Justiţie

Fugarii de la CSJ

Cu ce averi pleacă judecătorii Curţii Supreme

Colaj CIJM
Autor: Julieta Saviţchi
21/02/2023 6766

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat curs, la şedinţa de săptămâna trecută, cererilor de demisie a 6 judecători de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Ala Cobăneanu, Svetlana Filincova, Iurie Diaconu, Victor Boico şi Victor Burduh vor pleca din sistemul judecătoresc la 1 martie 2023, Elena Cobzac, din 13 martie 2023, iar Nadejda Toma, Liliana Catan, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru şi Ghenadie Plămădeală , din 31 martie 2023. Victor Micu, Luiza Gafton și Petru Moraru, judecători la CSJ, detaşaţi în CSM, vor pleca din sistem la 3 aorile 2023. Magistrata Nina Vascan va pleca din sistem la 17 martie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă. Astfel, CSJ va rămâne cu 8 magistraţi – 5 în cadrul Colegiului Civil Comercial şi de Contencios Administrativ şi 3 în cadrul Colegiului Penal. O simplă analiză a declaraţiilor de avere arată că majoritatea celor care pleacă au reuşit de-a lungul carierei la CSJ o avere de invidiat.

Ala Cobăneanu și-a început cariera de magistrată în 1991, la Judecătoria sectorului Buiucani din Chișinău, după ce a lucrat trei ani grefieră în cadrul instituţiei.

În 1997, prin decretul președintelui Petru Lucinschi, Cobăneanu a fost transferată la Tribunalul Chișinău, iar 2000, la Curtea de

Ala Cobăneanu   inj.md

Apel a Republicii Moldova. În CSJ aciivează din 2003.
Ala Cobăneanu a făcut parte din din complete de judecată care au pronunțat hotărâri pentru care Republica Moldova a fost condamnată la CEDO.

Cea mai veche declaraţie de avere, semnată de Ala Cobăneanu, care este publică, datează din 2012. Atunci judecătoarea a raportat venituri de 101.375 de lei salariu, iar pentru activitatea de formator a fost remunerată cu 9.879 de lei. Magistrata mai declara un apartament de 53 de metri pătraţi, procurat în anul 2000 cu 332.585 de lei şi un automobil Mitsubishi, procurat în 2010 cu 395.000 lei.

În 2021, magistrata a avut venituri salariale de 356.544 lei, din pensie – de 32.831 lei, din activitatea diudactică – 8262 lei, îndemnizaţie de boală – 25.483 lei, alocaţie pentru medalia Gloria Muncii – 1200 lei.

În 2014, Ala Cobăneanu şi-a cumpărat casă cu suprafaţa de 178 metri pătraţi, pentru care a scos din buzunar 3.400.000 de lei. Magistrata a mai raportat în posesie un bun imobil de 30 de metri pătraţi.

Din mijloacele de transport, Cobăneanu a declarat acelaşi automobil Mitsubishi pe care l-a cumpărat în 2010, doar că a indicat preţul iniţial de 410.000 lei.

Svetlana Filincova moldova-bşogspot.com

Svetlana Filincova a îmbrăcat mantia de judecător în 1996, la Judecătoria Botanica municipiul Chişinău, după 12 ani de avocatură.

În 2007, a fost judecătoare la CSJ, iar în 2012 a fost desemnată în funcția de vicepreședintă a CSJ.

Pa parcursul carierei, Svetlana Filincova a pronunţat mai multe decizii pentru care Republica Moldova a fost condamnată la CEDO.

La 7 aprilie 2015, CSM a propus Parlamentului eliberarea Svetlanei Filincova din funcţia de vicepreşedintă a CSJ, în baza cererii de demisie. Plecarea a coincis cu acuzațiile aduse de Victor Micu, fostul președinte al CSM, precum că aceasta ar fi fraudat sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor la CSJ.

În scrisoarea adresată CNA şi semnată de Micu se preciza că, în baza unor informaţii remise CSM-ului de către Centrul de Telecomunicaţii Speciale (CTS), instituţie care administrează Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), pe 17 decembrie 2014, la CSJ, s-a depistat influenţarea repartizării prin intermediul opţiunii de blocare a utilizatorilor şi anume s-a utilizat neîntemeiat opţiunea de blocare (bifare) a rolurilor utilizatorilor din program pe 22 de dosare civile, acestea fiind repartizate prin manipulare vicepreşedintelui CSJ, Svetlana Filincova. Magistrata nu a avut niciun statut în dosarul respectiv, care nu a avut finalitate.

Comisia Națională de Integritate a stabilit, în 2014, că judecătoarea Svetlana Filincova nu a indicat toate veniturile și proprietățile în declarația de avere depusă pentru anul 2013. Aceasta ar fi tăinuit un venit de 13 mii de lei obținut din activitatea didactică și 20 600 de euro pe care soțul său i-a depus pe un cont pe tot parcursul anului 2013.

De asemenea, a uitat să treacă în declarație o construcție accesorie cu suprafața de 36 de metri pătrați de lângă casa de locuit, șase conturi bancare, 210 acțiuni deținute împreună cu soțul la o companie, o remorcă și două mijloace de transport aflate în folosința soțului: „Porsche Cayenne” fabricat în 2012 și „Toyota Auris” din 2011.

Magistrata a atacat actul de constatare în instanţă şi a primit câştig de cauză.

În 2013, Filincova a fost decorată de fostul preşedinte Nicolae Timofti cu ordinul Gloria Muncii.

Svetlana Filincova a declarat pentru anul 2012 venituri din salariu de 107.849 de lei şi de 62400 lei din pensie.

Magistrata a mai raportat la acea vreme că deţine două apartamente, o casă nefinisată de 158 metri pătraţi şi o construcţie accesorie, 4 terenuri şi două automobile, dintre care unul de teren.

Pentru anul 2021, Svetlana Filincova a raportat venituri salariale în valoare de 333 621 de lei, precum și 396 554 de lei din pensie și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă.

Magistrata a mai declarat trei extravilane, o casă de locuit de 166,2 de metri pătrați, care ar valora 2 174 068 de lei, precum și o avere imobilă de 36,2 de metri pătrați, care ar valora 119 708 de lei. Totodată, Filincova deține a mai raportat un autoturism de model Toyota Auris, care ar valora 50 mii de lei.

Iurie Diaconu şi-a început cariera în 1988 la Judecătoria Ciocana, municipiul Chişinău, în 2008 a fost numit judecător la CSJ, iar

Iurie Diaconu  csj.md

din 2019 este preşedinte interimar al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie.

Diaconu a fost subiect al materialelor jurnalistice pentru deciziile în care Republica Moldova a fost condamnată la CEDO , decizii controvesate în dosarele 7 aprilie, eliberarea din arest a autorităţii interlope Ion Druţă etc.

Pentru anul 2012, Ion Diaconu a raportat venituri din salariu de 99.350 lei, din pensie, de 62.400 lei, iar din activitatea didactică, de 5.896 lei. Magistratul a mai declarat pentru 2012 un apartament de 105,5 metri pătraţi, evaluat la acea vreme la 647.604 lei, un teren de 6 ari şi o construcţie nefinisată.În anul 2021 veniturile salariale magistratului constituiau 408.222 lei, iar din pensoe, de 383.091 lei. Alte 42.108 le-a obţinut ca dobândă în urma depunerilor bancare.

Iurie Diaconu a mai raportat terenul intravilan, procurat în 2006, şi casa de locuit de 148 metri pătraţii, finisată în 2016 şi estimată la 1.122.197 de lei. În 2021, magistratul şi-a cumăîrat un garaj de peste 68 de metri pătraţi, pentru care a scos din buzunar 66.143 de lei.

În 2018, Diaconu şi-a cumpărat un Mercedes Benz GLE 250 D, fabricat în 2016, pentru care ar fi plătit aproape jumătate de milion de lei.

Magistratul a mai reuşit să facă economii de 1.507.927 pe care le păstrează în două conturi deschise la Victoriabank.

Victor Boico  csj.md

Magistratul Victor Boico a ajuns la Curtea Supremă de Justiţie în 2018. Până atunci a activat la Judecătoria Chișinău, începând cu anul 1995. 1995. Acesta este cunoscut opiniei publice pentru deciziile controversate pe care le-a emis anterior. Boico a fost președintele completului de judecată care, la 20 aprilie 2017, l-a condamnat pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. În 2014, judecătorul i-a declarat nevinovați pe Petru Corduneanu, fostul şef al Direcţiei Ordine Publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Dumitru Rusu, fostul său adjunct, în dosarul 7 aprilie 2009, după ce, ex-deputata Valentina Cuşnir i-a acuzat că au maltratat-o în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009.

În aprilie 2014 Boico l-a condamnat la închisoare pe Gheorghe Popa, primul judecător din Moldova prins în flagrant cu mită. După mai bine de trei ani, CSJ a constatat că dosarul penal pe numele judecătorului Gheorghe Popa a fost o provocare pusă la cale de organele de drept.

Potrivit declarației de avere pentru 2017, Victor Boico a avut venituri de 251.091 de lei de la Judecătoria Chișinău și Institutul Național al Justiției.

Tot atunci, magistratul declara o casă de locuit, făcută donaţie şi un autobobil Mitsubishi fabricat în 2009, care l-ar fi costat doar 20.000 de lei.

La venirea în CSJ, Boico mai raporta 4 credite, în sumă totală de 680.000.

Pentru 2021, Victor Boico a raportat venituri salariale de 326.900 de lei, două terenuri a câte 6 ari, casa primită în donaţie în 2010, a cărei valoare a crescut la 958.459 lei. Totodată, în 2020, Victor Boico şi-a cumpărat un Hyundai Tucson în valoare de 430.000 de lei.

Totodată, în 2021, magistratul a scăpat de datorii.

În 2018 a ajuns la Curtea Supremă de Justiţie şi magistratul Victor Burduh. În ianuarie 2017, acesta a fost numit

Victor Burduh  csj.md

vicecepreședinte al Judecătoriei Chișinău, iar anterior a deținut funcția de președinte al Judecătoriei sectorului Ciocana.

Potrivit declarației de avere și interese pentru 2017, Victor Burduh a fost remunerat cu 276.428 de lei pentru funcția de judecător și formator la Institutul Național al Justiției. În 2016, magistratul a vândut un apartament cu 60 de mii de euro. Judecătorul mai raporta atunci trei terenuri agricole, un teren intravilan şi o casă de locuit. Cât priveşte apartamentul din posesie, magistratul nu a indicat cât costă, cum şi când l-a obţinut.

Victor Burduh nu a indicat în proprietate mijloace de transport, în schimb a raportat cotele deţinute de soţia sa la revistele VIP Magazin şi Elita Media, precum şi un cont în bancă de 200.000 de lei.

Pentru anul 2021, Victor Burduh a raportat venituri salariale de 419.408 lei, din activitatea didactică – de 13.783.

În 2018, Burduh a procurat un automobil de model KIA, în valoare de 12.900 de euro, îndatorându-se cu 7000 de euro.

Cobzac Elena  csj.md

Tot în 2018 a ajuns la CSJ şi Elena Cobzac. Magistrata şi-a început cariera în justiţie în 1996, atunci când, prin decretul președintelui Mircea Snegur, a fost numită în funcția de judecătoare la Judecătoria sectorului Rîșcani, municipiul Chișinău.

În 2014, a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar peste patru ani se regăseşte printre magistraţii Curţii Supreme de Justiție.

Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicate în privința lui Grigore Petrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul primarului de la Orhei, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului. 
Ca şi ceilalţi colegi ai săi, Elena Cobzac a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii pe dosare care au ajuns să fie examinate de CEDO.

De asemenea, Elena Cobzac a fost vizată într-o investigație jurnalistică despre judecătorii cu cele mai mari împrumuturi. Magistrata a indicat în declaraţia sa de avere că s-a îndatorat în 2015 cu 26.280 de euro, acum echivalentul a peste 525.000 de lei, ca să-şi cumpere apartament la preț preferențial, deşi avea în posesie un apartament de peste 82 de metri pătraţi. Ea și-a luat angajamentul să scape de datorii până la sfârşitul anului 2017.

Pentru 2017, magistrata a raportat venituri salariale de 282.435 de lei, dar şi donaţii de 7000 USD şi 1000 de euro din partea fiicelor din afara ţării.

Pentru 2017, Cobzac a raportat şi un automobil de model Mazda, pentru care ar fi achitat, în 2015, doar 15.000 de lei.

În 2021, venitul salarial al magistratei Cobzac a constituit 313.071 lei, iar altele 23.842 le-a câştigat din activitatea didactică.

În 2018, magistrata a cumpărat, cu 92.000 de lei, un automobil de model Honda, iar în 2021, cu 150.000 de lei, NISSAN X-Trail. Cât priveşte automobilul Mazda, l-a vândut în 2021 cu 30.000 de lei.

Magistrata Nadejda Toma a fost desemnată vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, președintă a Colegiului Penal al CSJ.  în

Nadejda Toma  csj.md

iulie 2020, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

Parlamentul a votat abia în martie 2021 numirea magistratelor Tamara Chișca-Doneva și Nadejda Toma la conducerea Curții Supreme de Justiție. Mai mulți parlamentari au criticat decizia majorității care a votat, calificând-o drept un târg între politic și justiție.

Nadejda Toma a fost numită judecătoare în 2001. Timp de zece ani a activat la Judecătoria Ialoveni, a cărei președintă a ajuns în 2011. În 2014, Toma a fost promovată direct la Curtea Supremă de Justiție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani, iar în ianuarie 2018 a fost aleasă președintă a Colegiului Disciplinar al CSM. 

Într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din septembrie 2018 se arată că judecătoarea CSJ avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, mun. Chișinău, când a obținut un apartament cu trei camere, cu suprafața de 101,1 metri pătrați în blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. „Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018”. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie 2018 - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsea locuința.

Nadejda Toma a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate în mai multe dosare de rezonanță. Ea au făcut parte și din completul de judecată care a respins recurs avocaților fostului premier Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. În iulie 2015 Toma s-a numărat printre judecătorii care i-au achitat pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu pe generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Toma a făcut parte și din completul care a pus punct în unul dintre dosarele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, respingând recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Toma Nadejda a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Balakin c. Moldovei.

Nadejda Toma, în 2020, a devenit proprietară a unui bun imobil cu suprafața de 16 metri pătrați. Pentru această achiziție a scos din buzunar 95.361 de lei.

Magistrata a declarat pentru 2021 un salariu de la CSJ în mărime de 338 de mii de lei, la care se adaugă veniturile obținute din activitatea didactică, cifrate la 6.900 de lei. Alte 59 de mii de lei au ajuns în bugetul familiei sub formă de indemnizații, iar după vânzarea automobilului judecătoarea s-a ales cu încă 20.000 de lei.

Liliana Catan  csj.md

Liliana Catan este judecătoare din 1995, când a fost numită în funcţie la instanţa din Bălţi. Peste zece ani a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. 

Liliana Catan este membră a Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM din octombrie 2016. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în orașul Codru, municipiul Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. 

Liliana Catan se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Ea a făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

Liliana Catan a fost judecător raportor în cauza penală a lui Valeriu Pasat, fost şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi fost ministru al Apărării în perioada guvernării comuniste, condamnat la zece ani de închisoare pentru că pe când era ministru al apărării ar fi vândut ilegal 21 de avioane MIG-29 din dotarea armatei naţionale. La timpul respectiv condamnarea sa a fost calificată drept una politică.

Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost obiect de examinare la CEDO.

Magistrata Catan a avut, în 2021, salariu de 356.642 de lei, iar 28.400 de lei le-a primit pentru activitatea didactică. Judecătoarea a mai raportat pentru 2021 terenul şi casa dată în exploatare în 2012, estimată la 568.000 lei.

În 2018, familia magistratei a cumpărat cu 300.000 un automobil Toyota Camry, iar în 2021, o maşină de teren Toyota RAV4, cu 375.000 lei.

În 2019, soţul magistratei a contractat de la o bancă comercială un credit de 300.000 lei

Maria Ghervas poartă mantia de magistrat din 1987, iar din 2014 activează în CSJ.

Maria Ghervas  csj.md

Judecătoarea a ieșit la pensie în ianuarie 2010, pe când era preşedinte al Judecătoriei Botanica. CNAS i-a calculat atunci o pensie de 4 440 de lei lunar, luînd în consideraţie vechimea în muncă a magistratei de 22 de ani și șase luni și salariul de funcție pe care îl avea. În iulie 2015, Judecătoria sectorului Centru a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul pensiei Mariei Ghervas, ținând cont de salariul de funcție al judecătorului Curții Supreme de Justiție. Din11 iulie 2014 și până la 31 martie 2015, salariul lunar a fost de 16 900 lei, iar începând cu 1 aprilie 2015 - 18 774 lei.

Înainte să ajungă în echipa CSJ, în 2013, Maria Ghervas a avut un salariu de 83.601 lei. Magistrata şi soţul ei, procurorul Iurie Ghervas au raportat pentru 2013 un apartament, primit donaţie, un garaj de 40 metri pătraţi şi o casă de locuit de 163 metri pătraţi.

Tot atunci au raportat şi automobilul Skoda Octavia, cumpărat în 2010 cu 220.000 lei.

Pentru anul 2021, Maria Gervas a declarat venituri din salariu de 416,936 de lei, din activitatea didactică şi ştiinţifică – 16.500 lei şi 1950 euro, din pensie – 266.259 lei, din recalcularea pensiei – 508.263 lei, pentru că a fost bolnavă – 10.869 lei.

Familia Ghervas deţine 8 conturi bancare în care păstrează 1.096.713 lei, 71.152 euro şi 4920 USD.

Pentru 2013, Maria Ghervas a indicat doar un cont cu 3000 USD.

Galina Stratulat csj.md

Galina Stratulat este judecătoare încă din anul 1989, când și-a început cariera de magistrată la Judecătoria sect. Buiucani, mun. Chișinău. În 2001 a fost promovată la Curtea de Apel Chişinău, iar în 2003 - la Curtea Supremă de Justiție.

În aprilie 2015, Stratulat a fost unul dintre magistrații care au obligat Guvernul să achite companiei de construcţii Basconslux SRL peste 14 milioane de lei - costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din Chișinău, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă firma a fost selectată în lipsa unei licitaţii publice. În acest sens, în august 2015, Maria Cărăuș, vice-ministra Finanțelor, a depus o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat, ulterior, că completul de judecată, din care făcea parte și Galina Stratulat, a încălcat normele imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina web a organizaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”, 10 hotărâri ale completelor de judecată în componenţa cărora a intrat și Galina Stratulat au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În declaraţia de avere pentru anul 2012 Galina Stratulat raporta un salariu de 107.000 lei anual, pensia de 62.400 de lei pe an, apartamentul de 95,5 metri pătraţi, cumpăarat în 2001 cu peste jumătate de milion de lei şi o casă cu suprafaţa de 59,5 metri pătraţi, care le-a fost donată. În 2010, familia Stratulat a cumprat două automobile noi pentru care a achitat 450.000 lei. Galina Stratulat a mai raporta atunci şi un depozit bancar de 15.000 de lei.

În 2021 salariul Galinei Stratulat a ajuns la 367.025 de lei pe an, iar pensia – la 323.831 de lei.

Au crescut şi conturile bancare ale magistrate, 5 la număr, în care păstrează 167.150 lei 90.095 euro.

În 2014, Galina Stratulat ajunge proprietara unui apartament de aproape 170 de metri pătraţi, evaluat la 1.520.836 de lei. Magistratul susţine ă apartamentu i-a fost transmis în proprietate cu condiţia întreţinerii pe viaţă.

În 2020, magistrata a mai cumpărat un apartament, de 48,8 metri pătraţi, pentru care a scos din buzunar 642.182 lei.

La fel, s-a îmbunătăţit considerabil situaţia familiei şi la capitolul mijloace de transport. În 2019, Galina Stratulat a cumpărat din salon un Hyundai nou-nouţ, pentru care a achitat 550.000 lei.

Iurie Bejenaru este în sistemul judecătoresc începând cu anul 1994, iar mandatul de judecător al CSJ îl deţine din 2008.

Iurie Bejenaru  csj.md

Iurie Bejenaru a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.

În 2012, magistratul declara un salariu de 97.759 de lei şi remitenţe din SUA de 8425 USD.

În 2007, Iurie Bejenaru a primit de la Primăria Durleşti un teren pentru construcţii, cu suprafaţa de 6 ari.
La sfârșitul anului 2021, jurnal.md a scris că judecătorul ar fi obținut un teren pentru construcții în Durlești, în baza unor acte false. El a respins acuzațiile și a spus că a aflat din presă despre faptul că decizia Consiliului orașul Durlești a fost falsificată. În 2016, magistratul a vândut terenul.

Iurie Bejenaru mai raporta pentru anul 2012 apartamentul de 70,9 metri pătraţi, cumpărat în 2001 cu 386.861 de lei, o gospodărie la ţară, primită donaţie în 2011 şi trei terenuri agricole care i-au fost donate în acelaşi an.

În 2011, Bejenaru şi-a cumpărat şi un automobil BMW, cu 110.000 lei.

Pentru anul 2021, magistratul a raportat venituri salariale de 262.975 lei, îndemnizaţii de boală de 77.076 lei şi economii la bancă de 488.840 lei. magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de 101.5 metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa 426 de mii de lei. Prin același contract de moștenire din 2016, Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din 2016, familia judecătorului conduce un Mercedes ML 350 CDI, fabricat în 2011, pentru care indică o valoare de 520 de mii de lei.

Ghenadie Plămădeală  Captură

Ghenadie Plămădeală are cea mai scurtă experienţă de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, fiind numit la 4 noiembrie 2021.

Cariera de judecător a început-o în 1999, la Judecătoria Hânceşti, iar în 2001 a fost transferat la Chişinău.

Spre deosebire de ceilalţi colegi de la CSJ, numele lui Ghenadie Plămădeală nu figurează în decizii CEDO contra Republicii Moldova şi nici în hotărârile de judecată luate în dosare de rezonanţă.

Familia Plămădeală se bucură de mai mulţi ani de donaţii generoase din partea rudelor. Astfel, magistratul deţine 10 terenuri, dintre care unul în intravilan, care au fost moştenite sau i-u fost donate. Ghenadie Plămădeală mai declară o casă de locuit de 131 metri pătraţi, un apartament de 69 metri pătraţi, un garaj şi trei imobile cu destinaţie nelocativă, toate fiindu-i dăruite în 2009.

Anul trecut, familia s-a bucurat de donaţii generoase din partea mamei soacre şi a surorilor – 13.265 de euro şi 27.340 de lei. Ghenadie Plămădeală a mai declarat şi remitenţe din partea surorii sale, în sumă de 33.000 euro.

Magistratul a mai raportat două automobile, un BMW-740i, procurat în 2015 cu 24.000 de euro, şi un BMW X3, procurat în 2019

Victor Micu csm.md

cu 279.300 lei.

Ghenadie Plămădeală a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 260.046 lei, iar soţia sa, angajată la SA Tracom, a contribuit la bugetul familiei cu 324.136 lei.

Victor Micu a fost numit în funcția de judecător în anul 1998. Patru ani mai târziu, magistratul a fost promovat în funcția de vicepreședinte al instanței de prim nivel din sectorul Rîșcani al municipiului Chișinău, iar în anul 2006, în funcția de președinte al Judecătoriei. Victor Micu este la al doilea mandat de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Magistratul a fost ales în funcția de președinte CSM de două ori, în anul 2014 și, respectiv, în anul 2018. Victor Micu a fost revocat din funcția de președinte CSM în iulie 2019, păstrându-și mandatul de membru al Consiliului.

În mai 2022, ANI a constatat că Micu a participat la o procedură de vot, în cadrul căreia a votat, inclusiv în privința propriei persoane, fără a respecta prevederile cadrului legal în materie de declarare a conflictelor de interese. Ulterior, în rezultatul investigației desfășurate și în baza noilor modificări aduse la legislația ANI, inspectorul de integritate a stabilit că prin participarea la acest vot, subiectul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, fără a-i aplica interdicții, deoarece acesta se află la prima abatare de la lege.

Pentru 2017, anul când s fost desemnat la CSJ, Victor Micu a raportat venituri salariale de 413.786 lei şi venituri din activitatea didactică de 30.403 lei.

Magistratul a mai raportat atunci 5 terenuri agricole, un apartament de pesrte 100 metri pătraţi procurat în 2009 cu 729.000 de lei, şi un automobil Volvo S80, cumpărat în 2011 cu 80.000 de lei.

În 2021, fiind doar membru al CSM, Victor Micu a avut venituri salariale mai mici, de 385.423 lei. Magisstratul nu mai avea în 2021 maşină, în scimb a primit în moştenire o casă de 141 metri pătraţi, estimată la 741.009 lei. Este vorba de casa socrilor de pe strada Drumul Crucii din Chişinău.

Luiza Gafton

Luiza Gafton activează în funcția de magistrat din 1991. În 2014 a fost numită în calitate de președinte al Judecătoriei Botanica, municipiu Chișinău, pe un termen de patru ani. Ulterior, în 2017 a fost numită în calitate de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Câteva luni mai târziu, magistrata este numită, până la atingerea plafonului de vârstă, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Alegerea Luizei Gafton la șefia Judecătoriei sectorului Botanica, în 2014, a fost marcată de proteste. Mai mulți locuitori din Băcioi au pichetat sediul CSM și au acuzat-o pe magistrată că a emis decizii ilegale, după ce a confirmat dreptul de proprietate al unui fost primar din Băcioi asupra unei fântâni arteziene, care alimenta cu apă 70% din localitate. Gafton a respins atunci acuzațiile, iar o procedură disciplinară împotriva ei nu a fost inițiată.

Tot în 2014, judecătoarea a mai ajuns în atenția presei după ce a cerut CSM înmatricularea gratuită a fiului său la studii, la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. Potrivit CSM, Gafton ar fi invocat în cererea depusă că s-ar afla în situație materială precară, iar fiul său a absolvit liceul cu note bune. Ținând cont de aceste argumente, CSM i-a admis cererea. Ulterior, Gafton a negat că ar fi invocat probleme financiare la depunerea solicitării.

Cu doi ani mai devreme, în 2012, magistrata își procurase un apartament de 51,1 metri pătrați, iar în 2009 - un automobil Land Rover de 424.000 de lei. În 2014, Comisia Națională de Integritate a inițiat un control în privința averii și a veniturilor magistratei, dar nu a depistat nereguli.

Luiza Gafton declara atunci 4 conturi bancare cu economii de 11021 euro şi 35.255 lei.

În 2021, magistrata ajunge o femeie bogată. Având venituri salariale de 459.511 lei, iar din pensie, de 323831, Gafton mai moşteneşte 7 terenuri agricole şi o casă de locuit cu terenul aferent şi mai multe acareturi.

Tot în 2021, magistrata şi-a cumpărat un apartament de 75 metri pătraţi, estimat la 1.216.800 lei.

Magistrata nu mai deţine la bancă în euro, în schimb, economiile în lei au ajuns la 119.032 lei.

Petru Moraru este magistrat din 2003. Timp de 11 ani a activat la Judecătoria Cahul, fiind în ultimii patru ani preşedintele

Petru Moraru Captură

instanţei. De acolo a fost promovat direct la Curtea Supremă de Justiţie. În 2015, magistratul a făcut parte din completul de judecători care i-a achitat pe Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, în dosarul 7 aprilie 2009.

Tot în 2015, la scurt timp de la promovarea la CSJ, magistratul a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate. Instituţia a verificat atunci dacă judecătorul a inclus toate bunurile şi veniturile în declaraţia de avere din anul 2013. În acea perioadă, Petru Moraru nu a indicat mai multe bunuri: „deținerea în proprietate, din 1996, a automobilului de model Audi 100, anul fabricării 1985, și calitatea de comodatar, la data declarării, al automobilului VW Touareg, anul fabricării 2005. Venitul în sumă de 150.000 de lei, obținut din înstrăinarea apartamentului, proprietate a declarantului din 04.08.2000. Opt conturi bancare, inclusiv salariale sau cu sold nesemnificativ la ziua declarării. Două construcții accesorii (bucătărie de vară și garaj) aferente casei de locuit declarate”, se arată în actul de constatare al CNI.

Membrii Comisiei au clasat însă cauza. „Ţinând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 de către Petru Moraru”, a motivat CNI. 

În 2021, Petru Moraru şi-a cumpărat automobil cu 10500 USD. Magistratul a trecut în declarație șase terenuri obținute în 2007 și 2010, trei fiind obținute din donațiii, iar altele trei fiind moștenite. Moraru mai indică în declarație că deține 5 apartamente, o casă de locuit de 104 m. p, dar și alte cinci spații imobiliare. Tot aici, judecătorul mai indică un autoturism de model Toyota Land Cruiser, fabricat în 2010 și comodat în 2016, un Mercedes fabricat în 2000 și împrumutat pentru folosință în 2014, dar și un automobil de model Mazda 6 pe care îl deține în proprietate. Magistratul a mai indicat în declarația de venit pentru 2019 că a contractat cinci credite, undele dintre ele scadente în anul 2020.

Nina Vascan  csj.md

Nina Vascan este singurul magistrat din lista celor care pleacă de la CSJ din cauza atingerii plafonului de vârstă.

Înainte să îmbrace mantia de judecător, în 1990, Nina Vascan a activat timp de 8 ani în Procuratură. A lucrat în Judecătoria Supremă, fostul tribunal Chişinău, Curtea de Apel Chişinău, îar în Curtea Supremă de Justiţie a ajuns în 2018.

În 2021, pe lângă venitul din salariu, de 409.682 lei, Nina Vascan a declsrat venituri din pensie, de 294.300 lei, 7200de lei au constituit alocaţia pentru merite deosebite faţă de stat, 27.215 i-a primit pentru incapacitatea temporară de muncă, iar 3220 de lei i-a obţinut din darea în arendă a terenurilor agricole moştenite în 2016.

Magistrata deţine economii la bănci de 49.512 lei şi 44.970 euro, care i-au adus o dobândă de peste 12.000 de lei.

În 2020, magistrata şi-a cumpărat o casă de 161,9 metri pătraţi, pentru care a scos din buzunar 1.369.562 lei.

 

 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii