Justiţie

Sponsorii bogați ai magistraților

Case, apartamente și zeci de mii de euro primite în dar

Autor: Mariana Colun
03/06/2021 11019

În fiecare an, zeci de judecători din Republica Moldova raportează că au acceptat cadouri. Anul 2020 nu este o excepție. Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a raportat în declarațiile de avere pentru anul trecut că a beneficiat de donaţii de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate. Nu mai puţin de 84 de magistrați dintre cei peste 400 care activează astăzi în judecătoriile din țară au indicat în actele prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit anul trecut cadouri, fie că e vorba de bani, mașini sau imobile.

Locuiește în casa părintească a fostului soț, donată fiului

Casa în care locuiește Viorica Mihaila. Foto: CIJM

Viorica Mihaila, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales anul trecut cu un imobil spațios. În declarația de avere și interese personale pentru 2020, magistrata a raportat cota parte de ½ dintr-un teren de 13 ari. De asemenea, judecătoarea a trecut pe hârtie cota-parte de ½ dintr-o casă de locuit cu suprafața de 168,7 metri pătrați, evaluată la 165.727 de lei. Contactată de reporterii portalului Anticoruptie.md, Viorica Mihaila a precizat că e vorba despre casa părintească a fostului soț, care a fost donată fiului ei. Casa a fost ridicată în anii 90 și înregistrată pe numele părinților lui Iurie Graur, fostul soț al magistratei.

În anul 2005, jumătate de imobil este trecut pe numele bărbatului, iar cealaltă jumătate este donată fiicei judecătoarei. În august 2020, Iurie Graur a cedat partea sa de imobil în favoarea fiului său.

Casa se află în satul Ghidighici, în aceeași curte cu alte două construcții accesorii, împrejmuite cu un gard din piatră. Toate cele trei imobile sunt acoperite cu țiglă metalică de culoare roșie. În partea laterală a casei de locuit sunt montate schele, semn că recent au avut loc renovări. În curte sta parcat automobilul de model Toyota RAV4 al magistratei, cu numere personalizate. Vecinii au confirmat că în această gospodărie locuiește judecătoarea Viorica Mihaila. 

Precizăm că Viorica Mihaila mai are un apartament de 66 de metri pătrați pe strada Cuza-Vodă din sectorul Botanica al Capitalei, iar anul trecut magistrata a mai investit într-un apartament de 75,15 metri pătrați și într-un garaj de 18,15 metri pătrați. Noile achiziții se cifrează la 1,3 milioane de lei. Pentru a și le permite, judecătoarea a împrumutat de la o persoană fizică 7.000 de dolari și a luat un avans de 20.000 de euro pentru vânzarea unui imobil.

Tranzacțiile cu imobile în interiorul familiei magistratei Ialanji

Casa înregistrată pe numele Arianei Ialanji. Foto: CIJM

Magistrata Arina Ialanji de la Judecătoria Chișinău a primit drept donație, în 2020, cota parte de ½ dintr-o casă de locuit de 231 de metri pătrați. Cealaltă jumătate din imobil i-a fost donată în 2019. Este vorba despre o casă cu trei niveluri și mansardă, amplasată în sectorul Botanica al Capitalei, în care nu pare să locuiască cineva. Imobilul a fost cumpărat în 1998 de părinții magistratei, Ana și Constantin Ialanji. În 2004, acesta a fost înregistrat pe numele Arinei Ialanji și a fratelui acesteia. În iulie 2017, jumătate din locuință a fost trecută din nou pe numele tatălui judecătoarei, iar în 2019, pe numele fiului de un an al magistratei. În septembrie 2020, cota de ½ din casa de locuit a fost înregistrată, din nou, oficial, pe numele Arinei Ialanji.

Tot anul trecut, magistrata a cedat cota parte de ½ dintr-o casă de locuit de 196,5 metri pătrați, situată în orașul Codru, în favoarea fratelui său. Contractul de donație a fost semnat la 18 august. Imobilul respectiv le-a fost donat fraților Ialanji încă în 2004.

Acestea nu sunt singurele tranzacții ale judecătoarei. În 2020 ea a vândut un automobil contra sumei de 115.000 de lei și a cumpărat un autoturism de marcă Toyota Prius, produs în 2013, pentru care a achitat 200.000 de lei. Magistrata nu a răspuns la apeluri pentru a oferi un comentariu.

Bani, terenuri și casă de locuit cu acareturi

Se pare că pentru Natalia Iordachi de la Judecătoria Chișinău, anul 2020 a fost unul prosper. Magistrata a primit cu titlu de donație cota de o doime dintr-un teren intravilan de 48 de ari precum și ½ din cinci terenuri agricole cu suprafața totală de 1,1 hectare. De asemenea, ea a primit drept donație o jumătate dintr-o casă de locuit de 117 metri pătrați cu trei construcții accesorii, de 42,5, 19, respectiv 53,2 metri pătrați. Valoarea totală a bunurilor primite drept donație se cifrează la 56 de mii de lei. Tot în 2020 magistrata a finalizat construcția unei case de locuit de 133,9 metri pătrați, a cărei valoare a fost estimată la 1,3 milioane de lei. În același timp, Natalia Iordachi a primit o donație în bani, de la o oarecare Doriana Chicu, în valoare de 500 de euro.

Și pentru Olga Cojocaru de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut a fost unul bogat. Ea a raportat cadouri în valoare de 85.000 de lei de la fostul soț, soacră și de la mama sa. Cea din urmă i-a cedat cota parte de ½ pe care o deținea într-o casă de 205,1 metri pătrați, cumpărată împreună cu Olga Cojocaru un an mai devreme. Valoarea cadastrală a imobilului este egală cu 1.893.673 de lei. Tot în 2020 judecătoare s-a pricopsit cu două automobile – un Peugeot fabricat în 2013, pe care magistrata l-ar fi cumpărat cu doar 20.000 de lei și un automobil de marcă SKODA Superb, anul fabricației 2018, pe care Cojocaru l-a luat în leasing. Valoarea automobilului se cifrează la 15.653 de euro.

Apartamente de la mamă și de la soacră

Grigorii Cazacu de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a obținut în 2020 o donație în valoare de 25.000 de lei de la mama sa. În același timp, în februarie 2021 el a primit cu titlul de donație un apartament de 18,6 metri pătrați, evaluat la 99.137 de lei. Chiar dacă nu avea o locuință proprie, în 2021, magistratul a luat în leasing un automobil aproape nou, de model Lexus, care valorează 39.290 de euro. În același timp, din declarația de avere pentru 2020 a judecătorului lipsește cota parte de 1/2 dintr-un teren intravilan de patru ari, pe care Cazacu a raportat-o anterior. De asemenea, lipsesc și eventuale venituri din înstrăinarea imobilului. Magistratul nu a răspuns la apeluri pentru a ne oferi un comentariu vizavi de averea declarată.

Magistrata Olga Jamba de la Judecătoria Soroca s-a ales cu o donație generoasă în 2020 – un apartament de 65,9 metri pătrați, în valoare de 376.746 de lei. Donația vine de la mama judecătoarei. Trei ani mai devreme, ea a mai raportat o locuință primită drept donație. E vorba de un apartament de 45,4 metri pătrați, în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului magistratei. 

Judecătorii cu imobile în folosință gratuită

Vila din Stăuceni în care ar locui Andrei Niculcea. Foto: RISE Moldova

Mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2020 că au primit în folosință gratuită apartamentele în care locuiesc. Este cazul Alinei Balan de la Judecătoria Orhei, care locuiește într-un apartament de 64,1 metri pătrați, înregistrat pe numele socrilor săi. Și Angela Bostan de la Curtea de Apel Chișinău din 2020 are dreptul de abitație pentru un apartament de 74 de metri pătrați înregistrat pe numele mamei sale. Judecătoarea a vândut anul trecut un apartament cu 170.000 de lei și a cumpărat un Lexus în valoare de 250.000 de lei.

Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău a depus mai multe declarații de avere și interese personale pentru 2020. Se întâmplă după ce RISE Moldova a publicat o anchetă despre averea și interesele magistratului. În ultimul act prezentat la ANI, Niculcea a raportat dreptul de abitație asupra unei case de locuit de 85,7 metri pătrați înregistrată pe numele părinților săi. Jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că, de fapt, Niculcea ar locui împreună cu concubina sa într-o casă spațioasă din localitatea Stăuceni, situată într-un cartier cu vile de lux de lângă Megapoliss Mall. „Vila are peste 170 de metri pătrați, este compusă din două nivele și decorată în stil modern”, scriau jurnaliștii.

Au moștenit terenuri și case de locuit

Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, Boris Bîrca de la Curtea de Apel Chișinău a moștenit în 2020 o treime din două terenuri și o casă de locuit cu suprafață de 152,7 metri pătrați cu două acareturi. Magistratul nu a raportat valoarea bunurilor obținute drept moștenire. Tot anul trecut el a vândut un automobil contra sumei de 60.000 de lei, după care a cumpărat un altul, de marca Toyota RAV4, pentru care a scos din buzunar 260.490 de lei.

Judecătoarea Veronica Carapirea de la instanța de fond din Cimișlia a moștenit anul trecut o casă de locuit de 134 de metri pătrați și terenul pe care este situat imobilul. Victor Boico de la Curtea Supremă de Justiție a moștenit anul trecut ½ dintr-un lot de pământ extravilan de șase ari, evaluat la 54.124 de lei.

Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți este un adevărat moșier. Anul trecut ea a intrat în proprietatea altor două terenuri agricole cu suprafața totală de 1,47 de hectare. Cota parte de ½ din loturile respective a fost cumpărată, iar altă jumătate i-a fost donată. Ramona Moșneguțu de la Judecătoria Orhei a primit drept donație un lot agricol cu suprafața de șapte ari.

Zeci de mii de euro, ajutor de la socri și părinți

Colaj: CIJM

Anul 2020 a fost unul prielnic pentru donații în bani în cazul mai multor magistrați de la judecătoriile din țară. De exemplu magistratul Alexandru Mardari de la Judecătoria Chișinău a obținut în 2020 o donație în mărime de 60.000 de euro de la mama sa. Magistratul a folosit acești bani pentru a procura un apartament cu suprafața de 166 de metri pătrați, pentru care a achitat 110.890 de euro, dar și un garaj cu suprafața de 20,3 metri pătrați, pentru care a plătit 9.845 de euro. Alexandru Ceban a beneficiat și el de donații substanțiale în valoare totală de 43.500 de euro. Donația a venit de la părinții acestuia în urma înstrăinării locuinței aflate în posesia familiei magistratului. Ceban a folosit acești bani pentru a cumpăra un lot de pământ cu suprafața de trei ari, pentru care a achitat 583.740 de lei. De asemenea, judecătorul și-a înnoit parcul de automobile. El a vândut trei autoturisme cu 832.000 de lei și a cumpărat în loc alte patru mijloace de transport, pentru care a achitat 815.000 de lei – un camion, o motocicletă și două automobile, de marcă BMW, respectiv Volvo.

Președintele Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, au obținut anul trecut donații în mărime de 12.250 de euro și 29.300 de dolari. Donațiile respective au venit de la soacra, tatăl și fratele magistratului și reprezintă ajutor bănesc pentru dobândirea cotei părți dintr-un apartament și ajutor financiar pentru achitarea studiilor fiului lui Clima. Judecătorul a vândut în 2020 un apartament și a cumpărat o nouă locuință cu suprafața de 193,8 metri pătrați, pentru care a achitat 1.464.000 de lei. Pe magistrata Hristina Craveț de la Judecătoria Bălți mama a ajutat-o să își procure o locuință, dăruind 25.000 de euro. Astfel, judecătoarea a cumpărat în ianuarie 2020 un apartament de 62,1 metri pătrați, pentru care a plătit 738 de mii de lei. Familia magistratului Igor Barbacaru de la Judecătoria Chișinău avea în proprietate un apartament amplasat pe bulevardul Moscovei din Capitală. Judecătorul, părinții și sora sa dețineau câte o pătrime din locuință. Imobilul a fost vândut anul trecut, iar toți banii au ajuns în buzunarul magistratului, după ce părinții și sora sa i-au dăruit suma de 22.875 de euro, echivalentul a trei pătrimi din costul apartamentului. Pe magistrata Angela Ciubotaru tata „a sponsorizat-o” anul trecut cu 5.000 de dolari și 15.000 de euro. Și Igor Mozgovoi de la Judecătoria Bălți are rude generoase. Acestea i-au transferat pe cont 12.450 de euro. Socrii lui Igor Bațalai de la Judecătoria Chișinău i-au dăruit 11.215 euro. Magistratul a cumpărat anul trecut un automobil de marcă BMW, fabricat în 1995, pentru care susține că a achitat doar 10.000 de lei.  

Donații de zeci de mii de euro de la nunți și cumetrii

Din declarațiile de avere depuse de mai mulți judecători reiese că o sursă bună de câștig continuă să fie evenimentele de familie. Mai mulți magistrați nu au renunțat să le organizeze chiar și în contextul pandemiei de coronavirus și au beneficiat anul trecut de zeci de mii de euro și sute de mii de lei în urma ceremoniilor. Totuși, sumele pe care le-au raportat judecătorii după nunți, cumetrii sau alte evenimente sunt mai mici în comparație cu anii trecuți. Judecătorul care a beneficiat de cei mai mulți bani în urma unui eveniment civil este Vladislav Schibin. Împreună cu soția sa, care este asistent judiciar la Curtea de Apel Chișinău, Schibin a adunat de la rude și prieteni 24.000 de euro. Cu o parte din acești bani, judecătorul și-a cumpărat un automobil de model Volkswagen Touran, fabricat în 2013, pentru care a achitat 125.000 de lei.

Colaj: CIJM

Câștiguri în mărime de 10.000 de euro a avut anul trecut după oficializarea căsătoriei și magistrata Iraida Secrieru-Coșleț de la instanța de fond din Capitală. De asemenea, ea a obținut, separat, încă o donație de 1.500 de euro. Magistratul Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău a câștigat la un eveniment civil 198.000 de lei. Suma de 3.000 de euro a fost donată de soacra sa, iar alte 110.000 de lei au venit de la părinții lui Dragoș Crigan, Maria și Boris Crigan. Cel din urmă este fost procuror. Anul trecut judecătorul a cumpărat două autovehicule – un automobil de model Toyota RAV4, fabricat în 2008, pentru care a achitat 150.000 de lei și un ATV produs în 2014, pentru care a scos din buzunar încă 120.000 de lei. 187.000 de lei a reușit să adune în urma botezului copiilor minori magistratul Vasile Nogai de la Judecătoria Drochia.

Câștiguri mai modeste a avut Ion Volcovschi de la Judecătoria Cimișlia, care a strâns „doar” 130.000 de lei din donațiile de la cumetrii și zile de naștere. Încă 200 de dolari și 3.000 de euro au ajuns în bugetul familiei judecătorilor de la mai multe rude apropiate. Magistratul Sergiu Stratan de la Judecătoria Chișinău a obținut la nuntă donații de 6.500 de euro. Rude apropiate i-au mai expediat donații de peste hotare în mărime de 940 de euro. Anul trecut judecătorul a vândut un Mercedes cu 250.000 de lei și a cumpărat în loc un Lexus pentru care a achitat 300.000 de lei.

Mii de euro și sute de mii de lei, ajutoare pentru magistrații de la Chișinău și din țară

Mai mulți judecători din instanța de fond de la Chișinău au beneficiat anul trecut de donații generoase. Magistrata Natalia Mămăligă s-a pricopsit în 2020 cu o donație de 1.200.000 de lei de la socrul său, Vasili Mămăligă. 6.000 de euro a obținut magistratul Corneliu Guzun de la o oarecare Lucia Buga, în timp ce Ghenadie Plămădeală a primit în dar 5.000 de euro de la mama sa și 14.883 de lei de la o oarecare Lidia Berdan. Magistrata Svetlana Vîșcu a fost ajutată de mama sa cu 5.000 de euro. O donație de 100.000 de lei a primit de la o oarecare Lidia Bulbas și  Angela Furdui de la Judecătoria Chișinău.

După ce a beneficiat de donații, magistratul Stanislav Rău a cumpărat un 
automobil de model Volkswagen Passat

Anul 2020 a fost bogat și pentru unii magistrați de la judecătoriile din țară. Astfel, magistratului Emil Bulat de la Judecătoria Hâncești i-au fost oferite, cu titlu de donație, două terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare, în valoare totală de 18,4 mii de lei. De asemenea, judecătorul a beneficiat în 2020 de o donație generoasă în valoare de 200.000 de lei de la tatăl său. Banii respectivi l-au ajutat pe Bulat să cumpere o casă cu acareturi, cu suprafața de 182 de metri pătrați, pentru care a scos din buzunar circa 285 de mii de lei. Judecătorul Stanislav Rău de la instanța de fond din Comrat în 2020 a fost beneficiarul mai multor transferuri, iar suma totală a acestora se cifrează la 167.408 lei. Cu acești bani magistratul și-a cumpărat un automobil de marcă Volkswagen Passat, fabricat în 2013, pentru care a achitat 8.400 de euro.

Și magistratul Eugeniu Ciubotaru de la Judecătoria Orhei a beneficiat anul trecut de o donație în valoare de 8.000 de euro, care l-a ajutat să își procure un automobil de marcă Renault Talisman, produs în 2016, în valoare de 240.000 de lei. Dorina Cebanița de la Judecătoria Orhei a beneficiat anul trecut de mai multe transferuri de peste hotare. În conturile ei au intrat în două tranșe 150 de euro, respectiv 7.450 de euro. În 2020 Cebanița a cumpărat cu 60.000 de lei un automobil de model Renault Megane, fabricat în 2012. Colega sa de la Judecătoria Hâncești, Diana Corlăteanu, a fost ajutată anul trecut de părinți cu 150.000 de lei. Și ea la rândul său a procurat un automobil de model Nissan Juke, anul fabricației 2013, pentru care a scos din buzunar 196.000 de lei.

Magistratul Mihail Cojocaru de la Judecătoria Bălți a cumpărat anul trecut o casă. Pentru a-și putea permite achiziția, judecătorul a vândut un imobil, a luat două credite, dar a fost ajutat și de mama sa, cu 7.000 de euro, iar o donație în valoare de 15.000 de lei a venit de la o oarecare Valentina Baxan. Socrii lui Vitalie Munteanu de la Judecătoria Comrat i-au făcut o donație de 100.000 de lei. Judecătorul i-a folosit pentru a-și procura un automobil de marcă Toyota Auris, fabricat în 2010, care a costat 30.000 de lei. Ion Ghizdari de la Judecătoria Ungheni a fost anul trecut beneficiarul unor donații în valoare de 111.700 de lei. Banii au venit de la părinții, respectiv socrii magistratului. Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat a primit anul trecut o donație de 100.000 de lei de la mama sa, Terzi Parascovia, care este pensionară. Și în anii precedenți judecătorul a raportat ajutoare generoase de la mama sa. Și colegul său de la Curtea de Apel Comrat, Dmitrii Fujenco, a fost ajutat anul trecut de părinții săi, cu 100.000 de lei.

Judecătorii cu donații „modeste”

În comparație cu donațiile colegilor lor, ajutoarele de mii de lei ale unor magistrați sunt mai degrabă modeste. Magistratul Alexandru Zadorojniuc de la Judecătoria Soroca a beneficiat anul trecut de o donație în valoare de 2.500 de euro de la tatăl său. Judecătorul a vândut în 2020 un automobil și cumpărat un altul, de marcă Toyota Rav 4 Sport, produs în 2012, pentru care ar fi achitat 80.000 de lei. Pe piața de automobile un autovehicul de acest model, fabricat în 2012, costă de peste trei ori mai scump, în jur de 14 mii de euro. Magistratul Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni a obținut donații în valoare de 1.900 de euro și 10.000 de ruble de la Ceban Alina și Pascari Nadejda. Aliona Sârbu de la Judecătoria Cahul a primit în 2020 donații în sumă de 30.000 de lei de la rude. Soacra magistratului Victor Potlog de la Judecătoria Cimișlia i-a făcut o donație de 1.500 de euro.

După ce a beneficiat de donații, magistratul Alexandru Zadorojniuc ar fi cumpărat un 
automobil de model Toyota RAV4 Sport cu doar 80.000 de lei

Ana Costiuc de la Judecătoria Căușeni a primit de la o oarecare Elena Hachi, o donație de 500 de euro, în timp ce colegul său, Dan Dubcovețchi, a fost ajutat cu 300 de dolari. Suma de 1.300 de euro a fost donată magistratei Ana Bologan de la Judecătoria Cahul de o rudă apropiată. Colegul său, Evgheni Bancov, a beneficiat de 30.000 de lei de la tatăl lui. Sergiu Caraman de la Judecătoria Criuleni a primit de la rudele apropiate, cu ocazia botezului copilului, 1.500 de euro și 1.000 de dolari. Ana Cucerescu de la Judecătoria Chișinău a fost ajutată de mama sa cu 3.500 de euro. Tot ea a semnat un contract de comodat pentru un apartament de 90 de metri pătrați, în care locuiește în prezent Ana Cucerescu. În același timp, în 2020 magistrata a obținut dreptul de folosință a unui automobil de model Nissan Qashqai înregistrat pe numele tatălui ei. Magistrata Elena Costiuc de la Judecătoria Chișinău a beneficiat de un ajutor material din partea fratelui său, în mărime de 45.000 de lei.

Eduard Balan de la Judecătoria Bălți a beneficiat anul trecut de o donație în mărime de 20.000 de lei de la un oarecare Ion Popescu. În 2020, judecătorul a vândut un automobil și a luat un credit, după care cumpărat un apartament cu suprafața de 125,4 metri pătrați și un garaj de 30 de metri pătrați. Colega lui Balan, Svetlana Ghercavii, a primit anul trecut un transfer de la mama sa, Maria Kolotova, în mărime de 30.000 de lei. Tot de remitențe din Federația Rusă a beneficiat și Sergiu Ciobanu de la Judecătoria Chișinău. Zinaida Donetcova i-a transmis 200 de euro. Colegul lui Ciobanu, magistratul Petru Păun, a obținut o donație modestă de 250 de euro de la o oarecare Elena Cebotariova. O donație în valoare de 3.000 de euro a intrat în bugetul familiei Valentinei Garabagiu de la instanța de fond din Capitală de la sora sa, stabilită peste hotare. Și Nicolae Ghedrovici de la Judecătoria Anenii Noi a obținut donații în 2020 – 3.000 de euro, de la mama sa. Magistratul a adăugat această sumă la creditul pe care l-a luat anul trecut și a procurat un apartament de 71,4 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar 593.000 de lei.

Ala Ucrainteva, magistrată la Judecătoria Strășeni, a primit o donație de 28.530 de lei de la o oarecare Olga Rusu. În 2020, judecătoarea a intrat în proprietatea unui apartament de 38,1 metri pătrați, care a costat 25.200 de euro. Mariana Hanganu de la Judecătoria Comrat a primit un transfer în sumă de 1.500 de euro de la sora sa, beneficiarul efectiv al sumei, potrivit magistratei, fiind părinții și nepotul său. Judecătorul Vitalie Cotorobai de la Curtea de Apel Chișinău a acceptat donații în mărime de 2.000 de dolari și 800 de euro de la o rudă apropiată. În urma evenimentelor de familie, magistrata Rodica Berdilo de la instanța de fond din Capitală a adunat 18.000 de lei. Colegul ei, Veaceslav Nicula, a primit cadou de la mama sa 10.000 de lei. Și judecătoarea Vasilisa Muntean a beneficiat anul trecut de ajutoare bănești. Părinții și rudele apropiate i-au donat în total 49.100 de lei, 60.000 de ruble și 2.000 de euro. Garri Bivol de la Judecătoria Chișinău a acceptat de la sora sa, stabilită peste hotare, o donație de 3.000 de euro. Colega sa, Natalia Russu, s-a ales cu 24.000 de lei de la o rudă apropiată. 500 de lire sterline și 1.500 de euro i-au fost transferați în 2020 și magistratei Svetlana Bubuioc de la instanța de fond din Bălți. Irina Maxim de la Judecătoria Chișinău a adunat de la rude, în urma evenimentelor de familie, 1.300 de euro și 75.000 de lei. Colega ei, Corina Ursachi, s-a pricopsit cu 3.125 de euro după organizarea evenimentelor de familie.

Magistrata Veronica Cuculescu de la Judecătoria Orhei a primit 1.400 de la o persoană cu numele Zinaida Bodișteanu. 90.000 de lei i-a donat sora Mariei Tertea de la Judecătoria Chișinău.

32.000 lei și 250 dolari sunt donațiile indicate în declarația de avere pentru anul trecut de magistrata Marina Curtiș de la Judecătoria Cahul. Magistrata, care crește singură cinci copii, ne-a spus că a procurat un apartament prin programul Prima Casă și mama sa, care lucrează peste hotare, și sora sa, care locuiește în străinătate, au ajutat-o să platească ratele pentru apartament. 

Tatăl magistratului Roman Mazureț de la Judecătoria Chișinău i-a dăruit 40.000 de ruble în legătură cu nașterea nepotului său. Anul trecut magistratul s-a despărțit de un automobil și a vândut un apartament, dar a obținut cheile de la alte două automobile – un Suzuki și un Renault Scenic, pentru care a achitat 150 de mii de lei. Boris Talpă de la Judecătoria Criuleni a beneficiat de donații de la Elena și Valentin Pogor în mărime de 30.000 de lei. Anul trecut, judecătorul a vândut două apartamente, a luat trei credite și și-a cumpărat o casă, pentru care a achitat 130.000 de euro.

Magistrata Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău a acceptat o donație de 1.000 de euro de la o oarecare Ala Caraman. Anul trecut judecătoarea a vândut un automobil contra sumei de 140.000 de lei, după care a cumpărat, cu 200.000 de lei, o Toyota Auris, produsă în 2015. Rudele apropiate i-au dăruit lui Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul suma de 8.000 de lei. Magistratul a mai luat un credit în valoare de 120.000 de lei și a procurat un automobil de model Toyota, pentru care a achitat 180.000 de lei. Magistrata Eugenia Culinca de la Judecătoria Chișinău a obținut anul trecut o donație de 2.000 de euro de la rude. Ea a vândut trei automobile, încasând 17.800 de euro și 336.000 de lei și a luat în loc altele două, un Mercedes pentru care a plătit 12.000 de euro și un Toyota RAV4, nou-nouț, în valoare de 31.422 de euro, pe care l-a luat în leasing. Colegul ei, Gheorghe Balan, a beneficiat anul trecut de donații în valoare de 4.000 de euro. Și el a vândut două bunuri, a mai împrumutat 6.000 de euro de la o persoană fizică, după care a cumpărat un automobil de marcă Skoda, nou-nouț, pentru care a achitat 19.700 de euro.

După decesul tatălui, Djeta Chistol de la instanța de fond din Capitală a primit drept moștenire 7.500 de lei. Colega ei, Nadejda Mazur, a moștenit de la tatăl ei suma de 23.080 de lei, în timp ce Nina Arabadji a primit drept moștenire 30.000 de hrivne, pensia tatălui. După decesul soțului, magistrata Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău, a primit de la prieteni și rude 47.000 de lei cu titlu de ajutor de deces.

Galina Bostan

Expert: „Ipocrizia sistemului a atins cote îngrijorătoare”

Experții consideră că deseori, funcționarii din Republica Moldova raportează donații pentru a masca veniturile a căror proveniență nu pot să o demonstreze. „De obicei, sunt acceptate donațiile din partea prietenilor, rudelor sau altor persoane apropiate, care oricând ar putea să confirme că au făcut astfel de donații. Este un instrument pe larg utilizat de funcționarii noștri publici. Eu presupun că o parte din donațiile raportate de către judecători sunt reale, dar cu certitudine avem și donații fictive, când magistrații pur și simplu au vrut să-și justifice anumite bunuri sau contravaloarea bunurilor care se află în patrimoniul lor”, punctează Galina Bostan, președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. „Noi avem o mare problemă - dacă întrebați cetățenii noștri care din categoriile juriștilor sunt cele mai bogate, răspunsurile cu siguranță vor fi că cei mai bogați sunt procurorii și judecătorii, iar ei sunt tocmai profesioniștii plătiți din banii publici”, este de părere experta. Potrivit ei, eforturile Autorității Naționale de Integritate, instituția abilitată cu verificarea averilor funcționarilor, de identificare a magistraților ale căror bunuri au o valoare ce depășește veniturile dobândite sunt mai degrabă anemice. „Pot spune cu certitudine că totul depinde mult de calitățile personale ale inspectorului de integritate, de profesionalismul și diligența acesteia.”

Experta mai punctează că donațiile care maschează veniturile a căror proveniență nu poate fi demonstrată sunt un fenomen local. „În primul rând, trebuie să vorbim de profunzimea fenomenului în sine. Dacă în alte state, astfel de situații constituie excepții, cu părere de rău, la noi este o regulă. Anvergura fenomenului este atât de mare și ipocrizia sistemului a atins cote atât de îngrijorătoare, încât noi avem o problemă foarte mare cu funcționarii publici. Nu sunt adepta funcționarilor publici săraci, dar pentru mine e evident că asta depășește orice logică. Eu aș fi acceptat că noi dobândim averi pe parcursul vieții, muncim, dar asta depășește normalul. Noi toți trăim în Republica Moldova și știm cum se fac banii, cât se cheltuie și cât poți să agonisești în X ani de muncă”, conchide experta.

ANI: „În cadrul controlului realizat de către inspectorii de integritate este imposibil de a stabili cu certitudine dacă mijloacele bănești au fost obținute prin metode infracționale”

În martie curent, în cadrul unei ședințe a Consiliului de Integritate al ANI, președinta Maia Sandu s-a arătat nemulțumită că în trei ani, de când a fost reformată instituția, au fost inițiate doar șase cazuri de confiscare a averilor dobândite ilegal și niciunul finalizat. Printre cele șase cazuri, nu se număra niciun judecător. Abia la sfârșitul lunii mai curent, ANI a anunțat că magistratul Denis Guzun de la Judecătoria Chișinău riscă să rămână fără funcție, dar și fără 3 milioane de lei, după ce inspectorii au depistat, în cadrul procedurii de control al averii, o diferență substanțială între averea dobândită și veniturile obținute în mărime totală de aproximativ 3 milioane de lei. ANI a sesizat Procuratura Generală și a dispus confiscarea averii.

Solicitată de reporterii portalului Anticoruptie.md, ofițerul de presă al ANI, Maria Dastic, a precizat că instituția nu este abilitată să cerceteze caracterul infracțional al așa-ziselor donații. „În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, subiecții declarării au obligația de a declara veniturile obținute de către aceștia împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina în anul fiscal precedent. Donațiile și moștenirile se indică în caseta Venitul obținut din donații și moșteniri. Corectitudinea datelor indicate în declarațiile depuse se verifică în cadrul controlului averii și intereselor personale. Astfel, în situația în care subiectul declarării a declarat sume impunătoare în caseta Venitul obținut din donații și moșteniri, acestuia i se solicită prezentarea actelor care ar confirma proveniența acestora.

Unii judecători, procurori, dar și alți subiecți ai declarării indică venituri obținute în urma organizării ceremoniilor Căsătorie, Cumetrie sau Zi de naștere. Dacă venitul obținut din donații reprezintă sursa în baza căreia s-au efectuat achiziții de bunuri imobile și mobile, simpla declarare a acestora nu este suficientă. Veridicitatea obținerii veniturilor de la aceste evenimente urmează a fi confirmată, ținând cont și de faptul că evenimente de așa gen implică și cheltuieli enorme. Prezența caracterului infracțional al așa-ziselor „donații” nu poate fi analizată în abstract, ori în cadrul controlului realizat de către inspectorii de integritate este imposibil de a stabili cu certitudine dacă mijloacele bănești au fost obținute prin metode infracționale. De competența Autorității ține efectuarea controlului averii, solicitarea confiscării averii nejustificate pe cale civilă și eventual sesizarea altor organe în cazul prezenței indicilor privind săvârșirea unei infracțiuni. Prin urmare, cercetarea sub aspectul luării de mită se realizează de către alte instituții”, a precizat Maria Dastic.

Precizăm că procurorii au inițiat anterior mai multe dosare pe numele unor judecători, pentru îmbogățire ilicită, între care fostul președinte al CSJ, Ion Druță și colegul său, Oleg Sternioală. Dosarele lor însă nu au fost trimise în judecată. Primul magistrat trimis pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită este Oleg Melniciuc, ex-președintele fostei Judecătorii Râșcani din Chișinău. Dosarul a fost pornit de procurori în vara anului 2017, iar din octombrie 2018, este cercetat în instanța de fond.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii