii de lei. Familia declara un apartament de 48,8 metri pătrați și 5.000 USD într-un cont bancar.

În declarația de avere depusă la CEC în campania electorală 2019, candidatul arată că în ultimii doi ani – 2017 și 2018 – a avut venituri din mai multe surse: din funcția de cercetător și coordonator științific la Institutul de Istorie – 160 062 lei; de la Fundația Soros, ziarul Cotidianul, Jurnal TV, USM și alte două organizații - 415.739 de lei. Soția sa a avut venituri din activitatea didactică și științifică la ULIM, Institutul de Istorie și de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Alți 32 de mii de lei Octavian Țîcu i-a obținut din publicarea unei cărți la editura ARC. Candidatul deține un apartament cu o suprafață de 128,3 m.p., dobândit în anul 2015 și a cărui valoare ar fi de 739 530 lei. La bunuri mobile, Octavian Țîcu indică o mașină Ford Focus produsă în 2017 și cumpărată în 2019 cu 10.990 de euro. Pe conturi curente (pe care candidatul le indica drept conturi pentru salarii) – deținea la momentul depunerii declarației 83.000 lei. Pe un alt cont curent, deschis în România, Octavian Țîcu deținea 2.300 de euro.

În declarația de avere  și interese personale depusă la CEC în calitate de candidat pentru funcţia de preşedinte. Ţîcu arăta că în 2018-2019 a avut venituri din mai multe surse în valoare totală de 994.000 de lei. Candidatul deține un apartament cu o suprafață de 128,3 metri pătrați, dobândit în anul 2015 și a cărui valoare ar fi de 739.530 de lei. La bunuri mobile, Octavian Țîcu indică faptul că deține o mașină Ford Focus produsă în 2017 și cumpărată în 2018 cu 214.555 de lei. Pe conturi curente deținea la momentul depunerii declarației 27 de mii de lei. Pe un alt cont curent, deschis în România, Octavian Țîcu deținea 9.700 de euro.

Octavian Ţîcu a raportat pentru anul 2020 venituri din salariul de deputat în sumă de 213 025 lei, iar altele 298 415 lei liderul PUN le-a obţinut din onorarii şi activitatea ştiinţifică. La capitolul bunuri imobile declară în continuare apartamentul obţinut în 2015, iar la bunuri mobile, maşina Ford Focus.

Octavian Ţîcu a mai raportat 4 conturi bancare: contul din România cu 9700 de euro și trei conturi în băncile moldoveneşti în care păstrează peste 143 de mii de lei.

După plecarea din funcția de ministru, în anul 2013, în cadrul unei conferințe de presă, Octavian Țîcu a declarat că deține dovezi că ministrul care l-a succedat în funcție, Octavian Bodişteanu, care fusese anterior viceministru la MTS, dar și şeful Direcţiei Sport de Performanţă din cadrul instituției, ar fi delapidat fonduri de sute de mii de lei prin intermediul diferitelor federații și firme, începând din 2010. De asta ar fi știut liderul PLDM, Vlad Filat, și fostul premier, Iurie Leancă.

După lansarea acestor acuzații, premierul de atunci Iurie Leancă a declarat că Țîcu nu i-a arătat niciun document privind ilegalităţile depistate în cadrul instituţiei pe care a condus-o. CNA a audiat mai multe persoane în acest caz, iar ulterior unii angajați de la MTS au fost demiși.

Cine sunt primii candidaţi de pe lista PUN

Cap de listă electorală a PUN este preşedintele formaţiunii, Octavian Ţîcu.

Iurie Reniţă

Pe locul doi se află Iurie Reniţă, jurnalist de profesie, ultima funcţie fiind cea de deputat, ajuns în Parlament după ce a câştigat pe o circumscripţie uninominală, fiind candidatul Blocului ACUM.

După plecarea comuniştilor de la guvernare, Iurie Reniţă şi-a făcut o carieră diplomatică, având susţinerea politică a Partidului Liberal.

În perioada anilor 2010-2015, Iurie Reniță a ocupat funcția de Ambasador al R. Moldova în România, Serbia și Muntenegru, iar ulterior, din 2016 până în 2017, a fost Ambasador în Belgia, dar și șef al Misiunii Republicii Moldova la NATO, fiind promovat iniţial în cariera diplomatică de către fostul şef interimar al statului, Mihai Ghimpu.

În calitate de deputat, Iurie Reniţă s-a remarcat prin faptul că a dat publicităţii continuitatea înregistrărilor video în care Vladimir Plahotniuc îi transmitea lui Igor Dodon renumita pungă neagră, în care ar fi fost bani. Iurie Reniţă a scris mai multe demersuri la Procuratura Generală. În care l-a denunţat pe Igor Dodon.

Pe poziţia a treia se află profesoara universitară Ana Guţu, deputată PL în perioada 2009-2014. Ana Guţu a părăsit Partidul Liberal în 2013, împreună cu alţi 6 deputaţi liberali, cu care a format Partidul Liberal Reformator. În 2014 pleacă din această funcție în urma unor neînţelegeri.

Ana Guţu
Alexandru Arseni

În ianuarie 2020, a fost numită de prim-ministrul Ludovic Orban, la propunerea lui Traian Băsescu și Eugen Tomac, în funcția de secretară de stat la Departamentul pentru Relația cu R. Moldova, Guvernul României.

Alexandru Arsenii, numărul patru pe lista PUN, a fost unul din fruntașii Mişcării de eliberare naţională, fiind ales deputat în primul Parlament din partea Frontului Popular, regăsindu-se printre semnatarii Declaraţiei de Independenţă. De profesie este jurist, doctor în drept și conferențiar universitar.

Cel de al cincilea pe listă este avocatul Ion Cobîşenco, vicepreşedinte al PUN. Tânărul jurist a luptat mai mulţi ani în instanţă pentru a putea îmbrăca mantia de apărător, însă a pierdut irevocabil în litigiul cu Uniunea Avocaţilor. La începutul anului trecut, Cobîşenco a încercat din nou şi de această dată a reuşit să obţină mandatul de avocat.

Pe poziţia a şaptea se regăseşte Iuliana Gorea-Costin, fostă directoare a liceului Mircea Eliade din Chişinău. Iar Dorin Duşceac, care a stat la începutul fondării PUN, se află pe locul 9.

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii