Integritate

Profil electoral: PDM fără Plahotniuc și fără banii de la Metalferos

Autor: Ilie Gulca
05/07/2021 8038

După ce a fost condus trei ani de Vladimir Plahotniuc (2016–2019), Partidul Democrat din Moldova (PDM) încearcă să își edifice o imagine fără influența oligarhului. Acest proces este însă unul anevoios deoarece actualii membri din conducerea formațiunii au fost, în decurs de zece ani, simpli pioni ai oligarhului.

După fuga lui Vladimir Plahotniuc pe 14 noiembrie 2019, ieșire pregătită din timp, după cum au demonstrat reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, PDM a anunțat, pe gura lui Pavel Filip, că intră într-un proces de reconstrucție. Această acțiune s-a dovedit extrem de dificilă manifestată prin plecările unor fracțiuni întregi.

După alegerea lui Pavel Filip în fruntea formațiunii, în septembrie 2019, a demarat o serie de confruntări soldate în februarie 2020, cu părăsirea partidului de către Andrian Candu, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur, Corneliu Padnevici, Grigore Repeșciuc, Sergiu Sîrbu și Gheorghe Brașovschi. 

După aceștia, au plecat din partid Ruxanda Glavan, Elena Bacalu, Oleg Sîrbu, Vasile Bîtca, Ghenadie Verdeș, Angel Agache, Efrosinia Grețu, Vladimir Andronachi și Eugeniu Nichiforciuc.

În paralel cu aceste plecări, Autoritatea Națională de Integritate a depistat o diferență substanțială între veniturile declarate și cele obținute la mai mulți foști și actuali membri ai PDM – Nae-Simion Pleșca, Dumitru Diacov, Alexandru Jizdan.

Pavel Filip

Filip, cap de listă

Pavel Filip este cap de listă pentru alegerile parlamentare din 11 iulie. Înainte de a adera la Partidul Democrat, potrivit declarațiilor fostului lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, actualul președinte democrat a făcut parte, în octombrie 2007, din grupul de inițiativă pentru constituirea PLDM. El urma să fie responsabil de relațiile cu oamenii de afaceri. Ulterior, Filip a infirmat declarațiile fostului președinte liberal-democrat.

În 2008, a fost numit șef la Tutun-CTC, societate cu capital majoritar de stat. În 2011, a fost învestit în funcția de ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, instituție pe care a condus-o până ianuarie 2016.

În 2010, în perioada mandatului său la Tutun-CTC, Filip a aderat la PDM și a fost inclus în lista de candidați a formațiunii pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010.

În 2014, pentru o scurtă perioadă, a fost deputat, după care a revenit în funcția de ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. În calitate de președinte al organizației municipale a Partidului Democrat, Pavel Filip este cel care l-a propus pe Vladimir Plahotniuc, în iulie 2014, la distincția de stat supremă a Republicii Moldova.

La 20 ianuarie 2016, a fost învestit în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, după ce președintele Nicolae Timofti a respins candidatura lui Plahotniuc. Votul de încredere acordat Guvernului Filip a fost urmat de ample proteste ale opoziției.

În seara aceleiași zile, aproape de miezul nopții, Guvernul Pavel Filip a depus jurământul în fața șefului statului în cadrul unei ceremonii secrete. În decembrie 2016, a fost ales prim-vicepreşedinte al PDM, după ce fusese vicepreşedinte al formațiunii. La alegerile parlamentarele din 2019, a candidat în cadrul Circumscripției uninominale nr. 20 Strășeni, raionul său de baștină, unde a câștigat detașat.

În perioada mandatului de prim-ministru, Monicol SRL, proprietate a cuscrului său, Dumitru Vicol, a beneficiat de sume generoase de la stat pentru dezvoltarea afacerii din domeniul agriculturii.

Grosul banilor livrați de Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA) către firma rudei premierului a coincis cu anul căsătoriei copiilor lor. Valoarea subsidiilor pe care le-a primit Monicol din partea AIPA este una incertă.

Numele firmei Monicol a ajuns în atenția publică în 2018, în contextul reducerii considerabile a prețurilor de achiziție a miezului de nucă.

Alexandru Jizdan

Fostul ministru de Interne, Jizdan, pe locul doi în lista electorală a democraților

Autoritatea Națională de Integritate a stabilit în cazul lui Jizdan o diferență în valoare 770.000 de lei între veniturile declarate și cele obținute. Controlul averii parlamentarului a fost inițiat la sfârșitul anului 2019, în baza unei sesizări din oficiu privind depunerea tardivă a declarației anuale de avere și interese personale.

Alexandru Jizdan este absolvent al Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, după care și-a construit cariera în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit CV-ului publicat pe pagina oficială a instituției, prima funcție a lui Alexandru Jizdan a fost cea de inspector în Direcţia de combatere a crimei organizate şi corupţiei a Inspectoratului General de Poliție, Chişinău.

Peste cinci ani, treptat, a fost avansat la funcția de șef al acestei direcții, post pe care l-a ocupat doar o lună. Ulterior, Alexandru Jizdan a fost angajat la Direcţia generală a poliţiei judiciare, unde a ocupat diferite funcții: șef de serviciu, șef de secție, inspector superior pentru cazuri excepționale. În 2006, candidatul PDM ajunge la Departamentul servicii operative al MAI, pe care l-a condus în perioada 2008 – 2010.

Din 2010 până în 2014, a fost șeful Direcţiei generale servicii operative a Departamentului de poliţie. Peste un an, din 2015 până în 2016, a ocupat funcția de șef-adjunct al Serviciului de Informații și Securitate.

De la SIS, în ianuarie 2016, Alexandru Jizdan s-a întors la MAI, de această dată, la șefia instituției. În 2016, RISE Moldova a publicat o anchetă potrivit căreia o casă din or. Codru era trecută pe numele socrilor lui Alexandru Jizdan.

Până atunci demnitarul nu a arătat-o în declarațiile de avere, deși, potrivit jurnaliștilor de la RISE, ministrul degrevat locuia de cinci ani în acest imobil. Jizdan a refuzat atunci să răspundă la întrebările jurnaliștilor RISE despre această casă.

Doi ani mai târziu, în 2018, RISE a reluat subiectul și a relatat că, după apariția primei investigații, Alexandru Jizdan a început să indice locuința din orășelul Codru în declarațiile de avere. Solicitat din nou de jurnaliști, el a recunoscut că locuiește în acea casă: „Casa aceasta nu este una furată sau construită, așa cum vreți să interpretați dvs. Această casă este construită cu efort comun. Este un proiect comun al meu și al unor membri ai familiei mele”.

Cariera lui Alexandru Jizdan la MAI a fost marcată de controverse. El a demisionat din funcția de șef al Departamentului Servicii Operative în contextul scandalului „Pădurea Domnească”.

Alexandru Jizdan a fost suspectat că ar fi interzis comisarului din Fălești să raporteze incidentul de la vânătoarea la care au participat mai mulți demnitari și care s-a soldat cu moartea unui bărbat.

În 2013, la audierile din cadrul Comisiei parlamentare de anchetă instituită în acest caz, politicianul a respins acuzațiile. „M-am informat din mass-media. Eu nu am vorbit cu comisarul din Făleşti”, a declarat el presei în februarie 2013. Atunci el a rămas să activeze în cadrul structurilor MAI.

În 2009, după protestele din aprilie, Alexandru Jizdan a fost decorat de Gheorghe Papuc cu „Crucea pentru merit” de gradul I, pentru că ar fi îndeplinit ordinele în timpul evenimentelor de atunci (informație făcută publică de Alexei Roibu, fost ministru de Interne, în cadrul unei ședințe parlamentare din aprilie 2011). 

În acea perioadă, candidatul PDM era șef al Departamentului servicii operative din cadrul MAI. El apare în mai multe fotografii făcute lângă Președinție pe 7 aprilie 2009, dând indicații polițiștilor. 

Monica Babuc

Monica Babuc, pe locul III în lista democraților

Fosta ministră a Culturii, Educației și Cercetării, Monica Babuc, este pe locul trei în lista electorală a PDM. Politiciana a făcut parte din două partide. La alegerile parlamentare din 2005 și 2009 a candidat pe lista Partidului Popular Creştin Democrat. În 2010, a trecut la PDM, partid în care se regăsește și astăzi. Din 2013, a deținut funcția de ministră a Culturii, fiind propusă de către PDM.

Babuc a candidat și la alegerile parlamentare din 2014, fiind a noua candidată în lista democraților. A acces în Legislativ, însă a ocupat fotoliul de deputat doar până în februarie 2015, când a ales funcția de ministru.

Câteva luni mai târziu, la alegerile locale din anul 2015, Monica Babuc a candidat pentru Primăria mun. Chişinău din partea PDM, însă nu a acces nici în turul doi.  Monica Babuc a fost vizată într-un control al fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI). În 2015, membrii CNI au stabilit printr-un act de constatare că ministra de atunci nu își declarase cota-parte din apartamentul deţinut în proprietate din 1995 şi automobilul Crysler 300M, achiziționat în 2005.

Atunci demnitara nu a indicat și câteva conturi bancare, cotele-părţi deţinute în capitalul social al unor societăţi comerciale. Membrii CNI au clasat însă cauza, argumentând că abaterile nu au fost intenționate.

CNI s-a autosesizat atunci dintr-o investigație realizată de portalul Rise.md în care era menționat că democrata, candidată la funcția de deputat, nu a declarat cota-parte de 15% pe care o deține soțul ei în firma Bazis-D SRL și cea de 100% în societățile comerciale Building Line SRL și Imobil-Alpina SRL.

8 iunie 2019. Asocierea dintre Blocul ACUM și PSRM. Fuga lui Plahotniuc

Perioada de prefaceri democratice pentru democrați a început pe 8 iunie 2019, când Blocul ACUM, format din Platforma DA și PAS, a încheiat cu PSRM un acord politic în vederea „dezoligarhizării” și readucerii statului Republica Moldova în albia constituționalității. Drept rezultat, PDM s-a pomenit în afara puterii.

Numai că Guvernul condus de Pavel Filip a refuzat să cedeze puterea noului cabinet învestit în frunte cu Maia Sandu. Drept motiv invocat de democrați a constituit refuzul Curții Constituționale să recunoască legalitatea Parlamentului de legislatura a X-a.

Potrivit magistraților Înaltei Curți, deputații nu reușiseră să constituie organele de conducere ale Parlamentului și să formeze Guvernul în termen de trei luni de la validare, până pe 7 iunie 2019.

 

Guvernul condus de Pavel Filip a refuzat să cedeze puterea noului cabinet învestit în frunte cu Maia Sandu

Aceiași magistrați ai Curții Constituționale i-au conferit premierului Pavel Filip, pe 9 iunie 2019, interimatul funcției de președinte al Republicii Moldova. În această calitate, Pavel Filip a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului și a stabilit data de 6 septembrie 2019 pentru desfășurarea alegerilor parlamentare.

Situația de incertitudine și de aprehensiune a unei escaladări de manifestații violențe a durat până pe 14 iunie, când, sub presiunea partenerilor de dezvoltare și a Rusiei, PDM a fost constrâns să renunțe la putere.

Pe 15 iunie, după fuga lui Vladimir Plahotniuc, Curtea Constituțională și-a revizuit hotărârile menționate mai sus. În urma alegerilor parlamentare din 2019, PDM a obținut 30 mandate de deputat. Acest scor nu i-a permis să formeze o coaliție de guvernare.

Alegerile din 24 februarie 2019. Lider la cheltuieli

Deși au luat un număr care să le permită să continue guvernarea, democrații au cheltuit o groază de bani. Potrivit unor estimări ale Asociației ADEPT, PDM a fost lider la capitolul cheltuieli raportate de partidele politice. Acestea au însumat peste 190 de milioane de lei în 2014–2018, ceea ce a depășit aproape de două ori cheltuielile socialiștilor și de 7,7 ori cele ale Partidului Comuniștilor. 

Totodată, la capitolul cheltuieli, în 2016–2018, pedemiștii au depășit de 84 de ori Platforma DA și de 42 de ori Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). De asemenea, PDM a cheltuit și de circa 10 ori mai mult decât Partidul Șor.

Cheltuielile raportate nu reflectă banii utilizați pentru întreținerea televiziunilor, a platformelor media și a fundațiilor de caritate. În aprilie 2018, Jurnal TV a difuzat o înregistrare despre felul în care se colectează cotizații în PDM.

Este vorba despre o înregistrare audio a ședinței activului Organizației Teritoriale Criuleni a PDM. Președintele Organizației Teritoriale Criuleni a acestei formațiuni, Veaceslav Burlac, și secretarul executiv al acesteia, Maria Loghin, le-au spus pe șleau colegilor lor de partid că banii declarați drept cotizații sau donații provin din partea unor persoane anonime.

În același caz, Promo-LEX a calificat acțiunile PDM drept posibile încălcări ce prezumă eludarea prevederilor legale de finanțare a partidelor politice, în speță a prevederilor de colectare a veniturilor.

Fostul director al întreprinderii „Metalferos”, Victor Ostap, a dezvăluit recent că „după 2009, Plahotniuc cerea ca 100 de dolari pentru fiecare tonă exportată să rămână la PDM.

„După 2009, știu că Plahotniuc cerea câte 100 de dolari de tonă să rămână la partid. Dacă se transportau câte 180 de tone, 18 milioane ajungeau anual la PDM”, a spus Ostap.

Alegerile prezidențiale din 2016: Lider la cheltuieli

Pentru acest scrutin, PDM l-a desemnat pe Marian Lupu candidat din partea formațiunii pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, care, în pofida cheltuielilor enorme s-a retras din cursa electorală.  

Lupu a fost lider detașat în topul cheltuilielor. Acesta a risipit în două săptămâni de campanie electorală circa 15 milioane de lei. Jumătate din cele 15 milioane de lei au mers pentru publicitate la General Media Group, televiziunile colegului său de partid, Plahotniuc. Aceşti bani au constituit contribuţia a 1.042 de persoane fizice, care au oferit în susținerea lui Lupu de la 1.000 până la 75.000 de lei.

16 persoane au oferit pentru campania electorală a lui Marian Lupu câte 70.000 de lei. La o simplă verificare a acestora în registrul întreprinderilor din R. Moldova, unii dintre donatorii generoşi au câştigat licitaţii pentru a presta diverse servicii pentru primăriile conduse de pedemişti. 

În decembrie 2016, Marian Lupu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PDM. Noul președinte al formațiunii a fost ales Vlad Plahotniuc. La 10 martie 2017, cei 14 deputaţi foști comunişti au aderat la fracţiunea PDM. Astfel, fracţiunea democraților a devenit cel mai numeros grup politic din Parlament.

Alegerile parlamentare din 2014: Lideri la cheltuieli

În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, PDM a obținut 19 mandate. Indiferent de scor, democraţii au făcut și atunci cele mai mari cheltuieli pentru un fotoliu de deputat, potrivit unei investigații a Centrului de Investigații Jurnalistice.

Potrivit rapoartelor oficiale, democrații au cheltuit peste 35 milioane de lei, de trei ori mai mult decât în scrutinul din 2010. Dacă în 2014 au intrat în Parlament cu 19 deputați, prin urmare, fotoliul unui legislator i-a costat 1,8 milioane de lei. 

Cel mai mult a donat partidului Vladimir Plahotniuc – peste 960.000 de lei. Printre donatorii activi ai partidului au fost angajați ai instituțiilor de stat, cum ar fi:  ÎS „Registru”, SA „Moldtelecom” și RED Nord. Aceste instituții au fost conduse de persoane apropiate PDM.

La 23 ianuarie 2015, în urma unui blocaj de două luni, PDM a semnat un acord de constituire a unei majorităţi parlamentare, după alegerile din noiembrie 2014 – PLDM (21 de mandate) şi PDM (19 mandate).

Preşedinte al Parlamentului a fost ales Andrian Candu, candidat înaintat de PDM, iar vicepreşedinţi – Liliana Palihovici (PLDM) şi Vladimir Vitiuc (PCRM).  Ulterior, la 18 februarie 2015, cu votul a 60 de deputaţi din PLDM, PDM şi PCRM a fost învestit Guvernul Gaburici.

La 12 iunie același an, după demisia premierului Gaburici, pe 23 iulie 2015, a fost constituită o nouă alianță formată de PLDM, PDM şi PL. La 15 octombrie 2015, în cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului liberal-democrat Vlad Filat i-a fost ridicată imunitatea parlamentară în urma unei depoziții a lui Ilan Şor.

Înainte de ridicarea imunității, Vlad Filat a rostit un discurs în cadrul căruia a vorbit despre influența pe care o exercită Plahotniuc asupra justiției din Republica Moldova și metodele de atragere a noilor membri PD: „Alegători, consilieri, primari, dacă nu se dau cumpărați, este Procuratura Generală... Vrei să întrerupem dosarul, soluția fermecată, scrie cerere în PD și ești liber!”.   

După constituirea AIE III (23 iulie 2015) şi învestirea Guvernului Streleţ (30 iulie 2015), Vlad Plahotniuc a renunţat la mandatul de deputat chiar în ziua învestirii noului guvern. Ulterior, la 15 octombrie 2015, Plahotniuc s-a autosuspendat din funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM şi de cea de membru de partid.

Plahotniuc, Botnari și Țuțu

La peste două luni, 21 decembrie 2015, Plahotniuc şi-a anunţat revenirea în politică şi în PDM, printr-o postare pe o reţea de socializare, în care declara că va „participa în mod direct la formarea majorităţii parlamentare, care să asigure o guvernare stabilă”. 

În dimineaţa aceleiaşi zile, 14 deputaţi comunişti au anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că părăsesc fracţiunea PCRM, iar la 24 decembrie 2015 împreună cu fracţiunea PDM (20 de deputaţi) au semnat declaraţia de constituire a „Platformei Social-Democrate pentru Moldova” (PSDM).

Prin urmare, la 13 ianuarie 2016, majoritatea parlamentară absolută, nou constituită în Parlament şi formată din 56 de deputaţi, l-a desemnat pe Vlad Plahotniuc în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, însă preşedintele republicii, Nicolae Timofti, a respins candidatura acestuia. 

La 15 ianuarie 2016, noul candidat la funcţia de prim-ministru a devenit Pavel Filip, înaintat de PDM şi susţinut de noua majoritate parlamentară. La 20 ianuarie 2016, Guvernul Filip a fost votat şi învestit în pofida protestelor populare. Noua componenţă a Guvernului a fost învestită cu votul a 57 de deputaţi.

Marian Lupu: Plahotniuc este implicat în schemele frauduloase

În campania electorală pentru alegerile din iulie 2009, în cadrul unor dezbateri TV, Marian Lupu a dezvăluit că Plahotniuc face parte din anturajul fostului președinte Voronin și că ar fi implicat în scheme frauduloase la importul de carne și în domeniul vinificației. 

Cu toate acestea, în urma alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, Vladimir Plahotniuc a fost al doilea pe lista PDM. Formațiunea s-a ales cu 15 mandate și a constituit împreună cu PLDM şi PL Alianţa pentru Integrare Europeană II.

La 16 martie 2012, AIE 2 (58 de deputaţi), cu sprijinul a trei voturi ale grupului socialist, condus de Igor Dodon, şi votul deputatului neafiliat Mihai Godea l-a ales pe Nicolae Timofti preşedinte al statului. 

Scandalul Pădurea Domnească (decembrie 2012), la care au participat mai mulţi judecători, procurori şi funcţionari publici, a dus la demiterea mai multor demnitari, precum şi la revizuirea unor funcţii înalte prevăzute în Acordul de constituire al AIE II.

În urma mai multor tentative de demitere a lui Vlad Plahotniuc din funcția de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, acesta şi-a prezentat demisia în cadrul şedinţei Legislativului din 15 februarie 2013.

În aceeaşi zi, Centrul Naţional Anticorupţie a demarat mai multe percheziţii în incinta Guvernului şi a Inspectoratului Fiscal. A fost arestat şeful Fiscului, Nicolae Vicol, bănuit de corupere pasivă şi abuz în serviciu.

Mai târziu, la 5 martie 2013, fracţiunile PDM, PCRM, grupul socialiştilor şi deputaţii neafiliaţi Mihai Godea şi Serghei Sîrbu au acordat vot de neîncredere Guvernului Vlad Filat. 

După demiterea Guvernului Filat, PLDM a iniţiat consultări privind crearea noii coaliţii de guvernare. Prin urmare, la 10 aprilie, preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe Vlad Filat în funcţia de prim-ministru, candidat neacceptat de PDM şi PL.

A urmat decizia Curţii Constituţionale din 22 aprilie 2013, prin care Vlad Filat a fost lipsit de dreptul de a candida la funcţia de premier, deoarece „un prim-ministru demis pentru suspiciune de acte de corupţie nu îşi poate exercita mandatul”.

La 25 aprilie 2013, după decizia CC, fracțiunile liberal-democrată și comunistă l-au demis pe preşedintele Parlamentului, Marian Lupu.

După o perioadă de consultări, la 14 mai 2013, PLDM l-a desemnat pe Iurie Leancă în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, candidat agreat şi de șeful statului la 15 mai.

În şedinţa Parlamentului din 30 mai 2013 a fost votată noua componenţă a Guvernului Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană în frunte cu premierul Leancă. Învestirea Guvernului Leancă a fost precedată de alegerea diplomatului Igor Corman în calitate de preşedinte al Parlamentului.

PDM până la Plahotniuc

PDM a fost înregistrat la  Ministerul Justiţiei pe 25 decembrie 1998 sub denumirea de Mişcarea social-politică „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (MpMDP).

Între 1997 și 2009, funcția de preşedinte al acestei formațiuni a fost exercitată de Dumitru Diacov. În urma alegerilor parlamentare din 1998, Mişcarea Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă a acces în Parlament, iar Dumitru Diacov a fost ales preşedinte al Legislativului.

Partidul a format o fracțiune distinctă după alegerile din 2005, alcătuită iniţial din opt deputaţi, care, după fuziunea PSL cu PDM, a ajuns la 11 membri.

În martie 2007, la PDM a aderat un grup de membri ai Partidului Social Democrat din Moldova în frunte cu Oazu Nantoi. 

În septembrie 2008, din PDM s-a retras Vlad Filat, membru al Consiliului Executiv Politic şi vicepreşedinte al fracţiunii PDM, pentru a constitui o formaţiune de orientare liberală, Partidul Liberal Democrat din Moldova.

În același an, în ajunul alegerilor parlamente din 2009, PDM a fuzionat cu Partidul Social-Liberal. Dumitru Diacov a fost ales preşedinte al formațiunii, iar Oleg Serebrian – prim-vicepreşedinte. Oazu Nantoi, Valentina Buliga, Igor Klipii, Valentina Stratan şi Dumitru Ivanov au fost aleşi vicepreşedinţi.

Oleg Ţulea – lider al Organizaţiei de Tineret a PD – a fost desemnat secretar general al partidului. Cu toate acestea, formațiunea nu a reușit să obțină în alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 decât 2,97%.

După protestele din 7 aprilie 2009, fostul președinte al Parlamentului, Marian Lupu,  alături de Valeriu Lazăr, Igor Corman, Andrei Popov, Stela Jantuan ș.a. – a aderat la PDM. Lupu a fost ales preşedinte al formațiunii, iar Diacov – preşedinte de onoare.

După alegerile din 29 iulie 2009, PDM a obținut 13 mandate de deputați, iar la 8 august 2009 patru din cele cinci partide care au depăşit pragul electoral – PLDM, PL, PDM şi AMN – au format „Alianţa pentru Integrarea Europeană” (AIE).

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii