Justiţie

Chilipiruri imobiliare pentru judecători, pe terenurile statului

Terenul din bulevardul Mircea cel Bătrân, oferit sistemului judecătoresc. Foto: CIJM
Autor: Victoria Dodon, Mariana Raţă, Anastasia Nani
02/08/2017 7513

Magistraţii și alţi angajați ai sistemului judecătoresc vor beneficia din nou de apartamente la prețuri preferențiale, de această dată într-un nou ansamblu rezidenţial care urmează să fie construit în sectorul Ciocana al Capitalei. Locuințele vor fi ridicate pe un teren de 77 de ari, transmis în arendă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) încă la sfârșitul anului 2014, printr-o hotărâre a Consiliului Municipal Chişinău (CMC). Aleşii locali au adoptat această decizie după ce, în 2013, autorităţile au transmis în folosință CSM două terenuri în sectorul Râșcani, tot pentru construcția unor case destinate reprezentanţilor sistemului judecătoresc. Acum trei ani, în scopuri similare, CMC a acordat şi Judecătoriei sectorului Râșcani un lot de pământ la Botanica. În primăvara acestui an, toate cele trei ansambluri rezidenţiale au fost date în exploatare. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat datele de la Cadastru şi au constatat că mai mulţi judecători și angajați ai sistemului au reușit, între timp, să vândă apartamentele procurate la preț redus.

Săgeata din imagine indică locul unde se află terenul dat în arendă CSM. Foto: CIJM

La 23 decembrie 2014, Consiliul Municipal Chişinău a decis să dea în arendă Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de trei ani, un teren de 77 de ari de pe bulevardul Mircea cel Bătrân, din sectorul Ciocana. Potrivit documentului, pământul a fost oferit reprezentanţilor sistemului judecătoresc pentru proiectarea şi înălţarea unor blocuri de locuinţe, cu condiţia să fie construite reţelele tehnico-edilitare, inclusiv drumurile de acces.

Municipalitatea a stabilit şi o taxă de arendă de 10% din prețul normativ al terenului, iar alte 10% din valoarea lotului urmau să fie achitate în calitate de plată unică la momentul încheierii contractului. 

Conform raportului de evaluare a terenului, pământul de la Ciocana a fost estimat la 7.992.550 de lei, susţin angajaţi ai Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Primăriei Chişinău. Astfel, CSM ar fi trebuit să plătească 799.255 de lei în calitate de plată unică (10% din valoarea lotului). Alţi 441.999 de lei (10% din prețul normativ al terenului​) ar fi trebuit să ajungă în haznaua municipalităţii pentru arendarea acestui lot în perioada 23 decembrie 2014 - 29 noiembrie 2017. În baza de date a direcţiei nu este indicat însă faptul că aceşti bani au parvenit în buget.  

La trei ani de la adoptarea deciziei CMC, terenul se află în paragină și aşa şi nu i-a fost atribuit un număr cadastral. Pentru a nu pierde pământul, în martie 2017, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova a acționat în instanţă Consiliul Municipal Chişinău, CSM figurând în acest litigiu în calitate de intervenient accesoriu. Reprezentanții sistemului judecătoresc au cerut instanței să oblige CMC să înlocuiască sintagma „darea în arendă” din conţinutul deciziei adoptate în decembrie 2014 cu „darea în folosință pe o perioadă nedeterminată”. Anterior, aceştia au depus o solicitare similară la CMC. Totodată, la aproape doi ani de la adoptarea deciziei, asociaţia a cerut fie anulat contractul de arendare a terenului. La 14 iulie 2017, magistrata Daria Sușchevici a admis cererea Asociației Judecătorilor. La acest moment, nu există încă o hotărâre motivată pe caz.

Hotărârea judecătoarei Daria Sușchevici de la 14 iulie 2017

 

„Reprezentanţilor Asociației Judecătorilor nu le-a convenit perioada de arendare a pământului şi nici preţul stabilit pentru arendă. Ei au considerat că le-au fost lezate drepturile. Pentru că raporturile cu autoritatea municipală le-a avut CSM, instituţia a fost atrasă ca parte în proces. Prin hotărârea dată, CMC a fost obligat să examineze solicitarea asociației. Decizia nu va fi modificată atâta timp cât CMC nu va discuta din nou subiectul în ședință”, ne-a declarat Valeriu Bogdan, şeful Direcţiei asistenţă juridică a Primăriei municipiului Chişinău. Funcţionarul a precizat că hotărârea primei instanţe urmează să fie contestată după ce direcţia pe care o conduce va obţine argumentele judecătoarei care a examinat cauza.

Ion Druţă, preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, nu a răspuns la telefon pentru a ne explica de ce litigiul a fost iniţiat de organizaţia pe care o reprezintă. Adjuncta acestuia, Liliana Catan, nu ne-a putut oferi însă detalii. „Eu nu sunt la curent cu acest caz. Am avut o agendă foarte încărcată înainte de concediu. E perioada concediilor și nu veți găsi pe nimeni, cel mai probabil”, ne-a spus magistrata. 

Terenul, oferit fără licitaţie

Terenul de pe bulevardul Mircea cel Bătrân, oferit CSM, a fost vizat şi în cadrul unui alt litigiu. Pe 1 aprilie 2015, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva CMC, astfel fiind contestată decizia prin care Consiliului Superior al Magistraturii i-a fost atribuit acest teren. Potrivit lui Valeriu Bogdan, şeful Direcţiei asistenţă juridică din cadrul Primăriei Chişinău, reprezentanţii Cancelariei de Stat au declarat că lotul, proprietate municipală, trebuia să fie scos la licitație, nu pur şi simplu cedat. Prima instanță a respins acțiunea Cancelariei de Stat. Juriştii instituţiei au atacat cu apel, dar la scurt timp au cerut retragerea cererii. Pe 12 mai 2016, Curtea de Apel Chişinău a emis o încheiere prin care a fost admisă retragerea apelului, fiind decisă încetarea acțiunii. 

 

CSM: „Condiţiile decente de trai au impact semnificativ asupra calităţii muncii”

Între timp, la 2 mai 2017, atunci când acţiunea înaintată de Asociaţia Judecătorilor era în proces de examinare, CSM a adoptat o hotărâre prin care a desemnat membrii unui nou grup de lucru mandataţi să aleagă compania de construcţii care să ridice ansamblul rezidenţial de pe bulevardul Mircea cel Bătrân şi beneficiarii apartamentelor la preţ preferenţial. În componenţa grupului au fost desemnaţi Victor Micu, preşedintele CSM, Dorel Musteaţă, membru CSM, Petru Moraru, judecător al Curţii Supreme de Justiţie, Valeriu Efros, magistrat la Curtea de Apel Chişinău, Dumitru Gherasim, preşedintele Judecătoriei Bălţi, şi secretara grupului de lucru - Ludmila Bunăcale, şefa Direcţiei justiţie şi organizare din cadrul CSM.    

Terenul destinat viitorului ansamblu rezidențial a fost estimat la aproape opt milioane de lei. Foto: CIJM

Până în prezent, membrii acestui grup nu au luat încă nicio decizie privind noul proiect imobiliar şi, cel puţin în discuţiile cu reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, susţin că nici nu cunosc unde se află terenul. „Încă nu am fost acolo. Nu am demarat încă procesul. Abia am constituit grupul de lucru, iar pretendenții au scris cereri pe care urmează să le analizăm. Majoritatea membrilor grupului de lucru sunt plecați în concediu. Încă nu ne-am întrunit în nicio ședință. Nu s-a făcut nicio acțiune şi nu s-a decis nimic. Ca să nu apară atâtea întrebări, scrieți un demers la CSM”, ne-a îndemnat Victor Micu la telefon.

Detalii privind noul proiect nu am aflat nici din răspunsul Consiliului oferit la o solicitare oficială de informaţii, pe care am expediat-o acum câteva săptămâni. „Implementarea proiectului imobiliar, destinat judecătorilor şi angajaţilor din sistemul judecătoresc, la moment, este la faza incipientă şi a fost iniţiat reieşind din necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale angajaţilor sistemului judecătoresc, deoarece condiţiile decente de trai ale persoanelor au impact semnificativ asupra calităţii şi randamentului muncii”, se arată în răspunsul CSM, semnat de Victor Micu.

Potrivit actului, proiectul blocurilor locative urmează să fie prezentat de firma care va fi desemnată câştigătoare în cadrul unui concurs. Preşedintele CSM a evitat să ne spună de ce ar avea nevoie sistemul de un nou proiect imobiliar, după ce trei ansambluri rezidenţiale pentru judecători şi angajaţi ai instanţelor au fost deja înălţate în ultimii ani. 

Cumpărate la preț redus şi revândute

În 2013 şi 2014, pe lângă terenul din sectorul Ciocana, CMC a oferit sistemului judecătoresc alte trei loturi de pământ în sectoarele Râşcani şi Botanica ale Capitalei. Două dintre acestea au fost atribuite în folosinţă direct Consiliului Superior al Magistraturii – unul pe strada Ceucari şi altul pe strada Vasile Alecsandri. Ambele ansambluri rezidenţiale au fost ridicate de compania Basconslux SRL, selectată de CSM în urma unei licitaţii. Potrivit unui răspuns care ne-a fost oferit de Consiliul Superior al Magistraturii în iulie 2015, în cazul proiectului de pe strada Ceucari sistemul judecătoresc a beneficiat de o cotă de 40% din apartamente, iar în cel de pe strada Vasile Alecsandri de 60%. Contractele încheiate între CSM şi Basconslux SRL arată că magistraţii şi ceilalţi angajaţi ai sistemului, selectaţi să obţină locuinţe la preţ preferenţial, au plătit 360 de euro pentru fiecare metru pătrat. Recent, ambele ansambluri rezidenţiale au fost date în exploatare. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat informaţia din baza de date a Cadastru şi au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile de la noile locuinţe.   

În blocurile de pe strada Ceucari și-au cumpărat case peste 70 de magistrați, grefieri, asistenți și consultanți judiciari. În aprilie 2017, cele trei clădiri au fost date în exploatare, iar contractele de proprietate asupra apartamentelor au fost semnate oficial. De atunci, cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele.

Și-au luat câte două apartamente

Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, a procurat două apartamente în ansamblul rezidențial de la Ceucari. Primul, de 71,2 metri pătraţi, pentru care a semnat un contract de investiție în 2014, l-a vândut în februarie 2016, iar al doilea apartament, de 91,7 metri pătraţi, cumpărat în iulie 2015, magistrata și l-a păstrat, arată datele de la Cadastru. În declarația de avere pentru 2016, Vrabii nu indică venituri din vânzarea apartamentului. Fostă judecătoare la Curtea de Apel Bender, Vrabii mai deține un apartament în orașul Fălești și o casă în Anenii Noi. Am contactat-o pe judecătoare la numărul de serviciu. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta judiciară a magistratei ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un răspuns. Am revenit repetat peste câteva zile și asistenta a insistat că nu are deocamdată un răspuns pentru noi. 

Locuințe vândute în timp-record

Ansamblul rezidențial din strada Ceucari. Foto: basconslux.md

Colegul de instanță al magistratei Vrabii, Valeriu Efros, care de ani buni deține în folosință, împreună cu soția, un apartament de 66,1 metri pătraţi, în 2014 a semnat contract de investiții pentru o locuință de 89,9 metri pătraţi în blocul de la Ceucari. Pe 28 aprilie 2017, soții Aliona și Valeriu Efros au devenit oficial stăpâni ai apartamentului, iar pe 14 iunie 2017, l-au vândut unor noi proprietari. Efros este unul dintre membrii grupului de lucru creat pe 2 mai 2017 pentru identificarea companiei care va construi noul ansamblu rezidenţial pe bulevardul Mircea cel Bătrân. Grefierul lui Efros ne-a comunicat că magistratul a fost nevoit să vândă acel apartament din cauza unor neînțelegeri cu soția referitor la locul în care este situat blocul. Drept urmare, judecătorul ar fi optat pentru un apartament într-o altă locație. 

Magistrata Ecaterina Palanciuc, promovată recent de la Judecătoria sectorului Centru la Curtea de Apel Chișinău, a reușit performanța să înstrăineze apartamentul de 90,8 metri pătraţi, procurat cu 32.760 de euro în blocul de la Râșcani, peste doar două zile după ce a devenit oficial proprietara lui. Palanciuc, anterior vicepreședintă a Judecătoriei sectorului Centru, mai deține două garaje și cote-părți într-un apartament de 72,6 metri pătraţi. În 2012, urmare a unei hotărâri judecătorești emisă de Curtea Supremă de Justiţie, Primăria Capitalei a fost obligată să-i ofere magistratei un apartament. Contactată telefonic, Palanciuc ne-a comunicat că hotărârea judecătorească nu a fost executată nici până astăzi, iar procesul dintre executorul judecătoresc și CMC se mai află pe rol în instanță. Cât despre vânzarea apartamentului, judecătoarea afirmă că a fost nevoită să îl înstrăineze pentru că a trebuit să returneze un împrumut unor rude. „Niște rude mi-au împrumutat bani și i-au cerut înainte de termenul convenit și am fost nevoită să vând apartamentul”, a explicat magistrata.

Nataliei Mămăligă, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, i-au trebuit zece zile ca să vândă apartamentul din blocul de la Ceucari. Potrivit declarației de avere pentru 2016, Mămăligă deține în posesie, din 2012, o locuință de 97,7 metri pătraţi. Contactată de Centrul de Investigații Jurnalistice, judecătoarea ne-a răspuns că vânzarea apartamentului este o chestiune personală și nu vrea să răspundă la întrebările noastre.

Au optat pentru locuințe mai spațioase

Judecătorul Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Chişinău, sediul Botanica, a semnat, în 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 60 de metri pătraţi. La acel moment, magistratul mai avea un apartament de 80,9 metri pătraţi, obținut în 2006, o casă de 73,5 metri pătraţi, primită prin donație în 2004, dar și un teren pentru construcții de şase ari, ajuns în proprietatea sa în 2007. În ianuarie 2017, înainte ca blocul să fie dat în exploatare, Buhnaci a vândut apartamentul. Tranzacția nu se regăsește în ultima declarație de avere a magistratului. În schimb, el indică o nouă achiziție – un apartament de 88,1 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în acest an, tot la preț preferenţial - 360 de euro pentru un metru pătrat. Buhnaci nu a fost de găsit pentru a ne oferi un comentariu. Potrivit secretarei instanței de judecată, magistratul se află în concediu.

Stelian Teleucă, în prezent judecător la Curtea de Apel Chișinău, de asemenea s-a ales cu un apartament spațios pe strada Ceucari. Magistratul a procurat, la preț preferențial, un apartament de 89,9 metri pătraţi, iar peste o lună după ce a intrat în posesia locuinței, în iunie 2017, a înstrăinat-o. Totuși, Teleucă nu a rămas fără acoperiș deasupra capului. În 2014, când a semnat contractul de investiție în apartamentul de la Râșcani, el a început construcţia unei case. Locuința, cu două etaje, situată în preajma Parcului Valea Morilor, încă nu a fost înregistrată la Cadastru. Casa este situată pe un teren de şapte ari, procurat în perioada 2012-2016. Prețul lotului, indicat de Stelian Teleucă în declarația sa de avere este de 488.593 de lei.

În 2007, Stelian Teleucă a mai obținut în proprietate apartamentul părinților săi, în sectorul Râșcani, strada Studenților, dar peste un an l-a transmis mamei sale. Potrivit ultimei declarații de avere, magistratul mai deține o grădină în Stăuceni, iar în ultimii trei ani, a contractat împrumuturi de peste două milioane de lei. Contactată de CIJM, grefiera magistratului ne-a răspuns că el este în concediu până în luna septembrie și nu vom putea obține un comentariu despre motivele înstrăinării imobilului procurat la preț preferențial.

Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Virgiliu Buhnaci şi Stelian Teleucă ar fi legalizat, în 2014, niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces.

Blocul din strada Vasile Alecsandri. Foto: CIJM

Membru al CSM: „Fiecare are dreptul să ia apartament după care să decidă ce face cu el”

Şi în cazul ansamblului rezidenţial de pe strada Vasile Alecsandri, angajaţii sistemului judecătoresc au semnat actele de predare-primire a locuinţelor în lunile aprilie-mai. Cel puţin trei au reuşit deja să le vândă. Membrul CSM Dorel Musteaţă, de exemplu, a investit peste jumătate de milion de lei într-un apartament de circa 75 de metri pătraţi. Actul de predare-primire a apartamentului este de pe data de 25 aprilie, iar potrivit datelor de la Cadastru, peste doar o zi, pe 26 aprilie, a fost semnat un contract de vânzare-cumpărare, locuința trecând în proprietatea unui cuplu. „Este chestia mea personală, familială. Am vrut din start trei camere. Nu am reuşit să iau cu trei odăi şi am fost nevoit să iau ceea ce am luat. Fiecare (beneficiar de apartament la preţ preferenţial – n.r.) decide pentru sine, eu nu pot să mă exprim pentru fiecare. Eu locuiesc în apartamentul soției mele, procurat încă în 1997, când nici nu eram căsătorit cu dumneaei. Am hotărât cu familia să renunțăm la locuinţa de pe strada Alecsandri. Mă rog, viața impune alte cerințe”, ne-a spus Dorel Musteaţă, membru al grupului de lucru privind noul proiect imobiliar de la Ciocana.

„Desigur că încă un proiect de acest fel este necesar. De ce nu? Fiecare persoană are dreptul să ia după care să decidă ce face cu el”, a comentat magistratul referindu-se la ansamblul rezidenţial ce urmează să fie construit.

În declaraţia de avere pentru anul 2016, Dorel Musteaţă a mai indicat că familia sa deţine un apartament de 72 de metri pătraţi, cumpărat în 1997, dar şi o jumătate de casă în satul Palanca, raionul Ştefan Vodă, care i-a fost donată de către părinţi. Familia magistratului deţine în satele Palanca şi Slobozia mai multe terenuri agricole. 

Şi Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Vasile Alecsandri. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Am încercat să luăm legătura cu Ion Tutunaru, dar singurul număr de telefon mobil este închis de câteva zile. 

Asistenta judiciară Svetlana Negură de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, şi-a vândut apartamentul la aproape o lună după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de circa 49 de metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2015, ultima făcută publică pe site-ul Autorităţii Naţionale de Integritate, ea a indicat că a investit în apartament peste 17.000 de euro. Potrivit acelui document, Svetlana Negură nu mai deţinea o altă locuinţă.

Un metru pătrat pe piaţă, mai scump cu câteva sute de euro

Nu am aflat cu câţi bani au vândut apartamentele judecătorii şi ceilalţi angajaţi ai sistemului. Site-urile de anunțuri imobiliare sunt însă pline cu oferte de vânzare a locuinţelor din cele trei ansambluri rezidenţiale. Pentru comparaţie, un apartament de pe strada Vasile Alecsandri, cu o suprafaţă de 76 de metri pătraţi, aflat la etajul 14, este propus spre vânzare la un preţ de 38.000 de euro - 500 de euro pentru metru pătrat. Tot aici, pentru un apartament de la etajul patru, de 88 de metri pătraţi, se cer 48.500 de euro – circa 550 de euro pentru metru pătrat.

Situaţia este asemănătoare şi în cazul ansamblului rezidenţial de pe strada Ceucari. De exemplu, un apartament de 47 de metri pătraţi, de la etajul nouă, costă 24.500 de euro – circa 520 de euro per metru pătrat. Un apartament mai spaţios, de 67 de metri pătraţi, este scos la vânzare cu 38.500 de euro – 575 de euro per metru pătrat.

În complexul rezidenţial de pe strada Hristo Botev, un apartament cu o suprafaţă de 52 de metri pătraţi, de la etajul trei, este vândut cu 36.400 de euro. Adică, un metru pătrat costă 700 de euro. Un apartament de la etajul şase, de 44 de metri pătraţi, costă 30.300 de euro – circa 680 de euro pentru metru pătrat.

 

Click pentru a vedea ofertele imobiliare

Locuințe revândute și în blocurile de pe Hristo Botev

Şi ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev a fost dat în exploatare acum mai bine de două luni. Proiectul a demarat la inițiativa fostului președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, Oleg Melniciuc. Acum trei ani el argumenta că angajații instanţei ar trebui să beneficieze de apartamente la preț preferențial, fapt care ar contribui la asigurarea integrității magistraţilor. „Chiar și în situația în care la moment judecătorul este asigurat cu spațiu locativ, toți au copii, iar la asigurarea lor cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”, a spus magistratul la una dintre ședințele grupului de lucru care a repartizat apartamentele, potrivit procesului-verbal oferit Centrului de Investigaţii Jurnalistice

Ansamblul rezidențial din str. Hristo Botev. Foto: CIJM

Judecătoria sectorului Râșcani a obținut dreptul de arendare a terenului pe care a fost ridicat ansamblul în iunie 2014. La trei ani distanță, pe lotul de 0,6 hectare se află trei blocuri de locuinţe, construite de firma Exfactor-Grup SRL. Şi aici doritorii şi-au putut cumpăra apartamente fie cu 360 de euro pentru un metru pătrat, fie cu 300 de euro, pentru locuințe la ultimul etaj.  

47 de magistrați, asistenți, grefieri - pe atunci majoritatea angajați ai Judecătoriei sectorului Râşcani - au obținut dreptul de a-și lua locuințe, conform proceselor-verbale de repartizare a apartamentelor. În prezent, potrivit datelor de la Cadastru, circa 28 dintre ei dețin contracte investiționale, dintre care 16 sunt magistrați. Unii din lista de beneficiari au decis să-și ia chiar trei apartamente, bunăoară Eugenia Parfeni, șefa Direcției sistematizare, generalizare a practicii judiciare și relații cu publicul. Contractul pentru prima locuință, de 73 de metri pătrați, a fost încheiat în 2015. Celelalte două, de 54 și 44 de metri pătrați, aflate în vecinătate, au fost cumpărate în luna mai a acestui an. Nu cunoaștem dacă toate apartamente au fost procurate la preț preferențial sau doar unul dintre ele. Potrivit declarației de venit pentru anul 2015, ultima accesibilă pe site-ul Autorităţii Naţionale de Integritate, Eugenia Parfeni nu deținea la acea vreme niciun alt bun imobil. 

Alți beneficiari au renunțat la locuințe. Ghenadie Morozan de la Curtea de Apel Chișinău era judecător de instrucție la Judecătoria sectorului Râșcani atunci când i-a fost repartizat un apartament de 73 de metri pătrați, cu două camere. Pe 19 ianuarie 2017 el a înstrăinat imobilul. Magistratul nu a răspuns apelurilor noastre telefonice. „Nu pot să vă spun cum puteți lua legătura cu dumnealui”, ne-a spus asistenta lui Morozan. Judecătoarea Ludmila Ursu a cedat dreptul de creanță asupra apartamentului său mamei lui Oleg Melniciuc. Acest fapt a fost recunoscut chiar de magistrat, în cadrul audierilor din primul proces penal pornit de Procuratura Anticorupție, potrivit portalului Moldova Curată. Și soacra lui Melniciuc, Anna Bobeica, a procurat cu 2.000 de euro dreptul de creanţă asupra construcţiei apartamentului de la Anastasia Bobeico, asistent judiciar la Judecătoria sectorului Râșcani, care s-a răzgândit să mai investească în imobil.

Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat contractul de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015. Un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. Acum, conform declarației de avere, magistratul nu deține niciun teren sau casă de locuit, ci doar un automobil fabricat în 1995. „Nu pot să vă ajut să luați legătura cu dumnealui”, ne-a spus asistenta judecătorului. Şi colegul său Igor Barbacaru a decis să renunţe la locuința de 66 de metri pătrați în schimbul sumei de 23.760 de euro. Barbacaru a rămas cu ¼ dintr-un apartament de 66 metri pătrați și 16 terenuri agricole. El nu a dorit să ne spună de ce a renunțat la investiție. „Scrieți, vă rog, în scris și vă voi da răspunsul”, ne-a replicat magistratul și a întrerupt discuția. 

Magistratul cu spații comerciale, apartamente pentru rude și dosar penal pentru îmbogățire ilicită

Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 82 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 29.520 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

Se cunoşte faptul că Oleg Melniciuc este proprietarul mai multor bunuri imobile. În ultima declarație de avere el a trecut patru terenuri și două case de locuit, dintre care una finisată în 2011. În 2016, pe lângă salariu, el a mai indicat donația de 300.000 de lei primită de la mama sa, 1.600 de euro câștigați din darea în arendă a două terenuri și peste 150.000 de lei obținuți din schimbul unui teren pe un automobil. La sfârșitul lunii iunie, pe numele magistratului a fost pornit un dosar penal pentru îmbogățire ilicită, iar o săptămână mai târziu, încă unul, pentru fals în declarații.

Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, confirmă că în vizorul procurorilor se află inclusiv cazul achizițiilor din strada Hristo Botev. „Dumnealui este cercetat pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații. Anume pentru ele. Problema sau întrebarea a fost de ce el le deține neavând o argumentare pe aspectul dat. Există bănuiala că le-a obținut din venituri de proveniență ilegală. Urmărirea penală continuă”, a precizat procurorul. 

 

Vecinii de la alte instanțe

În cadrul aceleiași anchete, Centrul de Investigaţii Jurnalistice relata că în același bloc, printr-o decizie separată și fără să fi solicitat, a primit apartament de 79 de metri pătrați și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, în calitate de magistrat al Judecătoriei sectorului Râșcani, dar detașat pentru exercitarea funcției de președinte al Consiliului. În același bloc au mai obținut apartamente la prețuri preferențiale și alți magistrați. Veronica Negru, de la Curtea de Apel Chișinău (apartament de 73 de metri pătrați) a solicitat locuință la preț redus în baza faptului că activa la Judecătoria sectorului Râșcani în momentul când a fost alocat terenul. Colega ei, Elena Cobzac (apartament de 72 de metri pătrați) a argumentat că, până a ajunge la Curtea de Apel, a activat la Judecătoria sectorului Râşcani timp de peste zece ani. Elena Covalenco de la Curtea Supremă de Justiție (apartament de 82 de metri pătrați) este fosta președință a Judecătoriei sectorului Râșcani, în timp ce Petru Moraru (apartament de 72 de metri pătrați), de asemenea de la CSJ, are o vechime în muncă de peste 12 ani și „nu a fost asigurat cu spațiu locativ din cadrul blocurilor Consiliului Superior al Magistraturii”. 

Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași și, din 2015, judecător la Curtea de Apel Chișinău, la fel și-a cumpărat o locuință în blocul din strada Hristo Botev - un apartament de 42 de metri pătrați, cu o cameră. Magistratul nu se regăsea în lista celor care au depus cereri pentru a beneficia de locuință la preț redus, dar a dobândit dreptul de creanță asupra bunului imobil în baza unui contract de cesiune din octombrie 2016. Potrivit declarației de avere, pentru această locuinţă el a plătit 16.800 de euro, adică 400 de euro pentru fiecare metru pătrat. Tot Dașchevici a beneficiat de un apartament de 91 de metri pătrați, la preţ redus, în ansamblul rezidenţial de pe strada Vasile Alecsandri, valoarea investiției fiind de 25.844 de euro. „Am beneficiat doar de un apartament la preţ preferenţial. În rest toate detaliile le puteţi găsi în declaraţia mea de avere care este publică”, ne-a spus judecătorul. 

Dumitru Budianschi. Foto: Infotag

Expert: „O formă de a face nişte bani în plus”

Expertul Dumitru Budianschi, de la Centrul analitic independent Expert-Grup, susţine că problema vine de la o reglementare incorectă a sprijinului social pentru cei care lucrează în serviciul public. „De aici vin abuzurile. Ţinând cont şi de faptul că ei sunt judecători, aceştia pot să-şi adjudece anumite bunuri. Are loc, pur şi simplu, un alt abuz care nu poate fi oprit decât dacă se va schimba această reglementare sau atitudinea lor, dar şi dacă lumea va înţelege că nu mai este nevoie de o aşa Justiţie. Pentru judecători şi ceilalţi care nu sunt în grila unică de salarizare astfel de beneficii ar trebui scoase. În final, se vede că e o formă de a face nişte bani în plus. Pot să înţeleg atunci când armata are nevoie de locuinţe de serviciu, în care să stea ofiţerii, astfel ca într-o perioadă, din salariul binemeritat, să-şi poată cumpăra casă. Locuinţa care i-a fost acordată de stat trebuie însă să rămână la ministerul respectiv. Exact aşa şi la judecători: dacă nu au unde locui lor trebuie să li se dea pe o perioadă de timp o casă socială, dar ea trebuie să aparţină instituţiei. În al doilea rând, autoritatea publică locală ar fi putut să nu dea terenul. Probabil toată lumea se teme de Justiţia noastră”, a comentat Dumitru Budianschi. 

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii