Social

„Al doilea Cernobîl”

Războiul din Ucraina, bombă ecologică cu efect întârziat 

Foto: Green European Journal
Autor: Viorica Mija
04/06/2022 15912

Mașina rusă de război a mutilat deja peste 80 de mii de km pătrați din teritoriul Ucrainei. Grupurile multidisciplinare de monitorizare a stării naturii au semnalat peste  300 de cazuri de ecocid. Crimele împotriva naturii au fost documentate, iar dosarele vor ajunge pe masa tribunalelor internaționale pentru a fi obține despăgubiri. Unele „răni” ale naturii sunt însă practic incurabile, avertizează ecologiștii din întreaga lume. În Bulgaria și România, care au frontieră comună cu Ucraina, Marea Neagră aduce deja la mal mărturii clare ale unei catastrofe ecologice iminente, iar în Republica Moldova, care se află la doar câteva zeci de kilometri de zonele în care se duc lupte continue, există semne clare de înrăutățire a stării mediului.

Experți: Republica Moldova are propriul „butoi de pulbere”

Putin duce în Ucraina un război dublu. Unul îndreptat împotriva poporului ucrainean, iar altul, nu mai puțin feroce și perfid, împotriva naturii. Fiecare zi aduce noi rapoarte dezolante despre cum armata rusă distruge mediul Ucrainei cu arme cu potențial toxic extrem. În unele orașe, mai intens bombardate, toxicitatea aerului și solului au atins cote extreme. Efectele profunde și de lungă durată pe care războiul le are asupra calității aerului, pământului și apei din Ucraina nu le mai pune nimeni la îndoială. Întrebarea de principiu este când și cum aceste schimbări de mediu vor atinge țările vecine.

O imagine surprinsă în data de 9 mai, care ar arăta o urmă lăsată de o rachetă, a panicat locuitorii satului Talmaza din raionul Ștefan Vodă, care se află la aproximativ 50 de kilometri de frontiera moldo-ucraineană. Aceasta a fost publicată pe facebook de către ex-vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari. Unii localnici cred că putea fi o rachetă lansată dinspre zona transnistreană, alții povestesc că au privit cu groază la cer, crezând că zona de conflict s-a extins până aproape de granițele Republicii Moldova.

Sursa foto : FB Alexandru Slusari

În același timp, una dintre locuitoare ne-a povestit că la sfârșitul lunii martie un nor albiu a fost observat de-asupra satului. Acesta s-a reținut pe cer aproximativ o oră, după care vântul l-a mișcat spre granița ucraineană. Oamenii din partea locului presupun că norul provenea de la  incendiile care au izbucnit în zona de excludere a centralei nucleare de la Cernobîl și au ținut toată lumea în suspans pe parcursul a două săptămâni.

Am solicitat de la Agenția de Mediu, prin intermediul portalului vreauinfo.md, informații despre nivelul de radioactivitate din raionul Ștefan Vodă, pe parcursul lunilor februarie și martie. Din datele furnizate se poate vedea că maxima a fost atinsă pe 1 și 2 martie curent, atunci când s-a atestat 0,22 μSv/h.

Marina Lungu, şefa Laboratorului de referință de mediu din cadrul Agenției, spune că indicii puțin crescuți nu ar avea legătură cu incendiile de la Cernobîl.

„În comparație cu alte țări, Republica Moldova operează cu o  limită de avertizare mult mai joasă, de 0,25 μSv/h. Respectiv, indicele de 0,22 μSv/h nu trebuie să ne sperie. Situația de la Ștefan Vodă are legătură cu fenomenele atmosferice, și anume ploile torențiale. În contextul temerilor care au apărut în spațiul public, am recurs la măsurări suplimentare, am monitorizat situația și am testat un registru mai mare de parametri. Concluzia este că anume  după așa episoade atestăm o creștere neînsemnată a nivelului de radioactivitate”, precizează Marina Lungu.

 

În Republica Moldova, sistemul de monitorizare a aerului este actualizat zilnic. Se folosesc informații de la 17 stații de monitorizare, pe baza prelevării manuale a probelor. Dar nu toată Republica Moldova este acoperită în totalitate, existând zone gri care nu intră în statistici. Doar municipiile Chișinău, Bălți, Bender, Tiraspol și Rîbnița sunt acoperite de sistemul de monitorizare respectiv. Alte 2 stații de monitorizare automată sunt situate la Rezina și Leova.

Ecologistul Alecu Reniță consideră că e foarte complicat să ne pronunțăm acum despre amploarea catastrofei ecologice, pe care a generat-o și o generează cu fiecare împușcătură armata lui Vladimir Putin. Situația din Republica Moldova depinde de durata războiului, dar și de distanța la care se desfășoară atrocitățile. Cu cât mai aproape suntem de zona de conflict, cu atât mai departe sunt speranțele pentru un cadru natural sănătos. Momentan, spune ecologistul, există toate semnalmentele că mediul suferă și strigă după ajutor nu mai puțin decât oamenii. Chiar după încheierea războiului va fi nevoie de ani de zile pentru a documenta prejudiciile imense aduse mediului.

Republica Moldova are ”propriul butoi cu pulbere”, și anume depozitul de muniții de la Cobasna, cel mai mare din Europa de Est, susține activistul de mediu. El consideră că acum eforturile statului ar trebui să se concentreze pe acțiuni care ar consolida siguranța în zonă. „Depozitul de la Cobasna este o chestiune de prioritate pentru țara noastră. În cazul în care se întâmplă vreo nenorocire acolo, noi o să fim victime directe. Acele zeci de mii de tone de muniţii necunoscute, cu termen depășit, reprezintă o problemă internaţională și un pericol continental. Nu se știe ce fel de arme sunt păstrate acolo, poate fi vorba despre arme chimice sau biologice”, spune ecologistul

Nu se știe exact câte tone de muniții sunt păstrate în depozit, deoarece nu s-a reușit organizarea unui audit, din cauza reticenței părții ruse. Din informațiile care se vehiculează ar fi vorba 20 de mii de tone de arme și muniții din perioada sovietică, provenind de la fosta Armată a 14-a a Uniunii Sovietice, precum și din fosta RDG și Cehoslovacia. Conform unui studiu al Academiei de Științe a Moldovei, o eventuală explozie a depozitului militar de la Cobasna ar putea fi comparată cu detonarea unei bombe nucleare de 10 kilotone.

Serviciile de securitate ucrainene: Putin a dispus defrișarea totală în teritoriile ocupate

Terra Motion APSIS, care folosește datele de satelit Sentinel-1, arată amploarea dezastrului lăsat în urmă de atacurile rușilor. Într-o zonă cu o densitate sporită de mine din estul Ucrainei, care au fost inundate în urma bombardamentelor, scoarța terestră practic s-a umflat, modificând chiar relieful pământului. Zona hașurată cu albastru indică transformări aproape ireversibile, impactul asupra ecosistemului regional fiind unul devastator.

Sursa: Motion Terra

În același timp, experții susțin că până la o catastrofă ecologică de proporții, cel puțin regională, este doar un singur pas. Substanțele periculoase degajate de armele de distrugere în masă otrăvesc aerul. În funcție de vânt însă, particulele otrăvitoare ar putea călători sute sau mii de kilometri. Acestea  sunt cele mai dăunătoare sănătății din cauza vitezei mari și a ușurinței cu care ajung în sânge. 

Totodată, analizele arată că, în urma bombardării siturilor industriale, benzinăriilor, rafinăriilor au loc scurgeri masive de elemente nocive în pământ și ape.

Organizația Truth Hounds a prelevat o probă de apă uzată din mina Tsentralna. Rezultatele analizelor compoziției apei au relevat un conținut dramatic de cloruri și sulfați, ceea ce ridică mari problemă de securitate pentru mediu și oameni.

Conținutul de sulfați și cloruri, în creștere dramatică

Experții spun că explozia unui kilogram de trotil eliberează aproximativ 300 de litri de oxid nitric și monoxid de carbon. În timpul detonării rachetelor și obuzelor de artilerie, se formează o serie de compuși chimici, precum și o mare cantitate de materie organică toxică, oxidând solurile din jur, lemnul, gazonul, structurile.

„Folosirea armelor interzice de convențiile de la Geneva încă din 1977, așa cum ar fi proiectilele cu fosfor, este încă o dovadă a faptului că rușii poartă un război fără reguli. Acest tip de proiectile poate arde chiar și sub apă și „înghit” cantități uriașe de oxigen. De fapt, orice împușcătură se face direct în inima naturii. Sper ca rușilor să le ajungă raționament să nu recurgă și la alte arme interzise”,  a  spus pentru anticoruptie.md ex-ministrul Apărării Vitalie Marinuța.

Informațiile lui Marinuța sunt cofirmate de Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei, care a anunțat că trupele ruse au lovit satul Solovyove din comunitatea Ocheretyn din regiunea Donețk cu obuze de fosfor. Un incident similar a avut loc în localitatea Avdiyivka din regiunea Donețk. În oraș au izbucnit mai multe incendii. Dacă fosforul, sub orice formă, pătrunde în corpul uman, provoacă moartea în agonie. Pentru om, doza letală este de numai 0,05-0,15 g. Produșii de ardere ai fosforului și soluțiile lor formează săruri în sol, de aceea excesul lor este foarte dăunător pentru floră și faună.

Sursa foto: Ministerul Protecției Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei

Există și temeri privind utilizarea armelor termobarice de către Rusia în Ucraina, care s-au întărit după ce ambasadorul ucrainean în SUA, Oxana Markarova, a declarat că în timpul invaziei a fost folosită o „bombă cu vid”. Informația nu a fost confirmată deocamdată oficial, dar motive de frică ar fi suficiente. Principiul de funcționare al acestor arme constă în aspirarea oxigenului din aerul înconjurător. Când își atinge ținta, prima încărcătură explozivă deschide containerul și împrăștie larg amestecul de combustibil sub forma unui nor ucigător

Un document al administrației de la Kremlin, pe care l-au dezvăluit  Serviciile de Securitate Ucrainene, demonstrează clar că planurile Rusiei nu se opresc la distrugerea infrastructurii și a punctelor industriale strategice. Într-o scrisoare oficială adresată președintelui Putin, ministrul Apărării Serghei Șoigu, cere acordul pentru „tăierea totală a pădurilor, arborilor, arbuștilor și spațiilor verzi”, practic un nou epizod de ecocid pe care autoritățile ucrainene l-au documentat.

Sursa foto: Serviciile de Securitate Ucrainene

Grupul de Conservare al Ucrainei susține că 44 la din cele mai valoroase rezervații naturale ale Ucrainei sunt în prezent sub controlul temporar al invadatorilor ruși.

Am discutat cu Oleksandra Tsekhanovsca, care reprezintă Centrul media anti-criză. Oleksandra ne-a povestit că ucrainenii depun eforturi colosale pentru a-și salva patrimoniul natural, dar una dintre cele mai mari rezervații naturale, și anume Askania-Nova, din regiunea Herson, a suferit deja serios de pe urma războiului.

„Rușii spun că vizează doar ținte militare, dar lumea întreagă știe că aceasta este o minciună. Pe lângă atacurile asupra infrastructurii civile, aruncă în aer și depozitele de petrol, arderea cărora are un impact extrem de negativ asupra situației mediului și duce la poluare severă”, spune Oleksandra.

Incendiile sunt, de asemenea, o problemă foarte mare, inclusiv pentru că este extrem de dificil pentru serviciul de urgență să le stingă în condiții de luptă, iar în teritoriile ocupate armata rusă pur și simplu nu permite pompierilor să intervină.

„Peninsula Kinburn, regiunea Mykolaiv, suferă foarte mult în urma incendiilor. Multe plante incluse în Cartea Roșie sunt amenințate cu dispariția. Parcului eco Feldman din Harkov a fost puternic bombardat. Angajații încearcă să salveze animalele, dar e o misiune sub tiruri de artilerie.  La începutul lunii mai un adolescent a murit în timp ce ajuta la evacuarea animalelor. Sunt multe astfel de cazuri”, a mai spus Oleksandra.

Oleksandra Tsekhanovsca: Rușii mint atunci când spun că atacă doar ținte militare

Cercetătoarea Victoria Nistreanu a declarat pentru Anticoruptie.md că migrația animalelor din pădurile nimicite de incendii nu ar trebui să afecteze Republica Moldova, cel puțin în următorii ani. Ne „salvează” faptul că în raioanele învecinate cu Ucraina sunt foarte puține suprafețele împădurite, așa că, cel mai probabil, animalele vor căuta adăpost în pădurile din zona Carpaților.

„Pe termen mediu și lung, distrugerea habitatelor vor duce la o redistribuire a animalelor în primul rând în interiorul Ucrainei. Efectele nefaste ale acestei intervenții brutale se vor vedea peste ani. Nu e exclus că, din cauza poluări, se vor naște pui bolnavi, cu anomalii”, a menționat savanta. 

Experți: „Mamifere marine rănite, fauna și flora distruse și un aer toxic pe care-l va respira toată Europa în următorii zeci de ani”

Datele colectate de Ministerul Ecologiei și Protecției Mediului din Ucraina arată că starea mediului s-a înrăutățit catastrofal de la declanșarea războiului. Doar în primele 3 luni de atrocități, peste 1500 de ecosisteme au fost afectate grav.

Impactul  poluării din Ucraina ar putea fi unul mult mai mare decât se crede. Potrivit activiștilor de mediu,  în urma intervențiilor brutale și deteriorării infrastructurii de coastă, Marea Neagră este în pericol real.  Deja mai multe mamifere marine au fost descoperite moarte de-a lungul coastei de pe teritoriul Bulgariei. La vărsarea râului  Ropotamo au fost surprinși mai mulți delfini răniți și epuizați. O explicație a lui Kosta Afanasiev, autorul fotografiilor, este că armata rusă folosește sonarul la decibeli mari, ceea ce îi dezorientează pe delfini, iar în prezent este imposibil de estimat câte animale moarte pot fi în mare.

 Sursa foto: Kosta Afanasiev

Imaginile terifiante au fost publicate de biologul marin român din Constanța Răzvan Popescu-Mirceni: „Imaginați-vă că delfinul din imagine care are o plagă arsă extinsă era încă viu la momentul fotografiei. Estimăm că nu s-au putut hrăni în ultimele cel puțin 10 zile, având în vedere grosimea țesutului adipos. Cei care nu au fost arși au suferit leziuni interne, fiindu-le afectată grav capacitatea de orientare. Nu vreau să îmi imaginez durerea pe care o simte acest biet animal”.

Biologul a menționat pentru anticoruptie.md că, deocamdată, este greu de evaluat amploarea dezastrului: „Au plăgi arse. Cel mai probabil, dar nu este o certitudine, este vorba despre fosfor. De ce fosfor? Pentru că substanța asta arde și sub apă, nu doar la suprafața ei și, în plus, vorbim despre o specie de cetacee care în mod uzual se află în apropierea țărmurilor sau chiar în porturi și pe lângă acestea. Deci foarte posibil în apropierea sau chiar în interiorul unor teatre active de operațiuni”.

Momentan, se desfășoară o misiune de monitorizare pe Marea Neagră. „Vor fi prelevate probe, iar la jumătatea lunii iunie vom reveni cu informații. Monitorizarea cuprinde mai multe segmente din domeniul biodiversității și prezenței contaminanților în apele marine de suprafață”, a adăugat Popescu-Mirceni.

Incidentul a fost înregistrat la doar câteva zile după ce peste 60 de delfini au fost găsiți eșuați pe litoralul românesc, în apropiere de Sulina, un fenomen nemaiîntâlnit în ultimii 20 de ani. Motivul eșuării masive ar fi poluarea fonică de la navele de război.

Flora și fauna Ucrainei reprezintă 35 la sută din biodiversitatea Europei, fiind vorba despre 70.000 de specii de plante și animale, dintre care multe sunt rare sau chiar unice. Cele șapte minuni ale naturii recunoscute drept patrimoniu european, dintre care două în estul țării pârjolit de război, se află tot în Ucraina.

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889. Portalul www.anticoruptie.md este un proiect al Centrului de Investigații Jurnalistice. 

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii