Integritate

Averile, afacerile și interesele ascunse ale șefilor agențiilor de stat (I)

Colaj și Foto CIJM. În imagini apar casele și blocurile în care locuiesc Ion Prisăcaru, Valeriu Baciu, Victor Cebotari, Octavian Lungu și Iurie Onică
Autor: Mariana Colun
27/01/2016 39725

Guvernele au căzut rând pe rând la Chișinău, ceea ce a însemnat că la conducerea agențiilor de stat s-au tot perindat șefi. Anterior, Centrul de Investigații Jurnalistice a scos la iveală felul în care și-au asigurat viața cei de la conducerea ministerelor. Vă arătăm în continuare că și actualii directori de agenții se întrec în averi. Constatăm, între altele, că a treia parte dintre aceștia a ajuns în atenția opiniei publice din cauza proprietăților ce depășesc cu mult veniturile lor reale. Jumătate din șefii de agenții au afaceri profitabile, multe fiind tăinuite. Unii directori de la stat figurează și ca administratori ai firmelor lor, lucru interzis prin lege. 

Anatolie Ghilaș, directorul de la Cadastru, controversatul multimilionar cu afaceri mănoase

Anatolie Ghilaș. Foto: tribuna.md

Anatolie Ghilaș, nașul ex-premierului Vlad Filat din prima căsnicie, a lucrat zece ani în oficiul cadastral din Chişinău. Anterior a fost membru al Curţii de Conturi. În aprilie 2011 a fost desemnat director general al Agenției Relații Funciare și Cadastru. Oficial încasează, lunar, un salariu de circa 10.000 de lei, soția acestuia însă are afaceri de sute de milioane de lei. Galina Ghilaș este fondatoarea a două firme – Lusmecon S.A., specializată în construcții și care a câștigat licitații de sute de milioane de lei, bani publici, și Mol-Hart SRL, specializată în servicii.

În ultima declarație cu privire la venituri și proprietate, cea din 2014, Ghilaș indică sumele încasate din afacerea soției: venitul de 600.000 de lei din salariul acesteia, alte 580.000 de lei dividende, precum și 143.000 de lei dobândă din contul bancar. Șeful de la Cadastru mai raportează trei terenuri pentru construcție, dobândite prin donație sau cumpărate în 2005, 2008 și, respectiv, 2013. Acestea au o valoare cadastrală cumulativă de 220.000 de lei. Soții Ghilaș mai au în proprietate un apartament și trei case de locuit impresionante. Apartamentul, dobândit în 2009 printr-un contract de antrepriză, are 110 metri pătrați și o valoare cadastrală de 750.000 de lei. O casă de locuit cu două construcții auxiliare a fost obținută printr-un act de donație în 2003. Deși are o suprafață de 177 de metri pătrați, casa este evaluată la doar 144.000 de lei. O altă casă de locuit, cu o construcție auxiliară, a fost finisată în 2006 și este estimată la 763.000 de lei. A treia casă, cu cinci construcții auxiliare, și o suprafață de 108 metri pătrați a fost terminată în 2009 și valorează cadastral 214.000 de lei. Valoarea de piață a imobilelor soților Ghilaș este, bineînțeles, mult mai mare.

Unul dintre imobilele lui Anatolie Ghilaș. Foto: captură Jurnal TV

La capitolul bunuri mobile, șeful de la Cadastru raportează două autovehicule de model GAZ, din 1958 și un BMW, dobândit în 2011, toate estimate la 39.000 de lei. Și conturile bancare ale familiei Ghilaș sunt pline. Aceștia au depozite în valoare de 3,1 milioane de lei. În afară de firmele soției, directorul de la Cadastru mai raportează cota-parte la S.A. Banca Socială.

De-a lungul timpului, atât Anatolie Ghilaș, cât și soția acestuia au ajuns în vizorul presei. În mai 2014 reporterii de la Jurnal TV au scris despre casele de lux ale directorului de la Cadastru, ce pot fi recunoscute uşor după iniţialele funcţionarului, care se rotesc pe faţade. Atunci jurnaliștii au scris și despre casele din vecinătatea familiei Ghilaș, dintr-un cartier al orășelului Codru, în care locuiesc soacra şi fiica lui Anatolie Ghilaş. Este vorba despre două case care nu sunt înregistrate la oficiul cadastral, de parcă nici nu ar exista. În noiembrie 2014, în urma difuzării reportajului despre imobilele șefului de la Cadastru, acesta a fost supus unui control al Comisiei Naționale de Integritate. Cauza a fost însă clasată. 

Unul dintre imobilele lui Anatolie Ghilaș. Foto: jurnal.md

O altă investigație, semnată de RISE Moldova, relevă că Galina Ghilaș, figurează ca asociat unic într-o altă companie, în afară de primele două raportate. Or, Mol-Hart SRL, firmă în care soția directorului de la Cadastru deține 100%, este, la rândul ei, fondator unic al Grinarid SRL, care are un capital social de peste 1,2 milioane de lei, iar printre activitățile declarate se numără închirierea bunurilor imobiliare proprii. Aceasta, împreună cu Mol-Hart SRL, își au sediul într-o clădire administrativă de pe str. Armenească din Capitală. Jurnaliștii de la RISE au descoperit că Anatolie Ghilaș a evitat să declare și cota de 1,02% (22 500 lei) pe care o deține la Moldova Leasing SRL, firmă care are un capital social de peste 2,2 milioane de lei.

O altă investigație semnată de RISE o are în vizor pe soția directorului de la Cadastru. Astfel, în ancheta „Codrii Shorheiului”, jurnaliștii scriu că lângă tabăra Andrieș, prin hotărâre de Guvern, co-proprietari ai unui lot de 2,4 hectare de pădure au devenit firmele Furșet SRL și Mol-Hart SRL. La schimb au dat statului peste cinci hectare de terenuri agricole. La momentul tranzacției, în iulie 2003, asociat unic al companiei Mol-Hart era Galina Ghilaș, soția șefului de la Cadastru.

O altă investigație legată de numele Galinei Ghilaș dezvăluie afacerile pe care aceasta le are cu statul. Astfel, jurnaliștii de la Moldova Curată au descoperit că firma soției șefului Agenției Relații Funciare și Cadastru a câștigat în anii 2012 și 2013 două licitații, în urma cărora a încheiat contracte de peste 183 de milioane de lei pentru reparația drumului Rezina-Orhei-Călărași. Potrivit auditului Curții de Conturi, firma a executat lucrări la prețuri majorate, încălcând termenele de executare. Contrar acestor nereguli, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) nu a aplicat nicio sancțiune companiei ce nu și-a onorat nici până în acest moment obligațiile contractuale, scriu jurnaliștii.

Viorel Moșneaga, șeful latifundiar de la Achiziții, cu licitații de milioane câștigate de familie

Viorel Moșneaga. Foto: CIJM

Viorel Moșneaga a venit la Agenția de Achiziții Publice pe 21 noiembrie 2013, în calitate de director adjunct, după ce, în 2003-2013, activase tot în domeniul achizițiilor, la Direcția finanțele economiei naționale, cheltuieli capitale și achiziții publice din cadrul Ministerului Finanțelor. Un an și jumătate mai târziu, la 21 aprilie 2015 devine director al acestei instituții. În iulie 2015, Viorel Moșneaga a fost supus unui control din partea Comisiei Naționale de Integritate care a depistat mai multe nereguli la completarea declarației funcționarului pe venituri și proprietate (anul 2013), dar cauza a fost clasată. Potrivit actului de constatare al CNI, „Moșneaga Viorel a specificat că omisiunile şi greşelile admise la completarea declaraţiei pentru anul 2013 au fost admise din neştiinţă şi nu din intenţii de a tăinui sau ascunde proprietăţile deţinute, toate omisiunile fiind declarate în declaraţia pentru anul 2014”.

În acea declarație, Moșneaga raportează 60 de terenuri agricole și extravilane, înregistrate pe numele său sau al soției, cumpărate sau obținute prin schimb de terenuri în anii 2010-2014. Terenurile deținute de familia Moșneaga se întind pe o suprafață de 46 de hectare, având o valoare cadastrală cumulativă de jumătate de milion de lei. Valoarea de piață a acestora însă e mult mai mare. Terenurile sunt amplasate în satele Tudora și Crocmaz, din Ștefan Vodă. Soții Moșneaga mai dețin în proprietate un apartament cu trei camere, cu suprafața de 48,3 metri pătrați, amplasat pe strada Independenței din Chișinău, cumpărat în 2005 de soacra șefului de la Achiziții, Liudmila Ganenco și oferit în același an, prin donație, fiicei sale, Viorica Ganenco, soția lui Viorel Moșneaga, precum și două autovehicule – un Audi A6, procurat în 2008 cu 130.000 de lei și o Toyota Yaris achiziționată în 2013 cu 60.000 de lei. În 2014, Viorel Moșneaga a raportat un venit din salariu de 90.000 de lei, iar din calitatea de reprezentant al statului în trei societăți pe acțiuni, alte peste 85.000 de lei. În declarațiile sale cu privire la venituri și proprietate, șeful AAP nu indică că ar avea vreo firmă. Datele de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) demonstrează că nici el, nici soția sa nu sunt proprietari, oficiali, de SRL-uri. O anchetă recentă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă demonstrează că sora lui Viorel Moșneaga este fondatorea unei firme care câștigă licitații de milioane de lei. Aldos Grup SRL a fost fondată în 2005 de sora șefului de la Achiziții, Diana Cotruța, pe când aceasta avea doar 21 de ani, și de asociatul său, Ion Avram. Genul principal de activitate al SRL-ului sunt lucrările de construcție, iar în 2012, compania a raportat, din vânzări, peste 2,6 milioane de lei. Conform informațiilor de pe site-ul AAP, www.tender.gov.md, doar din 2011 până în prezent, firma a câștigat nu mai puțin de 20 de licitații publice. Coincidență sau nu, dar, din momentul în care Viorel Moșneaga a devenit director adjunct al AAP (noiembrie 2013) contractele încheiate de firma familiei cu statul și aprobate de Agenție au devenit mult mai grase, toate de peste jumătate de milion de lei. În total, doar în 2014-2015, de când Viorel Moșneaga este în conducerea AAP, firma familiei sale, Aldos Grup, a obținut opt contracte cu mai multe instituții ale statului, în valoare totală de 34,9 milioane de lei.

Cel mai mare contract câștigat de Aldos Grup, în valoare de 10,3 milioane de lei, a fost înregistrat la AAP recent, pe 6 octombrie 2015. Contractul prevede construcția apeductului pentru aprovizionarea cu apă a satului Slobozia, raionul Ștefan Vodă. De altfel, rezultatele acestui tender au fost contestate de două dintre firmele participante, Uralis SRL și Litarcom SRL, dar AAP, condusă de Viorel Moșneaga, a respins pretențiile acestora. În ansamblu, șase din cele mai valoroase șapte contracte atribuite companiei Aldos Grup în urma licitațiilor publice, au fost contestate de ceilalți participanți.

Viorel Moșneaga ne-a spus că nu cunoaște detalii despre firma Aldos Grup. „Este foarte straniu că legați o oarecare firmă cu familia mea sau cu mine. Nu-mi aparține mie sau soției mele nicio firmă. Nu am avut nicio firmă în viața mea. Admit că e scrisă pe numele surorii mele, dar nu prea sunt la curent cu ce se ocupă sora mea sau fratele meu”, ne-a spus Viorel Moșneaga. L-am întrebat pe acesta cum explică faptul că firma a câștigat zeci de milioane doar după ce a venit la conducerea Agenției. „Cu siguranță, este o interpretare eronată și rău intenționată. Nu vă supărați, dar nu vreau să comentez. Consider incorect să comentez. Chiar nu sunt documentat. Nu cunosc. E o firmă ca toate firmele și nu mă privește. Categoric nu am influențat. Din câte cunosc, ei au făcut o careva firmă...”, a spus funcționarul.

Tudor Balițchi, șeful Vămilor, cu apartament de lux pe numele surorii și terenuri pe numele mamei

Tudor Balițchi. Foto: tribuna.md

Tudor Balițchi este șef al Serviciului Vamal din decembrie 2009. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată împreună cu Ziarul de Gardă arată că averea reală a familiei Balițchi este cu mult mai mare decât averea din declarații a șefului Vămilor. Bunăoară, în declarația din 2012, Balițchi indica un venit anual din salariu de 148.000 de lei, două terenuri, unul pomicol și o grădină, cu o valoare cadastrală de doar 40.000 de lei, un apartament din 1995, de 61,7 metri pătrați și o încăpere nelocativă de aproape doi metri pătrați, ce ar fi valorat  1.500 de lei, conturi cu 10.000 de euro și acțiuni la patru firme, care însă, potrivit aceleiași declarații, nu i-ar fi adus venituri. Ultima sa declarație de avere, cea pentru 2014, deși conține date mai consistente, la fel, pare „modestă”. Căsătorit pentru a doua oară în noiembrie 2013, șeful Vămilor a indicat în declarația din 2014, în plus față de cea din 2012, un apartament de 64 de metri pătrați, procurat în 2014, patru terenuri, dintre care două grădini și două terenuri neproductive, achiziționate în 2014-2015, toate cu o valoare cadastrală de circa 160.000 de lei și un automobil, Toyota RAV 4, fabricat în 2010, cumpărat în 2013, cu o valoare „conform documentului care certifică proveniența” de 2.000 de euro. Totodată, Balițchi a precizat că și-a vândut cota-parte dintr-un SRL cu 2.340 de lei. Și soția sa ar fi vândut cota-parte dintr-o firmă luând 92.500 de lei. Totodată, aceasta a acumulat 703.000 de lei din deținerea cotelor părți în capitalul social al unui SRL. Familia Balițchi susține că alți 6.750 de euro i-a avut din darea în chirie a unui imobil. La capitolul firme, numărul a rămas cel din 2012, doar că, la unele a renunțat, iar altele, noi, au fost fondate de soție. Oficial, conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, Tudor Balițchi figurează ca fondator al două firme: SRL Dorușa Lux și SRL Euro Schimb. Prima a fost înregistrată de el încă în 2001, împreună cu Feodora Cocervă, ambii cu câte 50%. Principalul gen de activitate al SRL-ului îl constituie prestarea serviciilor de frizerie și cosmetice, activitate care, în 2012, le-a adus fondatorilor 14.600 de lei. Cealaltă firmă, SRL Euro Schimb, la care Balițchi e fondator, este o casă de schimb valutar amplasată pe strada Ion Creangă din Chișinău. În această afacere, Tudor Balițchi a contribuit cu 150.000 de lei și deține 30% din capitalul social. Parteneri cu șeful Vămilor sunt Eduard Bănăruc, secretar general adjunct al Guvernului (30%), Serghei Dolgopolov (20%), care deține alte două case de schimb valutar, și Svetlana, Anastasia și Elisaveta Sidorenco, care împart celelalte 20% și care figurează și în alte firme ce dețin case de schimb valutar. Conform datelor din ultimul raport financiar prezentat de agentul economic, în 2012, acesta a avut un venit din vânzări de 11,39 milioane de lei. 

Sora lui Tudor Balițchi, Mariana Balițchi-Koegel, deși este plecată în SUA, în 2011 a cumpărat un apartament cu patru camere, cu o suprafață de 204,5 metri pătrați (!) pe strada Gr. Alexandrescu din Chișinău, imobil estimat, cadastral, încă în 2004, la 1,39 milioane de lei, valoarea sa de piață fiind mult mai mare. Blocul care găzduiește acest apartament se află lângă intrarea la Centrul Expozițional „Moldexpo”, iar apartamentul nu este utilizat de Mariana Balițchi-Koegel, ci chiar de către șeful Serviciului Vamal, Tudor Balițchi. Informația ne-a fost confirmată de angajați ai complexului, dar și de către locuitori ai zonei. Deși plecată din Moldova, pe 13 mai 2015, sora lui Tudor Balițchi și-a cumpărat și un teren pentru construcția de case, pe strada Chicago, aflată oficial la Stăuceni. În realitate, terenul se află la marginea Chișinăului, în vecinătatea sectorului Râșcani. Terenul are o suprafață de 30 de ari, respectiv 3.000 de metri pătrați, pe care ar fi posibil de construit cel puțin patru case. Cei care vând terenuri în această zonă spun că un ar costa între 7.000 și 10.000 de euro. Respectiv, un simplu calcul arată că terenul surorii lui Balițchi costă, la prețul de piață, aproximativ 200.000 de euro, adică peste patru milioane de lei. La câteva sute de metri distanță de terenul Marianei Balițchi, în apropiere de strada Stejarilor, tot în această vară, și mama lui Balițchi, Valentina, a devenit proprietara unor terenuri pentru construcția de case. Mai exact, pe 10 aprilie 2015, aceasta a cumpărat două terenuri alăturate, cu o suprafață de 7,44 ari. Pe 28 aprilie, achiziționează alt teren, de aproape 12 ari, iar peste aproape o lună, pe 18 mai 2015, mama șefului Vămilor mai cumpăra un teren alăturat, de aproape nouă ari. În total, în decurs de doar o lună, mama lui Balițchi a cumpărat 36 de ari de pământ. 

După ce CIJM și Ziarul de Gardă au scos la iveală detalii despre averea lui Balițchi, membrii CNI au inițiat un control. Cauza a fost însă clasată la scurt timp. "Declar că niciodată, în niciun mod nu am influenţat prin prisma funcţiei deţinute, activitatea întreprinderilor unde eu cu soţia deţinem cotă-parte sau cineva din rudele noastre. Astfel, procedurile vamale sunt perfectate de colaboratorii vamali din cadrul birourilor vamale, în conformitate cu legislaţia vamală în vigoare în egală măsură cu ceilalţi plătitori vamali prin intermediul sistemului informațional automatizat", a declarat Tudor Balițchi, potrivit actului de constatare, publicat recent pe site-ul CNI.

Ion Prisăcaru, șeful de la FISC, cu avere de milioane și firme prospere

Ion Prisăcaru. Foto: tribuna.md

Ion Prisăcaru a devenit șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în mai 2013. Prisăcaru a mai ocupat funcţia de şef al Fiscului în perioada 1995-1998. Ulterior, acesta a activat în calitate de director economic la Tutun CTC, iar mai târziu, manager şef al companiei de audit Ecofin. Pe durata șefiei la FISC, Prisăcaru a fost acuzat de câteva ori că ar fi prejudiciat statul, utilizând incorect banii publici. Astfel, imediat după avansarea în funcție, Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, a declarat că Prisăcaru a fost vizat în câteva hotărâri ale Curţii de Conturi, în care este vorba despre utilizarea incorectă şi inadecvată a banilor publici. De asemenea, conform datelor Asociaţiei "Moldova Curată", Prisăcaru, în aprilie şi iulie 2009, a depus declaraţii de venit în care erau discrepanţe în ceea ce priveşte veniturile şi proprietăţile. Recent, în octombrie 2015, Iurie Leancă a cerut demisia lui Prisăcaru, pe motiv că acesta nu ar servi interesului public și nu ar da dovadă de imparțialitate, fiind proprietarul unei firme de audit şi consultanţă din Moldova, care prestează servicii de genul: „asumarea tuturor interacţiunilor cu organele fiscale”, „analiza posibilităţilor de minimizare a impunerii fiscale”. Liderul PPEM a mai subliniat că printre clienţii companiei Ecofin se numără unii dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, inclusiv companii cu capital străin, întreprinderi de stat şi societăţi pe acţiuni.

Casa lui Ion Prisăcaru. Foto: CIJM

Cea mai proaspătă declarație cu privire la venituri și proprietate, cea din 2014, îl prezintă pe Ion Prisăcaru ca pe un om de afaceri prosper, cu o avere impresionantă. Astfel, acesta a raportat un salariu anual de 147.000 de lei, alte 657.000 de lei dividende de la firmele în care are cote-părți: Ecofin-Audit-Service SRL, specializată în audit, și Ecofin-Consult-Evaluare SRL, specializată în evaluare. Funcționarul mai are în proprietate un teren intravilan, de 0,13 hectare, dobândit în 2008, evaluat la 1,15 milioane de lei, un apartament de 85 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 466.000 de lei și o casă de locuit de 203 metri pătrați, evaluate la peste două milioane de lei. De asemenea, șeful de la FISC deține o Mazda, cumpărată în 1999 cu 36.000 de lei.

Despre averile lui Prisăcaru a scris acum doi ani și Ziarul de Gardă. Atunci jurnaliștii relatau că firma de audit Ecofin-Audit-Service SRL, la care Ion Pri­să­caru este şi direc­tor gene­ral, a sem­nat con­tracte şi a ofe­rit ser­vi­cii mai mul­tor insti­tu­ţii de stat, prin­tre care şi SA Mol­dova Gaz, SA Red Union Fenosa, SA Mol­d­te­le­com, SA Tutun-CTC, ÎS Cen­trul de Tele­co­mu­ni­ca­ţii Spe­ci­ale, dar şi ÎS Fisc­ser­vin­form, o insti­tu­ţie fon­dată de IFPS.

Potri­vit Came­rei Înre­gis­tră­rii de Stat, soţia şefu­lui IFPS, Maria Pri­să­caru, este admi­nis­tra­toare la Filiala “REMIZ” a BC Mol­dind­con­bank SA, iar fiul său, Vio­rel Pri­să­caru, este fon­da­tor a șase firme care desfă­şoară acti­vi­tăţi de audit, acti­vi­tăţi cu res­ta­u­rante, baruri, cazare, închi­ri­e­rea mij­loa­ce­lor de trans­port pe apă fără echi­paj. Potri­vit date­lor de la Cadastru, Ion Pri­să­caru are dato­rii la două bănci din R. Mol­dova în sumă totală de 5,6 mili­oane de lei. Ast­fel, suma de 4,4 mili­oane de lei a luat-o prin con­tract de cre­dit de la Mol­dind­con­bank, bancă la care soţia şefu­lui de la IFPS este administra­toare, iar suma de 1,2 mili­oane de lei a luat-o prin con­tract de cre­dit de la Victoriabank. În acest con­text, Ion Pri­să­caru a pus în gaj atât casa de mili­oane de pe strada Pie­tra­ri­lor, cât şi apar­ta­men­tul de pe strada Mihail Sado­veanu.

Viorica Cărare asigură luxul la Consiliul Concurenței

Viorica Cărare. Foto: agepi.md

Viorica Cărare este președinta Consiliului Concurenței din iulie 2013. Anterior, în 2006, a fost numită în funcție de director general al Institutului Național de Economie, Finanțe și Statistică. În perioada 2007-2012 a deținut funcția de director general al Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței. De-a lungul timpului a ajuns în vizorul jurnaliștilor și al Curții de Conturi, pentru modul de administrare a resurselor în cadrul Consiliului Concurenței. Astfel, în cadrul unei ședințe a Curții de Conturi din primăvara anului 2015, în cadrul căreia a fost examinat raportul auditului performanţei la Consiliul Concurenţei, au fost depistate abateri grave la capitolul remunerare, acordarea premiilor, precum şi la capitolul legat de închirierea spaţiului pentru această instituţie. Curtea de Conturi a relevat că, în condiţiile de austeritate, când se taie din alocaţiile mai multor instituţii bugetare, conducerea Consiliului Concurenţei se lăfăieşte în lux. Aceasta, în pofida recomandărilor Ministerului Finanţelor, închiriază un spaţiu foarte costisitor. 37% din bugetul instituţiei pentru anul 2014, care constituiau 8,5 milioane de lei, au fost alocate pentru chirie şi plata serviciilor comunale. Întreţinerea unui angajat al Consiliului Concurenţei costă anual 95.000 de lei. În acelaşi timp, şefa Consiliului Concurenţei are un birou cu o suprafaţă de circa 100 de metri pătraţi.

O altă investigație care o are în vizor pe Viorica Cărare ține de activitatea acesteia la Institutul Național de Economie. În ancheta „Caracatiţa: Cine tensionează situaţia din Moldova?”, jurnaliștii de la ziarul Timpul scriau că din 2006, ministrul Economiei, Igor Dodon a secătuit bugetul statului cu cel puţin 3,5 milioane de lei prin intermediul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS) al Academiei de Ştiinţe şi Ministerului Economiei. Deşi n-au prestat nicio zi activitate ştiinţifică la Institut, mulţi adjuncţi de la Ministerul Economiei şi Comerţului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, AŞM şi chiar un consilier prezidenţial - Oxana Domenti - au avut şansa să ocup un al doilea loc de muncă la stat, bine plătit. În perioada 17 martie - 8 aprilie, Direcţia generală control şi revizie a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (pe atunci CCCEC, actualul CNA - n.r.) a efectuat „revizia economico-financiară tematică privind utilizarea conform destinaţiei a mijloacelor financiare publice, precum şi respectarea limitelor de cheltuieli stabilite pentru anii 2007-2008 în cadrul IEFS”, scriau jurnaliștii. În urma reviziei făcute, ex-directorul institutului Viorica Cărare, Anatol Caragangiu, soţul lui Cărare şi Petru Cărare, fiul Vioricăi Cărare, au restituit statului 200.000 de lei. CCCEC a constatat că încă de la crearea noii structuri ştiinţifice, în cercurile guvernamentale se ştia despre schemele de spălare de bani de aici, despre faptul că toate concursurile au fost fictive, fiind câştigate doar de firmele lui Caraganciu/Cărare. Cu toate astea, institutul a fost ferit de controale.

În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2014, Viorica Cărare raportează un salariu de 327.000 de lei. Familia funcționarei are în proprietate un teren intravilan dobândit în 2005, cu o valoare cadastrală de 111.000 de lei, dar două case de locuit, de 76,9 și, respectiv, 85,7 metri pătrați, dobândite în 2005 și 2010. Una a fost evaluată la 386.000 de lei, iar cealaltă, aflată în România, la 200.822 de lei noi românești. Familia Vioricăi Cărare  mai este proprietara unui apartament de 50 de metri pătrați, evaluat la 280.0000 de lei. De asemenea, în 2014 familia ei a intrat în posesia unui automobil de model Toyota, achiziționat cu 473.000 de lei. Cărare nu a indicat că ar fi fondat vreo firmă, iar datele de la CÎS confirmă acest fapt.

Lilia Bolocan, de la AGEPI, la Biroul Relații Interetnice

Lilia Bolocan. Foto: tribuna.md

Lilia Bolocan este de profesie istoric și doctor în Psihologie. În decembrie 2009 a venit în fruntea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI). În 2010 obține mandat de deputat din partea PLDM, dar renunță la această funcție. În perioada în care a fost director al Agenției, Bolocan a implementat mai multe reforme importante pentru domeniul proprietății intelectuale. Bunăoară, în anul 2012 a fost semnat Acordul între Guvern şi Uniunea Europeană cu privire la protecţia Indicaţiilor Geografice ale produselor agricole şi alimentare, document intrat în vigoare în aprilie 2013. Obiectivul urmărit de acest Acord este asigurarea, pe principii de reciprocitate, a protecţiei indicaţiilor geografice ale Republicii Moldova în toate statele UE, printr-o procedură unică de înregistrare a IG în ţară. În 2013, Republica Moldova a semnat cu Organizaţia Europeană a Brevetelor un Acord de validare a brevetelor europene pe teritoriul Republicii Moldova. Aprobarea şi implementarea acestui proiect simplifică accesul la protecţia prin brevet în Republica Moldova şi face posibilă, pentru solicitanţii şi titularii brevetelor europene, recunoaşterea efectelor acestora pe teritoriul Moldovei. În octombrie 2015, Lilia Bolocan devine șefa Biroul Relații Interetnice.

Deși salariul de la AGEPI îi permitea să ducă un mod de viață mai mult decât decent, Lilia Bolocan nu se poate lăuda cu prea multe proprietăți adunate pe parcursul mandatului său. Astfel, potrivit ultimei declarații pe venit, cea din 2014, Bolocan a ridicat de la AGEPI, pe parcursul unui an întreg, un salariu de 585.000 de lei. Aceasta a primit, în 2014, prin donație, un teren agricol cu o valoare cadastrală de circa 107.000 lei. Actualul director de la Biroul Relații Interetnice mai are din 2012 un apartament de 75,5 metri pătrați, evaluat la peste jumătate de million de lei. Oficial, nu are nici mașini, nici firme pe care le-ar fi fondat.

Alexei Secrieru, de la CCCEC, la Inspecția Financiară

Alexei Secrieru. Foto: if.gov.md

Alexei Secrieru a devenit director al Inspecției Financiare la sfârșitul lunii decembrie 2013. Anterior, Secrieru nu a activat în domeniul finanțelor, fiind angajat timp de zece ani în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, unde a fost avansat până la postul de vicedirector al instituției. Acesta a renunţat la funcţie după reorganizarea instituţiei.

Declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2014 a lui Alexei Secrieru relevă că funcționarul este unul dintre cei mai bine asigurați directori de agenții. Astfel, acesta raportează venituri de 211.000 de lei din salariul de la Agenție și pensia de la CNA. De asemenea, împreună cu soția, care este procuror în cadrul Procuraturii sectorului Râșcani al Capitalei, are în proprietate două case de locuit, două apartamente și un garaj. O casă de 94,6 metri pătrați, cu o valoare cadastrală de circa 73.000 de lei, a fost procurată în 2009, iar a doua, de 70 de metri pătrați și cu o construcție accesorie de 22,4 metri pătrați, ce valorează, oficial, doar 17.000 de lei, a fost dobândită prin moștenire în 2014. În 2009, printr-un contract investițional Secrieru a devenit proprietarul unui apartament de 79 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape jumătate de milion de lei. Doi ani mai târziu, în 2011, tot printr-un contract investițional, a dobândit un garaj de 17,5 metri pătrați, cu o valoare de 35.000 de lei. Peste un an, în 2012, familia funcționarului primește în folosință un apartament de 182,3 metri pătrați. La capitolul bunuri mobile, directorul Inspecției Financiare indică un automobil de model Volvo, pentru care a scos din buzunar, în 2013, nu mai puțin de 565.000 de lei. De asemenea, Secrieru a indicat că deține 13 acțiuni în cadrul S.A. Bere Unitanc.

Vladislav Zara, director al Agenției Medicamentului, cu o firmă nedeclarată doi ani la rând

Vladislav Zara. Foto: gov.md

Cel care i-a luat locul lui Alexandru Coman la Agenția Medicamentului, Vladislav Zara, a deținut funcția de director al Autogării Centru. Conform declarației de venit pentru anul 2013, Zara duce un mod de viață mai mult decât modest și nu are nici măcar o casă. Lucrurile s-au schimbat în 2014, când Zara a ridicat un salariu de 264.000 de lei, venituri din vânzarea unui automobil de 25.000 de euro și alte 10.000 de euro – cadou de la părinți. Aceste sume l-au ajutat să ia în leasing un BMW nou, de 40.000 de euro. Tot în 2014, familia Zara a primit în dar un apartament de 117 metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 743.000 de lei. Acestea însă nu sunt singurele proprietăți ale lui Zara. O anchetă realizată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că funcționarul nu a indicat firma soţiei sale în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi. Conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, soţia fostului șef de la „Gări şi Staţii Auto”, Evelina Zara, este fondatoare şi administratoare la Artbutic SRL, care activează sub denumirea de "Vivi Art Butic" şi se ocupă, printre altele, cu organizarea evenimentelor. Funcționarul nu a arătat firma soției nici în declarația cu privire la venituri și proprietate din 2014.

Petru Maleru, ex-șeful de la AIPA, cu vilă și terenuri nedeclarate

Petru Maleru. Foto: tv7.md

Petru Maleru a fost numit șef la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură în octombrie 2010. Acesta a fost implicat într-un scandal privind subvențiile oferite în agricultură. Portalul Anticorupție a relatat anterior că în ultimii doi ani fermierii au plătit circa 200 de milioane de lei pentru a beneficia de subvenţii în agricultură. Acuzaţia venea din partea unor reprezentanţi ai agricultorilor, care susţineau că funcţionari de la AIPA i-ar fi obligat să dea mită: cel puţin 20 la sută din suma subvenţiei. Şi Vasile Bumacov, fost ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, vorbea despre corupţia din sistem. El declara că AIPA a scăpat de sub controlul ministerului în anul 2014. Fostul ministru afirma că a încercat să elimine schemele de corupţie, însă  a fost oprit şi chiar ameninţat. Procuratura Generală a anunţat că a iniţiat 34 de dosare penale pentru utilizarea frauduloasă a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, după ce s-au depistat mai multe încălcări în acest domeniu. Potrivit oamenilor legii, cauzele penale ţin de falsificarea şi prezentarea la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură a documentelor despre implementarea investiţiei şi solicitarea subvenţiei pentru procurarea tehnicii noi, când aceasta, de fapt, era deja utilizată. Totodată, erau prezentate date denaturate privind investiţia efectuată: autorităţile eliberau documente ce confirmau faptul efectuării investiţiei, contrar procedurii legale însă erau majorate artificial costurile investiţiei, în scopul măririi valorii subvenţiei solicitate de la AIPA. Petru Maleru a dezmințit atunci acuzaţiile de corupţie lansate în presă de Vasile Bumacov, dar şi de către mai mulţi fermieri. „Toate acuzaţiile sunt nişte minciuni inventate de către Bumacov şi gruparea sa, pentru că am refuzat să-i promovăm interesele personale”, a declarat Maleru. 

În ianuarie 2015, șeful de la AIPA a fost supus unui control al CNI, care a constatat că Petru Maleru nu a indicat în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2013 venitul salarial al soției de aproximativ 30.000 de lei, cinci bunuri imobile, un automobil, șapte conturi bancare și cota-parte de 50% în cadrul unei întreprinderi. În cea mai proaspătă declarație pe avere, cea din 2014, Maleru raportează patru terenuri agricole și două intravilane, cu o valoare cadastrală totală de circa 18.000 de lei; două apartamente, de 43 și, respectiv, 36,6 metri pătrați, cu o valoare cadastrală totală de 335.000 de mii de lei; precum și o vilă de aproape 80 de metri pătrați, estimată la 458.000 de lei, pe care a dobândit-o în 2014. Funcționarul mai are în proprietate două mașini: un Volkswagen și un Nissan, pentru care a plătit circa 17.000 de lei (!). De asemenea, șeful de la AIPA deține 50% din capitalul social subscris al firmei Arabica-Lux SRL, specializată în alimentație publică.

La 18 ianuarie curent Petru Maleru a demisionat din funcția de director al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Grigore Porcescu, șeful de la ANSA, oficial cu avere modestă

Grigore Porcescu. Foto: noi.md

Grigore Porcescu a fost numit la șefia Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în septembrie 2014. Acesta are o experienţă de 15 ani în domeniul siguranţei alimentelor. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2013, acesta nu a indicat nici mașină, nici casă, nici cote-părți în vreo firmă, ci doar două terenuri extravilane, cu o valoare cadastrală cumulativă de 2.300 de lei. În mai 2015, Porcescu a ajuns în vizorul CNI, care l-au suspectat că ar fi omis anumite bunuri din declarația pe venit. Astfel, membrii CNI au constatat că funcționarul nu a declarat deținerea cu drept de comodat a unui automobile de model Toyota Land Cruiser și a unui Renault Megane, înregistrat pe numele soției. De asemenea, șeful de la ANSA nu a declarat o încăpere nelocativă, cu suprafața de 44,8 metri pătrați, cu valoarea cadastrală 66.000 de lei și un apartament cu suprafața de 50,7 metri pătrați, estimate la 280.000 de lei. Mai mult, funcționarul a uitat să-și declare venitul său salarial în sumă de circa 93.000 de lei și venitul soției obținut în anul 2013, în sumă totală de aproximativ 32.000 de lei. Ca urmare a controlului efectuat, CNI urma să expedieze actul de constatare la Procuratura Generală. În declarația următoare, cea din 2014, Porcescu a raportat un apartament de 70 de metri pătrați, evaluat la 300.000 de lei.

(Va urma)

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii