Social

Blocul „milei” de la Călărași. De ce profesorii riscă să fie evacuați din apartamentele oferite de stat

Sursa: CIJM
Autor: Tatiana Gherța
28/04/2023 5364

Au primit spațiu locativ, dar nu au nicio certitudine că vor deveni proprietari cu acte în regulă. Este lecția amară a opt angajați ai Școlii Profesionale din orașul Călărași, care riscă să se pomenească în stradă, la distanță de nouă ani din momentul în care guvernarea democrată le-a înmânat cu fast cheile de la multrâvnitele apartamente. Profesorii s-au trezit peste noapte „neelegibili” și în imposibilitatea de a-și legaliza casele. Situația lor incertă a fost semnalată de Curtea de Conturi și de finanțatori, care au cerut la unison de la administrația raionului identificarea unei soluții. În timp ce autoritățile locale declară că încă de la etapa inițială de elaborare a proiectului au făcut toate demersurile legale pentru ca aceste spații locative să fie oferite profesorilor, Unitatea de Implementare insistă că apartamentele au statut exclusiv social. De altă parte, profesorii spun că sunt purtați de ani de zile pe drumuri, de aceea vor merge în instanța de judecată ca să-și facă dreptate. Vizita la fața locului ne-a deschis însă o panoramă mult mai încurcată și sumbră - de-a lungul timpului, în urma unor decizii calificate penal, odată cu reținerea recentă a conducerii raionului și orașului, Călărași s-a acoperit cu clădiri-fantomă, în care s-a dat la stânga și la dreapta cu banii publici, sub același pretext nobil de a oferi spații locative celor fără un acoperiș de-asupra capului.

 

Au schimbat pasărea din mână cu cea de pe gard. Ultima e pe cale să-și ia zborul

În iulie 2014, după mulți ani de așteptare a spațiului locativ promis de consiliul raional, 8 dascăli ai Școlii Profesionale s-au mutat în casa, denumită generic de călărășeni Blocul cu 40 de apartamente. Transmiterea cheilor a avut loc într-o atmosferă festivă, cu toate atributele unui astfel de evenimen memorabil. Panglica care deschidea perspectiva traiului în propria casă pentru profesori a fost tăiată de către ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Marcel Răducan, președintele Raionului, Ilie Rău, și directoarea Unității de Implementare a Proiectului de construcție a locuințelor sociale (UIP), faza II, Iunona Lungul. 

„Construcția blocului a început în 2013 și a fost finalizată într-un timp record. Le mulțumesc lucrătorilor moldoveni pentru efortul pe care l-au făcut și îi felicit pentru calitatea execuției. Apartamentele au tot ce trebuie pentru ca familiile din Călărași să se poată muta chiar de astăzi. Le doresc noroc și sănătate, într-o casă nouă!", le-a spus ministrul Răducan celor prezenți la inaugurarea blocului, adăugând o realizare nouă în pușculița Partidului Democrat. Acum însă, cheia din fotografia de la evenimentul solemn  ar putea reprezenta nu simbolul ușilor deschise, dar a ușilor închise pe dinafară pentru cei 8 specialiști din cadrul Școlii Profesionale din Călărași. Și asta, pentru că, după 9 ani de zile de „pelerinaj” prin instituțiile statului, așa și nu au reușit să-și perfecteze actele de proprietari.

Deși erau convinși inițial că apartamentele le aparțin și că le-au fost oferite ca spațiu locativ, mult mai târziu au aflat că toate cele 40 de apartamente au statut de locuințe sociale. Unul dintre beneficiarii „neeligibili” este directorul Școlii Profesionale din Călărași, Tudor Tihon. Deține această funcție din 2004 și, tot de atunci s-a înscris în listă la primărie pentru a beneficia, în calitate de tânăr specialist, de teren pentru construcție. „La momentul dat noi eram 28 de familii care stăteau în rând pentru primirea spațiului locativ. Când a fost finalizată casa noi am prezentat lista instituției cu doar 8 familii, alte 20 nu corespundeau criteriilor regulamentului vechi. Acele 8 familii, din momentul în care au primt apartamentul și până în prezent activează în instituție, doar o persoană activează într-o altă instituție de învățământ. Eu personal eram în rând la primărie pentru primirea terenului pentru construcție, se acordau la tineri câte 7 ari. Eu am refuzat pământul în schimbul apartamentului, după ce va fi dată casa în exploatare. Acum am rămas fără teren și reieșind din regulamentul nou, că ne-au inclus și pe noi acele 8 apartamente ca apartamente sociale, este riscul să eliberăm apartamentele”, a menționat Tihon.

Deși și-ar dori să privatizeze locuințele pe care le-au primit până la data limită de 31 mai 2024, nu pot face acest lucru întrucât apartamentele lor au statut de locuință socială. Mai ales că, despre faptul că toate cele 40 de apartamente sunt cu statut de locuință socială, și nu doar 32 așa cum era stabilit inițial, au aflat mai târziu.  Dacă nu se va remedia situația, angajații instituției, care riscă să ajungă în stradă, spun că vor căuta dreptatea în instanța de judecată acolo unde vor prezenta toate dovezile.

Înțelegeri nesociale pentru locuințe sociale

Construcția blocului cu 40 de apartamente a fost pornită de Ministerul Educației încă în anul 1991. Principala destinație era asigurarea cu spațiu locativ a angajaților Școlii Profesionale. În anii 1991 – 1993 a fost ridicate primele 2 niveluri, iar din 1994 până în 2003, din lipsă de bani, lucrările au fost sistate. După un an lucrările au fost reluate, iar până în 2007 au fost ridicate etajele 2 și 5. Din anul 2008 Ministerul Educației nu a mai alocat resurse financiare pentru finalizarea acestui edificiu. Drept urmare, în 2008 președintele raionului din acea perioadă și-a exprimat acordul față de Ministerul Educației de a lua obiectul dat în gesiunea Consiliului Raional pentru a-l finaliza și a-l da în folosință angajaților școlii profesionale care erau înscriși la rând în acea vreme. Acest lucru s-a întâmplat 2 ani mai târziu.

Urmare a acestui demers, autoritățile locale au căutat soluții pentru ca edificiul aflat deja în construcție să fie finalizat și dat în folosință. Soluția a venit de la proiectul susţinut de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BCE) în domeniul construcţiei locuinţelor pentru păturile social-vulnerabile din localităţile Republicii Moldova, care a fost accesat, pe lângă alte raioane, și de Consiliul Raional Călărași. Blocul de locuințe sociale din Călărași a fost construit în cadrul Proiectului de Construcţie a Locuinţelor pentru Păturile Socialmente Vulnerabile din Republica Moldova, finanţat de BCE. Valoarea totală a proiectului constituia circa 25,1 mln lei. 35% din suma totală contribuția Republicii Moldova, inclusiv aport nefinanciar.

Contribuția totală a Consiliului Raional Călărași în cadrul proiectului a constituit 42,7% - 673,5 mii euro. Contribuția a fost formată din valoarea construcției nefinalizate în sumă de 607,9 mii euro și a terenului în sumă de 45,1 mii euro primite de la Ministerul Educației, iar peste 3% au fost cheltuieli ale Consiliului Raional.

Cu o lună înainte de darea în folosință a apartamentelor, Consiliul Raional, luând în considerare că s-a angajat față de Ministerul Educației să asigure profesorii Școlii Profesionale cu spațiu de trai, a emis o decizie prin care a aprobat, în mod prioritar, 20% din numărul apartamentelor din blocul cu 40 de apartamente din str. Bojole 42, pentru asigurarea cu spațiu locativ a angajaților Școlii Profesionale din or. Călărași. Cum s-au desfășurat lucrurile am aflat de la șeful direcției finanțe, Iurie Bobeica, care îndeplinea aceeași funcție și în 2014, în momentul implementării proiectului.

„Consiliul a informat Ministerul dezvoltării regionale și Untitatea de implementare cu privire la asigurarea cu spațiu locativ a angajaților școlii profesionale. Când se negocia, răspunsul a fost că se va hotărî la etapa de repartizare a locuințelor. Faza legată de locuințele sociale a fost pentru noi nouă. Legea cu privire la locuințele sociale e din 2015, dar procedura de negociere a început din 2012.  La etapa de repartizare a locuințelor, Consiliul Raional prin decizia 03/32 din 22 mai 2014 a decis aprobarea în mod prioritar 20% din numărul apartamentelor, adică 8 din 40 pentru asigurarea cu spațiu locativ a angajaților școlii profesionale, iar 80% sau 32 de apartamente să fie repartizate ca locuințe sociale categoriilor eligibile”, a menționat șeful direcției juridice din cadrul Consiliului Raional Călărași, Iurie Bobeica.

Curtea de Conturi a deschis cutia Pandorei

Deciziile luate la nivelul consiliului raional se regăsesc într-un răspuns transmis de Consiliul Raional Călărași Curții de Conturi, care a fost instituția care a semnalat situația ambiguă a celor opt apartamente, într-un raport de audit efectuat în 2021. Raportorii au identificat atunci că 8 apartamente, raportate ca locuințe sociale, sunt „ocupate în continuare de către persoane care nu sunt eligibile conform criteriilor regulamentare”.

Curtea de Conturi a solicitat Consiliului Raional Călărași ca timp de un an să reexamineze statutul celor 8 apartamente. Reexaminarea însă nu a avut loc până acum. „Nu, nu a fost condiționat către Unitatea de Implementare, ei s-au încadrat perfect în categoria locuințelor sociale, în calitate de categorie eligibilă au fost și angajații Școlii Profesionale. Noi am recomandat clar, care sunt categoriile eligibile și am raportat, evident, Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei construcția și finalizarea a 40 de locuințe sociale, așa cum a fost luată decizia inițial. Ulterior, de ce au decis ei că 8 locuințe să nu aibă statut de locuință socială nu vă pot explica. Mai este și legea locuinței, legea 75, din 2015, care stabilește clar că statutul de locuință socială nu poate fi schimbat”, a precizat directoarea Unității de Implementare.

De altă parte, reprezentanții Consiliului raional spun că nu poartă vreo vină pentru faptul că Unitatea de Implementare a raportat finanțatorului proiectului (BDCE) toate cele 40 de apartamente ca locuințe sociale, și nu 32, așa cum au solicitat și condiționat. Statutul celor 8 apartamente trebuie să fie reexaminat de consiliul raional, așa a sunat solicitarea de la Curtea de Conturi, doar că ori de câte ori subiectul a ajuns pe ordinea de zi a ședințelor consiliului raional, majoritatea consilierilor s-au abținut de la vot în privința acestei decizii. Directorul Școlii Profesionale, de această dată din postura de victimă, spune că se împotrivesc anume consilierii care în tinerețe s-au ales și ei cu spațiu locativ și apartamente, dar acum refuză să le ofere altora dreptul de a-și privatiza locuințele. Atât actualul președinte interimar al raionului Călărași, Vasile Timofte, cât și vicepreședintele raionului, Zinaida Țurcanu, ne-au spus că este puțin probabil să se ajungă la un consens la nivelul consilierilor raionali.

„Aceste 8 apartamente, după informația Curții de Conturi, sunt ca apartamente sociale. Acum ar trebui ca prin decizia consiliului să le schimbăm statutul în locuințe, ca beneficiarii dați să poată participa la privatizare. Subiectul s-a regăsit de vreo 3, 4 ori în ședința Consiliului Raional, a fost pusă chestiunea pe ordinea de zi ca aceste 8 locuințe să poată fi privatizate, dar e mai sensibilă întrebarea. Consilierii s-au abținut de la vot pentru a schimba statutul acestor locuințe. Nu cred că vom putea convinge consilierii, dar discutăm cu acei 8. Rămâne după ei dreptul de a se adresa în judecată ca investitorul și implementatorul să se așeze la masa de discuții și să recunoască documentele de intenție către Ministerul Educației unde condiționau că oferă acest spațiu în schimbul a 20% (8 apartamente) care rămân pentru tinerii specialiști de la Școala Profesională care erau în așteptare”, este de părere vicepreședintele raionului Călărași, Zinaida Țurcanu. 

Locuințe împărțite după ochi, mai puțin după criterii de eligibilitate

Vasile Timofte a preluat de curând interimatul funcției de președinte, urmare a reținerii într-un dosar de corupție a președintelui raionului Călărași, Ștefan Bolea. Președintele interimar spune că nu a participat niciodată la o ședință a comisiei specializate pe repartizarea locuințelor sociale. Din acest motiv nu știe dacă, în prezent, apartamentele sunt sau nu ocupate de familii neeligibile.

La modul practic, pentru a beneficia de locuință socială, solicitantul trebuie să prezinte consiliului un pachet de documente. Cea mai importantă componentă fiind cea financiară, dar și dovada că nu deține în proprietate un bun imobil.

Deși, după primirea apartamentului, o dată la 5 ani este efectuat un control în care beneficiarii sunt obligați să prezinte noi acte care pot confirma că mai pot fi găzduiți o anumită perioadă în locuința socială, nici măcar reprezentanții autorităților nu au deplina siguranță că informațiile din actele prezentate arată situația reală a familiei.

„Stăm ca frunza pe apă, nu știm dacă ne vom menține deasupra sau ne vom îneca”

Un adevăr pe care nu-l văd autoritățile l-am aflat noi la fața locului. Am reușit să vorbim cu una dintre beneficiare, care ne-a solicitat să-i păstrăm anonimatul. Femeia spune că trăiește în apartamentul social din 2014. Are 4 copii, iar venitul obținut din salariul soțului și indemnizația copilului ajunge la puțin peste 10 mii de lei. Spune că un venit suplimentar speră să-l obțină de pe urma afacerii cu miere pe care au început-o de curând. Până acum doar au investit și cheltuit, nu au avut niciun profit. Și-au propus să facă un împrumut bancar, dar cei 15 mii de euro pe care i-ar lua de la de bancă, spune femeia, sunt insuficienți pentru a-și cumpăra o casă.

„Chiar vorbeam cu vecinii că ar fi bine să ne ofere posibilitatea să achităm aceste apartamente într-un anumit termen, de exemplu timp de 15 ani să avem o taxă lunară mai mare, dar mai apoi să putem privatiza apartamentele. Dar acum noi stăm ca frunza pe apă, nu știm dacă vom sta la suprafață sau ne vom îneca. Nu vrem să apucăm drumul străinătății, nu pentru asta am făcut familie”, ne-a spus beneficiara.

De altfel, beneficiara ne-a spus că evaluarea, de cele mai multe ori, este făcută cu ochii închiși pentru unii locatari care și-au pus pirostriile în locuințele sociale și nu sunt forțați să le elibereze, deși buzunarul le-ar permite să o facă. 

„Să se facă o evaluare corectă la toți. Noi știm tare bine care și cum, cine și ce mai face. Da, sunt vecini care și-ar permite să achiziționeze o locuință. Sunt organe competente, care pot să evalueze, să verifice tot. Fiecare își apără interesele lui. Mai sunt și din cei care vin și nu păstrează. A fost așa un caz, acea familie a eliberat deja apartamentul”, ne-a destăinuit femeia.

Autoritățile însă au un răspuns clar pentru toți beneficiarii, ei „trebuie să înțeleagă că au primit apartamentul dat pentru o anumită perioadă, perioadă în care sunt într-o situație precară, iar dacă au o afacere, copiii au plecat, atunci trebuie să se conformeze și să elibereze apartamentul social”.

Cât despre eligibilitatea cosmetizată prezentată de unii beneficiari am primit un răspuns diplomatic: cu toții trebuie să respectăm cadrul legal.

„Avem o problemă care trebuie să o însușim cu toții, că respectarea cadrului legal este problemă pentru toți, toată lumea trebuie să se conformeze cerințelor legale. În ultimii ani toți consideră că se poate de ocolit legea, se poate de soluționat problemele. – Dar în consiliul raional Călărași nu se ocolește legea? – Ne străduim să ne conformăm, învățăm pe greșelile proprii”, a răspuns Timofte.

Ruinele orașului cosmetizate „penal” 

De altfel, blocul cu 40 de apartamente nu este unicul cu probleme. Așa cum lista de așteptare a potențialilor beneficiari a locuințelor sociale este permanent completată, autoritățile intenționează să fortifice și alte proprietăți din localitate pe care le au în gestiune. Unul se află la doar câțiva metri distanță de blocul cu 40 de apartamente. Este la fel un fost cămin al Școlii Profesionale, care este găzduit în prezent de vântul care se strecoară printre geamurile sparte, iar din lipsă de finanțe se află în așteptare continuă pentru a fi restaurat.

Pe lângă acesta, autoritățile locale intenționează să transforme și cămin studențesc al fostului și renumitului colegiu pedagogic "Alexandru cel Bun" în bloc cu apartamente sociale. În ultima perioadă, după ce timp de 10 ani nici o suflare nu i-a trecut pragul, căminul s-a transformat în triunghiul Bermudelor al orașului, întrucât a înghițit milioane de lei. Am mers să vedem unde au fost făcute investițiile.

Colegiul pedagogic "Alexandru cel Bun", care anterior era considerat cartea de vizită a orașului Călărași, ne-a întâmpinat acum într-o stare deplorabilă, ciuruit de vreme și cu geamuri sparte.

Acum nu se mai aude muzica corală care răsuna altă dată din sălile de curs, liniștea asurzitoare este spartă periodic de pașii greoi ai paznicului și de lătratul unui câine, ultimul "student repetent" al colegiului. Pentru serviciul de pază al edificiului în stare de amorțire sunt cheltuiți anual aproximativ 400 mii lei.

Colegiul și-a sistat activitatea acum un deceniu. 8 ani instituția a continuat să fie în subordinea Ministerului Educației, iar la sfârșitul anului 2020 a fost transferată din proprietatea publică a statului în cea a raionului. Primele încerări de reconstrucție au început în toamna anului trecut, atunci când Consiliul Raional Călărași a decis alocarea a 4 milioane de lei pentru construcția acoperișului. În câteva luni acesta a și fost instalat. Principalul argument al autorităților pentru intervenția de milioane într-un bun fără vreo perspectivă clară este „păstrarea bunului imobil și prevenirea deteriorării acestuia”.

Argumentul de mai sus a fost făcut praf odată cu pornirea dosarului denumit generic ,,Fraudarea achizițiilor publice din cadrul Consiliului raional Călărași” . Una dintre procedurile supuse cercetării prevăd lucrările de reparație a acoperișului.  În urma investigațiilor făcute, președintele raionul Călărași, Ștefan Bolea, primarul orașului, Ion Olari și un șef de direcție din cadrul Consiliului raional Călărași  au fost reținuți.

Potrivit PA, „în perioada anului 2022, bănuiții ar fi creat o schemă de favorizare a unor agenți economici în schimbul unor bunuri, avantaje și mijloace bănești ce nu li se cuveneau. Prin urmare, pentru încheierea contractelor de achiziții publice, dar și pentru recepția lucrărilor, funcționarii ar fi perceput un comision de circa 10-15% din valoarea acestor contracte. Cel puțin 10 cazuri de fraudare a achizițiilor publice, cu implicarea agenților economici, dar și administratorilor, fondatorilor și angajaților unor companii, au fost depistate în cadrul investigațiilor, iar beneficiar efectiv al uneia dintre companiile implicate în schemă ar fi însuși primarul orașului Călărași”. Mai mult, PA a prezentat și extrase din discuțiile funcționarilor care deconspiră cum erau împărțiți banii de pe urma achizițiilor frauduloase.

Funcționarii au fost plasați în arest preventiv. Recent, instanța a prelungit pentru încă 30 de zile măsura de arest preventiv la domiciliu în privința președintelui raionului Călărași, Ștefan Bolea, și a șefului de direcție din cadrul consiliului raional. De altfel, măsura de arest preventiv, care expiră la 1 mai curent, este valabilă și pentru primarul orașului Călărași, Ion Olari. Reprezentanți ai Procuraturii Anticorupție au menționat pentru anticoruptie.md că această cauză poartă un caracter anevoios, în contextul în care statutul de bănuit îl au 20 de persoane. 

Proiecte păguboase și... 5 ani de așteptare, în medie, pentru un apartament de la stat

Din 2014 până în prezent, cel puțin în Blocul cu 40 de apartamente s-au schimbat 10 beneficiari, dintre care 4 familii au eliberat spațiile benevol, iar în 2 cazuri, familiile au fost scoase forțat, întrucât au distrus toate bunurile din apartamentul social. Pe parcursul anului trecut, Consiliul Raional Călărași a recepționat 17 cereri de la solicitanții de apartament social. Dintre aceștia doar 5 familii au fost cazate, celelalte nu au corespuns criteriilor de eligibilitate. Potrivit reprezentantei serviciului juridic din cadrul Consiliului Raional Călărași, în acest moment toate apartamentele sunt ocupate, iar 7 familii sunt incluse în lista de așteptare. Aceștia află dacă pot fi sau nu beneficiari odată cu evaluarea efectuată din 5 în 5 ani. 

„În condiția în care se eliberează un apartament social, noi avem pe lista de așteptare 7 potențiali beneficiari cu acte în regulă care, la următoarea socilitare, urmează să prezinte pachetul de acte nou, una este situația din 2023 și alta din 2022”, a punctact reprezentanta serviciului juridic, Victoria Ostap.

O nouă finanțare + o nouă modificare (îmbunătățire) legislativă

Recent, Ministerul Infrastructurii și Dezvăltării regionale a anunțat că începe Faza III de implementare a proiectului de construcție a locuințelor sociale. Tot Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei este cea care va finanța proiectul, oferind un împrumut de 20 de milioane de euro. Astfel, în 12 localități ale țării vor fi construite 455 de locuințe, care va asigura necesitățile pentru închirierea unei locuințe sociale pentru circa 1.600 de beneficiari. Totodată, vor fi renovate/modernizate căminele studențești în 4 localități, care ar asigura cca 750 beneficiari, pentru tot atâția beneficiari vor fi construite case pentru bătrâni în 16 localități.

„Un aspect cheie îl reprezintă colaborarea cu autoritățile publice locale în vederea gestionării corecte a locuințelor și evidența centralizată atât a locuințelor construite, cât și a fluxului de beneficiari. În acest scop va fi efectuată o evaluare a construcțiilor publice existente și nefolosite din toată țara, pentru a cunoaște dacă acestea pot fi reconstruite și transformate în locuințe sociale sau renovate și finalizate pentru a fi oferite, după necesitate, familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale”, se menționează în comunicatul ministerului de resort.

Odată cu noul proiect de finanțare pentru construcția locuințelor sociale, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a pregătit un proiect de modificare a legii nr. 75/2015 cu privire la locuințe.

Principalele modificări care vor fi operate se referă la extinderea criteriului financiar de eligibilitate, astfel încât mai mulți angajați din sfera serviciilor publice să poată obține dreptul de a beneficia de locuințe sociale.

Mai exact, conform notei informative „se propune la art. 10 alin. (1) înlocuirea conceptului de „minim de existență” cu cel de „salariu mediu lunar pe economie”, ca condiție pentru obținerea locuinței sociale”. Pe lângă asta, pentru atragerea persoanelor calificate în centrele raionale, în vederea acoperirii deficitului de specialiști, locuințele sociale vor putea fi date în locațiune chiar și persoanelor al căror venit depășește venitul mediu pe economie, doar în cazul în care vor fi disponibile.

În raportul de audit al Curții de Conturi, cu privire la implementarea proiectului de construcție a locuințelor pentru păturile socialmente vulnerabile, autorii au recomandat să fie revizuit cadrul normativ și eliminată posibilitatea de prelungire a contractelor de locațiune a locuințelor sociale în cazul îmbunătățirii condițiilor economice sau sociale ale beneficiarilor.

Inclusiv și această recomandare se va regăsi în noua lege. Dacă până acum, conform legii vechi, evaluarea beneficiarilor locuințelor sociale era făcută o dată la 5 ani, noua formulă prevede ca verficarea să fie efectuată cel puțin o dată la 2,5 ani sau mai des dacă e cazul.

Reprezentanții ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au declarat pentru anticoruptie.md că proiectul a fost deja supus consultărilor publice, iar în acest moment se află la etapa de avizare. Odată cu finalizarea procedurii de avizare va urma procedura de examinare și aprobare.

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Jurnalism de investigație pentru transparență și bună guvernare”,  desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova.  Conținutul investigației este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu corespunde neapărat cu punctul de vedere al Ambasadei SUA în Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii