Justiţie

Cât costă „dreptul la dreptate” al lui Pavel Grigorciuc

CIJM
Autor: Julieta Saviţchi
24/10/2022 5772

O organizaţie neguvernamentală, agreată de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, acum suspendat, a fost folosită ca maşină de făcut bani, sub pretextul rezolvării dosarelor politice fabricate în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre organizaţia obştească „Dreptul la dreptate”, fondată şi condusă de controversatul activist Pavel Grigorciuc. Organizaţia aproape că nu a avut venituri oficiale de la fondare, în schimb Grigorciuc, care a afirmat în repetate rânduri că îşi duce existenţa din salariul de preşedinte al organizaţiei, trăieşte pe picior larg. Schema de făcut bani a organizaţiei lui Grigorciuc, asistată juridic de avocaţii controversatului afacerist Veaceslav Platon, este una relativ simplă: în lista victimelor politice au fost incluşi justiţiabili care nu se încadrează în categoria celor persecutaţi pe criterii politice. Se vehiculează că organizaţia nu ar fi trecut  „pasivă” nici pe lângă punga penalului fugar.

De la secretar de comsomol la „apărător al dreptăţii”

Originar din oraşul Cahul, Pavel Grigorciuc, 33 de ani, a ajuns în atenţia opiniei publice în primăvara anului 2009, în perioada revoltelor împotriva regimului condus de Vladimir Voronin. Tânărul Grigorciuc apare printre fruntaşii organizaţiei comsomoliste din sectorul Ciocana al municipiului Chişinau, organizatori ai mitingurilor de susţinere al Partidului Comuniştilor. Grigorciuc și-a deconspirat prin acțiuni în masă poziţia sa anti-europeană. Mai mult, acesta și-a îndreptat furia comunistă și asupra protestatarilor din aprilie 2009.

După retragerea comuniştilor de la guvernare, Grigorciuc mai cochetează o perioadă cu unii dintre foştii fruntași ai PCRM, promovând cu zel ideea de renaştere a fostei Uniuni Sovietice şi manifestând o poziţie românofobă.

Pe parcurs, Grigorciuc se regăseşte în diferite proiecte pro-ruse, cum ar fi Antifa, Grenada sau Forumul social. Activistul apare şi într-o înregistrare video în timp ce împarte bani unor tineri plătiți ca să participe la proteste.

Grigorciuc, surprins în timp ce dă bani unor tineri ca să participe la un protestul  organizat de Forumul  Civic
Captură YouTube

Episoadele de violență în care este implicat Grigorciuc sunt nenumărate. Acesta a fost  reţinut de poliţie pentru comportament violent în locuri publice, fiind impus să plătească diferite sume pentru violența sa. Într-un episod,  activistul l-a agresat fizic pe un cetăţean german, într-un bar de pe strada Eminescu din Chişinău. Atunci, Grigorciuc a scăpat cu o amendă penală de 3000 de lei.

Caption

Grigorciuc a fost unul dintre cei care a susţinut, în 2014, anexarea Crimeei de către ruşi, precum şi separarea teritoriilor din Lugansk şi Doneţk din Ucraina.

La instalarea regimului oligarhic al lui Plahotniuc, Pavel Grigorciuc deja avea statut de învinuit în câteva dosare penale. Fost critic al valorilor europene, activistul Grigorciuc revine tot mai des la ele, dar invocând cu regularitate și în funcție de nevoi valorile europene, cum ar fi libetatea de exprimare sau dreptul la libera asociere. Activistul se regăseşte în mişcarea anti-Plahotniuc, fiind unul dintre protestatarii din grupul condus de fostul deputat comunist, Grigore Petrenco. Pavel Grigorciuc nu se limitează doar la acţiuni paşnice. Acesta îl loveşte în public pe fostul deputat democrat Sergiu Sîrbu, îl agresează şi îl umileşte public pe procurorul Nicu Şendrea. În perioada respectivă, fiind controlate în totalitate de oligarhul Plahotniuc, organele de drept aplică abuziv arestul preventiv pentru Grigorciuc, cu încălcarea mai multor norme legale, activistul fiind apărat de opoziţie, dar şi de justiţia europeană. Eliberat din arest, Pavel Grigorciuc este recunoscut drept victimă şi luptător contra regimului Plahotniuc.

O perioadă, Grigorciuc a susţinut şi a promovat Partidul Socialiştilor, dar şi pe liderul de atunci al formațiunii, Igor Dodon.

Grigorciuc şi echipa sa la sediul PSRM   Captură YouTube

Fondată odată cu demiterea Guvernului Maia Sandu

La 28 noiembrie 2019, fostul deputat și vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Stoianoglo, a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) câștigător al concursului pentru ocuparea funcției de procuror general. A doua zi, ex-preşedintele Igor Dodon semnează decretul de numire în funcţie şi îl prezintă pe Stoianoglo colectivului de procurori.

Candidatura lui Stoianoglo la funcţia de procuror general a condus la ruptura alianţei dintre Blocul ACUM şi Partidului Socialiştilor, care s-a finalizat cu demisia, la 12 noiembrie 2019, a Guvernului Maia Sandu.

În ziua când Parlamentul vota moţiunea de cenzură, pentru că Guvernul şi-a asumat prin răspundere proiectul legii care i-ar fi permis primului ministru să facă preselecția candidaților pentru funcția de procuror general, activistul Pavel Grigorciuc înregistra organizaţia obstească „Dreptul la Dreptate”.

Ideea de a fonda o organizaţie a victimelor regimului Plahotniuc a venit din partea mai multor persoane care au avut de suferit în perioada guvernării oligarhului fugar. Iniţial, se opta chiar pentru ca denumirea organizaţiei să fie „Anti-Plaha”.

Alexandr Rojco, Eduard Rudenco, Gheorghe Petic, Pavel Grigorciuc şi Iurie Bolboceanu în timp ce discută despre formarea unei organizaţii, în august 2019   Facebook.com

Beneficiile lui Grigorciuc după înregistrarea organizaţiei

Funcţia de preşedinte al organizaţiei „Dreptul la dreptate” i-a permis lui Grigorciuc să trăiască pe picior larg, chiar dacă organizaţia nu a câştigat niciun proiect de finanţare. Pavel Grigorciuc ne-a declarat că îşi asigură existenţa din salariul de preşedinte al organizaţiei, care este finanţată din donaţiile oamenilor de bună credinţă. Activistul ne-a dat asigurări că toate donaţiile sunt înregistrate în contabilitate şi se achită impozitele conform legii. Potrivit lui Grigorciuc, în organizaţie sunt angajaţi jurişti şi jurnalişti, care îl ajută la efectuarea investigaţiilor.

Analiza documentelor financiare însă arată că lucrurile nu stau tocmai așa.

Astfel, rapoartele financiare demonstrează că pe parcursul anului 2020, organizaţia obştească „Dreptul la dreptate” nu a avut deloc active şi nici mijloace circulante. În raportul financiar pentru anul 2021, au fost înregistrate mijloace financiare de 200 de lei, precum şi o datorie de 71.300 mii de lei.

Cu toate acestea, o perioadă, organizaţia a avut sediul într-o clădire luxoasă, în preajma unei instituții bancare.

O analiză financiară, în baza unor documente contabile ale organizaţiei obşteşti „Dreptul la dreptate” pentru perioada 04.02.21 – 18.06.21, obţinute de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, arată că Pavel Grigorciuc a făcut donaţii de circa 100.000 de lei din propriul buzunar pentru organizaţie, din care s-a achitat chiria, serviciile comunale şi obligaţiunile fiscale. Donaţii de 1000 de lei a făcut Starmax Plus SRL şi de 12.000 de lei au fost făcute de către Vilensamax SRL din Orhei. Ambele întreprinderi îşi au adresa juridică în biroul nr.4 de pe strada Vasile Mahu, nr.125 din Orhei şi sunt afiliate omului de afaceri din Orhei, Victor Jantovan, cercetat penal în perioada guvernării lui Plahotniuc pentru pretinsă evaziune fiscală.

Automobilul lui Grigorciuc

Victor Jantovan a pledat nevinovat, iar după căderea regimului Plahotniuc a apărut în repetate rânduri în spaţiul public alături de Grigorciuc, regăsindu-se în toate cele trei liste cu dosare politice întocmite de Pavel Grigorciuc şi asociaţii săi. Alte donaţii nu au fost înregistrate.

La 25 iunie 2021, Pavel Grigorciuc şi-a cumpărat maşină, pentru care a contractat un credit de 204.151 de lei de la firma TOP Leasing in Credit CNN. Automobilul de model Mitsubishi ASX este înregistrat pe numele lui Pavel Grigorciuc, iar pe uşi are imprimată sigla organizaţiei „Dreprul la Dreptate”.

Preţul unul automobil Mitsubishi ASX  pe piaţa moldovenească variază între 10.000 și 22.000 de euro, în funcție de anul producerii şi starea tehnică.

Reporterii Centrului de Investigaşii Jurnalistice a intrat în posesia copiilor rulajelor de pe contul de card al lui Pavel Grigorciuc. Analiza lor pentru perioada 6 mai 2020 - 9 august 2021 ne arată că activistul şi-a alimentat contul cu bani cash în sumă de 75.954 de lei, cheltuind aproape întreaga sumă în aceeaşi perioadă.

La 4 ianuarie 2022, Grigorciuc avea pe contul de card 12.819 lei. Până la 14 iulie 2022, contul a fost suplinit cu 214.918 de lei, din care 20.600 de lei au fost depuşi în numerar de către Pavel Grigorciuc. Restul banilor, în sume mai mici, au fost transferate de pe alte carduri bancare.

Extras de pe cardul lui Pavel Grigorciuc

În perioada respectivă, activistul, care locuieşte de unul singur, a cheltuit 225.669 de lei, câte 32.238 în medie pe lună.

La 14 septembrie 2021, CEDO a dat câştig de cauză grupului Petrenco, lui Pavel Grigorciuc fiindu-i atribuite prejudicii morale de 9.750 de euro, bani care i-au fost achitaţi până la data de 14 decembrie 2021. Grigorciuc ne-a declarat că banii au fost folosiţi pentru altceva şi continuă să plătească lunar taxa de leasing. Surse din anturajul lui Grigorciuc ne-au comunicat că acesta ar fi investit banii într-o mică afacere, un magazin de vinuri de marcă.

Activistul ne-a mai declarat că şi-a luat în credit şi telefonul.

Deşi organizaţia „Dreptul la dreptate”, singurul loc de muncă oficial al lui Pavel Grigorciuc, nu are bani ca să achite salarii, activistul poate să-şi permită şi vacanţe în afara ţării.

Facebook

Fostul funcţionar public, care se regăseşte în listele lui Grigorciuc, Sorin Stati, cunoscut opiniei publice pentru dezvăluirile făcute despre ilegalităţile comise în perioada regimului lui Plahotniuc, ne-a declarat că a colaborat o perioadă cu Grigorciuc în cadrul organizaţiei „Dreptul la dreptate”, dar a renunţat din cauza disensiunilor privind gestionarea financiară a organizaţiei.

„Conturile organizaţiei au fost întotdeauna la zero. Grigorciuc lua bani de la aşa-numiţii donatori fără ca să-i înregistreze la contabilitate. I-am spus că dacă banii nu sunt înregistraţi în mod corespunzător în contabilitate, deja nu mai reprezintă donaţii şi este vorba de corupţie”, ne-a spus Stati.

Întrebat dacă organizaţia "Dreptul la Dreptate" a fost sponsorizată de Veaceslav Platon, Sorin Stati a declarat că nu cunoaşte, în schimb ştie la sigur că a primit bani de la persoane din anturajul afaceristului.

 

Prima listă a lui Grigorciuc şi mobilizarea Procuraturii Generale

La 19 decembrie 2019, şeful organizației „Dreptul la dreptate”, Pavel Grigorciuc, a organizat o conferinţă de presă în care au prezentat o listă cu 38 de dosare care ar fi fost fabricate în perioada guvernării lui Plahotniuc.
„Facem apel către procurorul general de a examina toate cauzele politice, precum și cazurile legate de preluarea forţată a afacerilor persoanelor neconvenabile. Singura decizie corectă este de a scoate oamenii de sub urmărirea penală ilegală, precum și de a retrage acuzațiile în cadrul proceselor judiciare care au loc pe aceste cauze”, a declarat atunci Grigorciuc.

Activistul a amintit că pe 3 octombrie 2019, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în rezoluția sa, a cerut autorităților Moldovei să închidă toate dosarele politice îndreptate împotriva activiștilor și avocaților lor.

În recomandările APCE se regăsesc 11 persoane: avocații Ana Ursache, Eduard Rudenco, Ion Crețu, care s-au ales cu dosare penale după ce s-au angajat să-l apere pe Platon, judecătorii Domnica Manole, Dorin Munteanu și Gheorghe Balan, fostul poliţist Gheorghe Petic, Pavel Grigorciuc, fostul deputat comunist, Grigore Petrenco, fostul director de la Poşta Moldovei, Sergiu Cibotari, şi omul de afaceri Valentin Eșanu.

La 19 februarie 2019, Procuratura Generală a anunţat despre crearea unui grup de control și monitorizare, format din 6 procurori, care urma să evalueze 38 de dosare penale, pretins instrumentate pe motive politice. O dispoziție în acest sens a fost emisă de procurorul general Alexandr Stoianoglo. Acesta a anunțat într-un cadru public că la întocmirea listei s-a luat act de „Declarațiile și Raportul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care indicau o listă de dosare cu suspiciuni de urmărire ilegală, abuzivă, selectivă și pe motive politice a unor persoane din Republica Moldova”, dar şi de „declarațiile unor organizații neguvernamentale, activiști civici, reprezentanți ai partidelor politice, dar și adresările parvenite pe adresa procurorului general”.

Lista prezentată de Procuratura Generală în februarie 2020 coincide cu lista prezentată de Grigorciuc la conferinţa de presă din 2019. Avocatul Eduard Rudenco, fost apărător al lui Veaceslav Platon, a declarat la conferinţa de presă că lista a fost întocmită şi în baza expertizelor unui grup de avocaţi.Pe lângă cele 11 dosare sugerate de APCE, au fost adăugate mai multe dosare de rezonanţă din perioada guvernării lui Plahotniuc, cum ar dosarele protestelor anti-Plahotniuc sau cauza  Ludmilei Kozlovska, conducătoarea organizației neguvernamentale Open Dialog din Polonia. Kozlovska a fost acuzată de autoritățile poloneze că ar lucra în interesul Rusiei, punând în pericol securitatea națională, și a fost expulzată în august 2018 din spațiul Schengen. În iulie 2019, justiția poloneză a calificat drept neîntemeiată decizia serviciilor secrete poloneze.  

În Republica Moldova, activitatea fundației poloneze Open Dialog a făcut obiectul unei anchete a unei comisii parlamentare, din care au făcut parte deputați PDM, PSRM și transfugi din PCRM. Comisia a stabilit în decembrie 2018, în plină campanie electorală, că Open Dialog „este un ONG susținut din resursele serviciilor secrete de la Moscova, din banii mafiei rusești”.

În listă se regăseşte şi fostul avocat al lui Vlad Filat, Victor Munteanu, precum şi clienţii săi, oamenii de afaceri Iurie şi Andrian Borş şi Olga Pungă, condamnată irevocabil la 8 ani de detenţie, persoană despre care se vehicula că ar face parte din anturajul lui Veaceslav Platon.

În listă mai este inclus şi fostul primar de Bălţi, Renato Usatîi, precum şi fruntaşii din Partidul Nostru, Nina Cereteu, Victor Bogatiko şi regretatul om de afaceri Sergiu Cosovan, dar şi fostul membru al formaţiunii, primarul de Basarabeasca, Valentin Cimpoeș.

Dosarul împotriva avocaților Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi a fost pornit în 2015. Aceștia au fost acuzați că ar fi admis falsuri în plângerile lor, în care au cerut repetat ca o angajată a poliției să fie trasă la răspundere penală pentru fals în acte în baza cărora ar fi dobândit avere străină.

La fel, au fost incluşi oamenii de afaceri Viorel Donică, Valeriu Nedzelschii, Oleg Gonza, Valeriu Cucu, şi Victor Jantovan, care au refuzat să sponsorizeze PDM în perioadele electorale:
 

1. Dosarul ANTIFA: Pavel Grigorciuc, Mihail Amerberg, Boris Tcacenco, Olesea Vedi,

2. Grupul Petrenco: Grigore Petrenco, Pavel Grigorciuc, Alexandru Roșco, Oleg Buznea, Vladimir Jurat, Mihail Amerberg,

3. Protestul din 24 aprilie 2016: Alexandru Panuța, Radu Cibotari, Ion Matasevici,

4. Protestul din 20 ianuarie 2016: Aureliu Pisica, Vrej Martirosean, Cioina Fiodor

5. Ludmila Kozlovska,

6. Pavel Grigorciuc,

7. Gheorghe Petic,

8. Sergiu Cebotari,

9. Ana Ursachi,

10. Eduard Rudenco,

11. Ion Crețu,

12. Avocații Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi,

13. Victor Muntean, avocat

14. Iurie Bolboceanu,

15. Chiril Lucinschi,

16. David Davitean,

17. Andrian și Igor Borș,

18. Victor Jantovan,

19. Valentin Eșanu,

20. Constantin Manole,

21. Sergiu Cosovan,

22. Renato Usatîi,

23. Protestul Blocului ACUM (interceptările și filările ilegale, inclusiv ale jurnaliștilor),

24. Alexei Alexeev,

25. Valentin Cimpoeș,

26. Victor Bogatico,

27. Olga Punga,

28. Valeriu Cucu,

29. Viorel Donică,

30. Nina Cereteu,

31. Arslan Safarmatov,

32. Valeriu Nedzelschii,

33. Aureliu Pisica,

34. Oleg Gonța,

35. Corneliu Moraru,

36. Domnica Manole,

37. Gheorghe Balan,

38. Dorin Munteanu.

 

Dosarul „secret” al lui Grigorciuc

Deşi s-au afişat în diferite locuri publice şi îl însoţeşte aproape la fiecare şedinţă de judecată, Pavel Grigorciuc nu l-a inclus niciodată pe Vladimir Drebot în listelele sale. Este vorba despre omul de afaceri Vladimir Drebot, un apropiat al PCRM, dar şi al unor membri din familia lui Vladimir Plahotniuc, care, în septembrie 2018, a fost condamnat, alături de fostul director al Gimnaziului internat nr.3 din Chişinău, Igor Sandler, la 17 ani de închisoare pentru trafic de copii. Lui Drebot i s-a incriminat că din vara anului 2016 până în septembrie 2017, s-a înțeles cu directorul gimnaziului-internat „pentru racolarea unui minor pentru a-și satisface poftele sexuale”. În septembrie 2020, Drebot şi Sandler au fost eliberaţi din detenţie, iar dosarul trimis la rejudecare după ce Curtea de Apel Chişinău a constatat vicii de procedură la formarea completului de judecată, care a examinat cazul în prima instanță.

În decembrie 2020, Sandler a decedat de Covid-19.

Nu putem să ne expunem asupra vinovăţiei celor doi. Putem menţiona doar că am intrat în posesia descifrărilor imaginilor video anexate la dosar, făcute cu camera ascunsă în apartamentul închiriat de afacerist, în care sunt descrise scene imposibil de acceptat dintre Drebot şi copilul de 14 ani. Noi nu vom publica aceste dovezi din motive deontologice.

După eliberare, Vladimir Drebot a ajuns sub aripa lui Pavel Grigorciuc.

Rejudecarea dosarului a început la 29 noiembrie 2021, la mai bine de un an de la eliberarea din detenţie. Pânâ în prezent au fost numite doar trei şedinţe de judecată, toate fiind amânate, inclusiv şi din cauza neprezentprii inculpatului. Cea de a patra şedinţă a fost programată pentru data de 18 octombrie 2022.

Echipa noastră i-a surprins pe Drebot, Grigorciuc şi partea vătămată în timp ce vin împreună la şedinţa de judecată din 20 iulie. Cei doi au fost aduşi de Grigorciuc cu maşina.

Întrebat de ce vine împreună cu partea vătămată în instanţă, Drebot a refuzat să facă declaraţii, iar băiatul a plecat de lângă el. În locul lui Vladimir Drebot a răspuns Pavel Grigorciuc care a afirmat că băeatul, ajuns deja la maturitate, este copilul înfiat al afaceristului, iar dosarul este fabricat de justiţia odioasă a lui Plahotniuc, la comanda fostului director SIS, Vasile Botnari, ca să nu-i achite pentru instalarea climatizatoarelor în noul sediu al companiei Moldovagaz. Grigorciuc a mai spus că asupra lui Drebot mai face presiuni şi Oleg Prutean, alias Borman, căruia în perioada guvernării lui Plahotniuc i-a fost intentat dosar penal pentru persupusa organizare a traficului de droguri din Maroc în Federaţia Rusă. Grigorciuc nu a precizat care ar fi interesul lui Prutean pentru Drebot, precizând doar că Borman a ameninţat pretinsa parte vătămată cu răfuiala fizică.

Procurorul pe caz i-a făcut observaţie lui Vladimir Drebot că se află permanent lângă partea vătămată şi că ar putea fi învinuit de influenţă. În apărarea lui Drebot a venit Grigorciuc: „Dar băiatul nu se consideră victimă, este înfiat”.

Echipa noastră a reuşit să vorbească cu pretinsa victimă, Grigorciuc însă fiindu-i alături tot timpul. Băeatul ne-a povestit, numindu-l părinte şi tată pe Drebot, că acesta l-a ajutat şi i-a promis că-l va ajută să fie admis la facultate şi să se angajeze în câmpul muncii şi că  nu l-a abuzat sexual niciodată. Partea vătămată a confirmat că locuieşte împreună cu Vladimir Drebot.

Am reuşit să obţinem declaraţii de la o tânără care s-a prezentat că ar fi prietena părţii vătămate. Aceasta ne-a spus că avut o relaţie frumoasă cu tânărul, însă s-a deteriorat după eliberarea lui Drebot care a început să facă presiuni asupra lui. Tânăra ne-a declarat că Drebot i-a promis băiatului să-i cumpere apartament şi să-i dea mulţi bani după ce îşi va rezolva problemele cu justiţia, că l-ar fi împiedicat să se angajeze în câmpul muncii şi că l-ar fi ameninţat că-i va face public trecutul dacă va da declaraţii în defavoarea sa.

Peste o perioadă, după ce a făcut declaraţii în faţa camerei, tânăra ne-a expediat o notificare în care ne-a cerut pe un ton ultimativ să nu facem publice declaraţiile ei, fără ca să ne comunice motivul.

Sorin Stati ne-a declarat că Pavel Grigorciuc i l-a prezentat pe Vladimir Drebot toamna trecută, drept victimă a fostului director de la SIS, Vasile Botnari, care a stat din cauza acestuia trei ani la închisoare, în baza unui dosar fabricat pentru pedofilie. Potrivit fostului funcţionar, Drebot ar fi asigurat cu mobilier şi tehnică de calcul oficiul organizaţiei „Dreptul la dreptate”, iar personal pe Grigorciuc l-ar fi remunerat financiar. Sorin Stati mai susţine că Grigorciuc l-ar fi ajutat pe Drebot să ajungă în audienţă la Alexandr Stoianoglo, care i-ar fi făcut promisiuni. Pavel Grigorciuc a respins cele invocate de Stati.

Reacţia Procuraturii Generale până la şi după Stoianoglo

La 26 octombrie 2020, Procuratura Generală a prezentat primul bilanț de evaluare a celor 38 de dosare penale, despre care s-a scris că au fost instrumentate pe motive politice. 19 dosare au fost clasate. Instanțele urmează să se pronunțe în curând și pe celelalte cauze penale, aflate pe rol.

Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, au fost clasate dosarele penale deschise pe numele Ludmilei Kozlovska, Valentin Eșanu, Nina Cereteu, Andrian Borș și David Davitean, pe capătul de acuzare vizând tentativa de omor al lui Gherman Gorbunțov, și a fost revocată măsura preventivă, arestul preventiv, și clasat dosarul de căutare în privința avocatei Anei Ursachi. Ca urmare a renunțării procurorului la învinuire, au fost emise decizii de achitare în privința lui Iurie Bolboceanu, Alexei Alexeev, Valeriu Cucu și Valentin Eșanu. Sentința de achitare a fostului angajat al Poștei Moldovei, Sergiu Cebotari, a fost apreciată ca fiind legală și nu a fost contestată de procurori. La fel, procurorii au renunțat la învinuirile aduse omului de afaceri Igor Borș și au solicitat achitarea acestuia. În cazul Olgăi Pungă, procuratura a deschis procedură de revizuire a procesului și a inițiat procedura de suspendare a executării pedepsei. De asemenea, Procuratura a intervenit în favoarea condamnatului Arslan Safarmatov cu recurs în anulare, solicitând suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea în privința acestuia, însă prin decizia Curții Supreme de Justiție, recursul a fost respins. Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Buiucani, examinează cererea acestuia de revizuire a dosarului penal. S-a renunțat integral și la învinuirile aduse anterior Domnicăi Manole și lui Dorin Munteanu. Iar în dosarele în privința lui Sergiu Cosovan și Oleg Gonța nu s-a confirmat caracterul politic.

Schimbarea guvernării, la 11 iulie 2021, şi în special suspendarea lui Alexandr Stoianoglo din funcţia de procuror general, au dat peste cap planurile lui Grigorciuc. Dosarele care au ajuns în procedura de revizuire bat pasul pe loc (cum ar fi cazurile Olga Pungă şi Corneliu Savca), la fel ca şi cele trimise la rejudecare (dosarul Chiril Lucinschi). Mai fericit poate că este cazul poliţistului din Ungheni, Gheorghe Petic, achitat în noiembrie 2021, după ce pretinsa victimă a violului şi-a retras declaraţiile.

Am solicitat de la Procuratura Generală informaţii despre dosarele din lista lui Grigorciuc, dar la momentul publicării investigaţiei, după o lună de la solicitare, ni s-a spus că mai au nevoie de timp pentru că este un volum prea mare de lucru.

Pe atunci purtătoare de cuvânt a Procuraturii Generale, procurora Mariana Cherpec ne-a declarat că nu a fost găsit niciun document semnat de Stoianoglo privind formarea grupului specializat de procurori, împuternicit să cerceteze dosarele politice din perioada lui Plahotniuc. „Când se lucra la raportul de evaluare a activităţii lui Alexandr Stoianoglo, au fost analizate multe documente. Au fost căutate documentele privind formarea grupului de procurori care să investigheze dosarele politice, despre care Stoianoglo a declarat public, trebuia să existe o dispoziţie, dar nu s-a găsit. Despre aceasta se menşionează şi în raport”, a precizat Mariana Cherpec.

Alexandr Stoianoglo: „Am comunicat doar o singură dată cu Grigorciuc”

Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, susţine că aproape nu-l cunoaşte pe Pavel Grigorciuc şi că l-a văzut doar o singură dată când a fost la audienţă, apoi nu au mai comunicat. Iniţial, Stoianoglo a declarat că nu cunoaşte despre organizaţia „Dreptul la dreptate”, apoi a spus că a auzit, ca în cele din urmă să confirme că această organizaţie a transmis Procuraturii Generale lista cu dosare politice.

Ce spun „beneficiarii” din lista lui Grigorciuc

Mai multe persoane susţin că nu le-a ajutat cu nimic faptul că au fost incluse în lista lui Grigorciuc, unii ne-au spus că au fost adăugați fără să fie întrebaţi sau împotriva dorinţei lor din cauza trecutului controversat al lui Grigorciuc, iar alţii s-au atătat dezamăgiţi.

Unul din aşa-zişii beneficiari din lista lui Grigorciuc este şi cunoscutul activit din Ungheni, Gheorghe Petic. Acesta a fost achitat de infracţiunea de viol în noiembrie 2021, după ce pretinsa victimă a recunoscut că a depus denunţ fals. „Eu am fost încarcerat o perioadă în celula în care a stat Grigorciuc. Când m-am eliberat, am fost felicitat de Grigorciuc. Apoi ne-am întâlnit la Chişinău şi am discutat despre formarea unei organizaţii a victimelor lui Plahotniuc. Mi s-a părut o idee foarte bună şi am fost de acord. Mai ales că se punea şi problema reabilitării juridice. Dar când am văzut cine a fost inclus în listă pe lângă cei care au avut cu adevărat de suferit din cauza regimului Plahotniuc, am zis că mă retrag din organizaţie. Nu voi da nume. Spun doar atât, că Gheorghe Petic are o imagine care nu va fi niciodată pătată”, ne-a spus fostul poliţist din Ungheni.

Victor Jantovan, la fel ne-a spus că s-a dat la o parte de Grigorciuc. „Eu am transferat câteva mii pe contul organizaţiei „Dreptul la Dreptate” şi am făcut acest lucru legal. Eu nu am dat banii pentru Grigorciuc, dar pentru idee, pentru lupta cu corupţia şi cu statul capturat. Chiar am avut de suferit din cauza regimului lui Plahotniuc, am stat în închisoare, au vrut să-mi ia afacerea, au făcut presiuni asupra familiei mele. Dosarul meu, care a fost fabricat după ce nu am vrut să fac declaraţii împotriva lui Andrei Năstase, a fost trimis la rejudecare. De cinci ani umblu pe drumuri. Noi am fost mai mulţi din acea listă care ne-am propus să luptăm cu corupţia în justiţie, iar Grigorciuc părea sincer şi dispus să meargă până la capăt. Prima suspiciune a apărut când am fost la sediul de la Botanica. Era foarte luxos şi m-am gândit atunci că ceva nu ar fi în regulă, căci cu cele câteva mii de lei donate de mine este imposibil să închiriezi aşa ceva. Pe urmă m-am dat la o parte. Viziunile mele politice nu coincideau cu ale lui Grigorciuc”, ne-a declarat Jantovan.

Şi Aslan Safarmatov, fostul poliţist care a protestat împotriva regimului lui Plahotniuc, pentru care a fost condamnat pentru huliganism, ne-a spus că nu a dorit să fie înscris în lista lui Grigorciuc. „Eu mi-am ispăşit pedeapsa, chiar dacă nu am meritat-o. Şi desigur, doresc să fiu reabilitat. Dar nu văd nicio speranţă cu justiţia pe care o avem. Dar cine este Grigorciuc? Un exponent al ruşilor care le face politica lor şi cu care eu chiar nu vreau să am treabă”, ne-a declarat Safarmatov.

Fostul şef de la ANSA, Sorin Stati, ne-a declarat că nu mai vrea să aibă de a face cu Pavel Grigorciuc, în special după ce acesta a început să-l apere şi să-i spele imaginea lui Vladimir Drebot. „Eu de la început nu am fost de acord cu faptul că Grigorciuc lua bani de la oameni, inclusiv şi de la unii care au fost înscrişi în listă. Donaţiile nu se fac aşa. Eu am făcut cunoştinţă cu dosarul Drebot şi faptul că Grigorciuc îl apără m-a determinat să rup orice relaţie cu el”, ne-a spus Stati.

Fostul poliţist, acum om de afaceri, Valeriu Cucu, care a stat mai multe luni în detenţie după ce a protestat împotriva lui Plahotniuc, ne-a comunicat că pierde în continuare timpul prin instanţe cu dosarele intentate în perioada guvernării PDM şi că includerea în lista lui Grigorciuc nu l-a ajutat cu nimic.

Primarul comunei Condriţa, Andrei Donica, preşedintele Mişcării social-politice „Speranţa Nadejda”, ne-a comunicat că a fost achitat de Curtea de Apel Chişinău în dosarul intentat pentru huliganism după ce a vărsat o găleată cu lapte peste Octavian Armaşu, când acesta era ministru al Finanţelor în Guvernul Filip, iar Curtea Supremă de Justiţie a întors dosarul la rejudecare. „M-a sunat cineva şi m-a întrebat dacă să mă includă în listă. Am răspuns afirmativ. Mai mult nimic”, ne-a comunicat Donica.

Fostul deputat Chiril Lucinschi a spus că dosarul penal pentru spălare de bani a fost trimis la rejudecare în Judecătoria Chişinău, care l-a condamnat anterior la 5 ani şi 6 luni de închisoare. „Noi am fost mai mulţi care ne-am unit să facem o organizaţie a victimelor regimului Plahotniuc. Dar până la urmă a ajuns Grigorciuc să fie singurul fondator. Dosarul meu bate pasul pe loc şi devine obositor. Nu se observă mişcări spre bine în justiţie”, susţine fostul deputat.

Singurul dintre cei intervievaţi de noi, care s-a arătat mulţumit, a fost magistratul Dorin Munteanu de la Judecătoria Chişinău, care a fost reabilitat şi repus în funcţie după ce în perioada guvernării PDM a fost cercetat penal şi suspendat. Însă judecătorul Munteanu a precizat că el a fost inclus în lista celor persecutaţi politic de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi că a fost reabilitat pentru că nu a greşit cu nimic şi dreptatea a fost de partea sa.

Pavel Grigorciuc, aproape imposibil de abordat

Grigorciuc la Tiraspol

Liderul organizaţiei „Dreptul la Dreptate” a avut o reacţie nervoasă atunci când a aflat că investigăm activitatea sa. Grigorciuc s-a arătat deranjat atunci când a fost surprins cu Drebot la Judecătoria Chişinău, acuzându-ne că am fi plătiţi de anumiţi procurori şi avocaţi corupţi care l-ar fi servit pe Plahotniuc. Ulterior, pe paginile Facebook ale lui Grigorciuc şi organizaţiei „Dreptul la Dreptate” au apărut postări cu acuzaţii şi insulte în adresa jurnaliştilor de la Anticorupţie.md, precum că ar fi loiali lui Plahotniuc şi chiar că ar fi traficanţi de droguri.

Am încercat să-l contactăm la telefon pe Pavel Grigorciuc pentru a obţine o reacţie la învinuirile care i se aduc, însă nu ne-a răspuns la apeluri, limitându-se la un mesaj în care ne-a „sfătuit” să ne adresăm la procurorii corupţi și la traficanţii de droguri.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii