Justiţie

Întoarcerea „fiilor risipitori”: ce facturi achită statul pentru extrădarea penalilor fugari

Extrădarea notarei Olga Bondarciuc
Autor: Viorica Mija
12/03/2024 13725

Anual, Republica Moldova alocă milioane de lei pentru a-i readuce acasă pe cetățenii săi certați cu legea. Fie că se ascund în alte state de pedeapsă, fie că abia urmează să ajungă în fața instanței de judecată, puțini dintre penalii fugari își dau consimțământul să facă de bună voie drumul de întoarcere. Totuși, numărul celor extrădați crește timid, iar odată cu acesta și mărimea bugetelor puse deoparte pentru astfel de misiuni. În majoritatea cazurilor, cei aduși în cătușe de peste mări și țări sunt figuranți necunoscuți publicului larg. În cazurile de rezonanță, așa cum ar fi cel al lui Ilan Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru escrocherii în proporții deosebit de mari în dosarul Frauda bancară, sau al lui Vlad Plahotniuc, judecat în lipsă, nu se întreved deocamdată circumstanțe reale ca aceștia să ajungă în timpul apropiat în custodia procurorilor. Portalul Anticoruptie.md a deconspirat detalii despre extrădarea de lux a omului de afaceri Veaceslav Platon, în 2016. Deși și în cazul acestuia se știe că se află în Marea Britanie, iar în Republica Moldova figurează în mai multe dosare, instituțiile de drept nu au depus deocamdată o cerere pentru extrădarea sa. 

 

Crește numărul extrădărilor, dar fără „figuranți celebri”

În anul 2023, statul a achitat o factură de peste 4 milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor ce vizează procedurile de extrădare a cetățenilor moldoveni. Aceasta reiese din răspunsul pe care l-am obținut de la șeful Direcției cooperare polițienească internațională a Poliției, Viorel Țentiu, la solicitarea expediată prin intermediul portalului vreauinfo.md. Ce-i drept, oamenii legii evită să ofere prea multe detalii atât despre circumstanțele în care au loc aceste extrădări, cât și despre aria geografică a extrădărilor.

Astfel, conform informațiilor furnizate, bugetul cheltuit pentru asigurarea extrădărilor în anul 2023 a constituit puțin peste 4 milioane 250 de mii lei, iar numărul de persoane extrădate a fost de 93. Un calcul matematic simplu ne arată că, în medie, o misiune de extrădare costă aproximativ 45 de mii de lei. Factura, fără îndoială, depinde de țara de unde sunt extrădate persoanele și costurile pe care le implică o astfel de procedură - biletele de avion sau, eventual, asigurarea condițiilor de cazare pentru angajații forțelor de ordine, în situația în care se întâmplă anumite tergiversări.

Din răspunsurile lapidare ale poliției, mai constatăm că numărul extrădărilor a crescut în anul 2023 față de 2022, de la 76 la 93 de persoane.

Cât a costat extrădarea fostului șef de la Căile Ferate

În anul 2022, chiar dacă au avut loc mai puține proceduri de extrădare, oamenii legii au reușit să-i aducă în fața instanței de judecată pe mai mulți figuranți în dosare de rezonanță.

Printre aceștia, fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, fostul director al Căilor Ferate, Iurie Topală, nepotul generalului de poliţie, Nicolae Alexei, Dorin Stratulat, dar și Olga Bondarciuc, notara care a autentificat mai multe contracte emise de firme afiliate lui Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon.

Conform răspunsului recepționat de la Direcția cooperare polițienească internațională a Poliției, extrădarea fostului șef de la Căile Ferate, Iurie Topală a costat bugetul de stat 40 185,96 lei.

Iurie Topală este vizat într-o cauză penală trimisă în judecată după extrădarea sa din Belgia, în care este învinuit că ar fi provocat prejudicii de peste 400 de milioane de lei. El este acuzat că ar fi favorizat două întreprinderi care acordau servicii de transport, în comun cu alți membri ai grupului criminal organizat. În acest dosar penal, procurorii au reușit să obțină aplicarea unor sechestre de aproximativ un milion de euro.  Iurie Topală a afirmat că acuzațiile la adresa sa sunt nefondate, iar în momentul plecării sale de la CFM întreprinderea funcționa fără probleme, iar angajații își primeau salariile la timp.

În luna februarie curent, Topală fost pus sub învinuire pentru că ar fi închiriat fraudulos locomotive din stânga Nistrului, provocând întreprinderii Căile Ferate prejudicii de peste 5.000.000 de lei.

Vladimir Andronachi a fost reţinut la 2 noiembrie 2022, în Ucraina, şi extrădat în aceeaşi zi poliţiştilor de frontieră moldoveni. Sursele portalului Anticorupţie.md au menționat că Andronachi se ascundea în Ungaria şi a venit în Ucraina unde avea interese de afaceri. Ex-deputatul moldovean a fost reţinut după ce a trecut din Polonia în Ucraina, fiind declarat indezirabil pe teritoriul ţării vecine. Politicianul a comentat că în privința sa produce un abuz, iar învinuirile care i se aduc nu sunt întemeiate.

În februarie curent, Andronachi, judecat cu ușile închise pentru escrocherie în dosarul Frauda Bancară, a acționat în judecată Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), care l-a inclus în lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor pentru acțiuni ce au urmărit destabilizarea situației interne din Republica Moldova sau pentru implicarea în acțiuni ce atentează la statalitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Inițial, Vladimir Andronachi a depus cererea la Judecătoria Chișinău, dar instanța a decis că acțiunea ține de competența Curții de Apel. Astfel, în data de 7 februarie, fostul democrat s-a adresat instanței de apel. 

Nepotul generalului de Poliţie, Nicolae Alexei, Dorin Stratulat, a fost extrădat de autorităţile de la Bucureşti, în pofida faptului că acesta deţine cetăţenie română. Dorin Stratulat este învinuit de omorul unui tânăr, care a fost împușcat în noaptea de 8 spre 9 august 2022, iar cadavrul acestuia a fost găsit în extravilanul satului Zubrești, raionul Strășeni. Dorin Stratulat, care deţine şi cetăţenie română, a reuşit să plece în România la scurt timp după ce a fost descoperit cadavrul victimei. La 12 octombrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a decis menținerea sentinței penale pronunțate de către Curtea de Apel București la 20 septembrie curent, prin care a fost dispusă admiterea demersului Procuraturii Generale a Republicii Moldova și extrădarea lui Dorin Stratulat. Nepotrul generalului Nicolae Alexei și fostului polițist Ion Stratulat urmează să fie tras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de omor intenționat.

Pe 15 iulie 2022, notara Olga Bondarciuc a fost extrădată autorităților moldovenești, după ce a fost reținută la Bruxelles, în septembrie 2021 și la aproape patru luni după ce a fost dată în urmărire internaţională. 

Notara a fost extrădată și predată inițiatorului căutării, Direcția cooperare polițienească internațională a Inspectoratului General al Poliției, în incinta Aeroportului Internațional Chișinău. 

În solicitarea Inspectoratului General de Poliţie, adresată Secretariatului General al OIPC Interpol, se menționa că Olga Bondaricuc „activa în calitate de notar și acționa în interesele organizației criminale, creată și condusă de către Plahotniuc Vladimir, fiind pusă sub învinuire pentru comiterea falsului în acte publice și declarație mincinoasă”.

Cu o zi mai devreme, ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, a semnat ordinul prin care notarei i-a fost retrasă licența. 

Pe 30 august 2022, notara a scăpat de arest preventiv. Numele Olgăi Bondarciuc figurează în raportul Kroll 2, notara fiind unul dintre acţionarii Unibank după ce a împrumutat câteva milioane de lei. Bondarciuc a activat în clădirea Global Business Center (GBC), care era proprietatea lui Vladimir Plahotniuc. În timp ce procurorii îi impută că a autentificat mai multe contracte emise de firme afiliate lui Platon, Șor și Plahotniuc, apărătorul său insistă pe nevinovăția clientei sale, declarând că în dosar nu există probe concludente.

Examinarea cauzei a început la sfârșitul lunii octombrie 2022, iar timp de trei luni s-au desfășurat cinci ședințe, primele două fiind amânate la solicitarea apărării. Ulterior, au fost întrerupte mai multe ședințe, la solicitarea apărării, fiind înaintată și o cerere de recuzare a judecătorului Tudor Stambol, în martie 2023, care a fost ulterior respinsă. Au urmat mai multe cereri de amânare, ultima fiind depusă pe 19 decembrie. Următoarea ședință este preconizată pentru data de 25 martie curent.

Vor schimba o închisoare pe alta

De altă parte, din luna februarie până la finalul anului curent, sute de mii de lei vor fi cheltuite pentru asigurarea biletelor de avion pentru a escorta în Republica Moldova persoanele deținute în alte țări. Singurul participant la licitația anunațată de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), în sumă totală de 384 800 lei, a fost compania Voiaj International, care a și câștigat procedura de achiziții, cu o ofertă de preț de 350 de mii 600 de lei.

Geografia deplasărilor cuprinde Belarus, Federația Rusă, Italia și Polonia, dar nu este clar din caietul de sarcini câte persoane vor fi escortate pentru a fi plasate în închisorile din Republica Moldova.

Cel mai costisitor lot propus de Voiaj International, în scădere față de prețurile estimate în Caietul de sarcini, este cel din/spre Moscova, fiind vorba în total de 154 800 lei, urmat de cel care prevede costurile avia pentru zborurile tur/retur din Minsk – 67 200 de lei. Pentru biletele din/spre Varșovia vor fi cheltuite 16 600 lei. Alte 12 mii de lei au fost rezervate pentru aducerea deținuților din Milano.

 

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii