Social

Conacul Odaia Drăgălinei a familiei Ianovschi: înstrăinări ilegale și nepăsare (longread)

AIM
Autor: Alina Matei
17/02/2025 879

Conacul Odaia Drăgălina a familiei Ianovski, un valoros monument de arhitectură, de importanță națională, care datează cu începutul sec. XX, în prezent – o ruină - ascunde povești ce încă așteaptă să fie spuse. Conacul este inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat cu nr. 98. Cu toate acestea, unele părți ale conacului au fost înstrăinate ilegal, iar autoritățile nu întreprind nimic pentru a-l salva de distrugere. „O mână” de consilieri, susținuți de localnicii din Gura Bîcului, se luptă de ani de zile să țină în viață aceste bucăți de istorie a țării noastre, pentru a salva și transmite generațiilor viitoare acest patrimoniu național, coloana vertebrală a identității noastre.  

Un pic din istoricul acestui conac:

Construcția conacului începe în prima jumătate a sec. XX, iar pe lângă conac a fost organizată fabrica de producție a cărămizii roșii și țiglei, producția fiind de calitate foarte înaltă, era vândută în țările Europei. Dar, mai întâi de toate, cărămizile au fost necesare pentru construirea conacului propriu-zis, situat la o depărtare de 3-4 km de sat.

În afară de construcțiile externe, a fost construit un Beci imens subteran cu suprafața totală de circa 200 de metri pătrați. Apoi beciul a fost extins de alți vinificatori locali, devenind unul dintre cele mai mari beciuri de vinuri private din țară.

Deasupra părții subterane a beciului cu vinuri se înălța o clădire maiestuoasă cu două frontoane, o verandă și alte încăperi. Din vârful lui se deschideau vederi spectaculoase spre Nistru, care curge la aproximativ 1 km de conac, dar și spre împrejurimi.

În afară de beci, Karl Janowski a construit o Moară mare, grajduri pentru cai și viței, ateliere.

Clădirea conacului are două etaje, subsol mare și mansardă, pe parcursul anilor a fost reconstruită de mai multe ori, adăugându-se și construcții noi.

Din 1946, conacul devine proprietatea colhozului, fiind folosit ca tabără de vară pentru studenţi, sediu pentru brigada de tractoare şi depozitul satului.

O pagină luminoasă din istoria conacului este legată de regretatul regizor Emil Loteanu care, în 1971, a filmat aici multe scene din filmul ”Lăutarii”, cu această ocazie fiind restaurată faţada clădirii principale.

Astăzi, mai nimic nu aminteşte de splendoarea de cândva a Conacului boierului Janowski. Timpul, nepăsarea autorităţilor centrale și locale, lipsa de mijloace pentru întreţinere şi restaurare – toate împreună au făcut ca monumentul să se degradeze atât de rău, încât riscă să se ruineze irecuperabil.

După destrămarea colhozului, Conacul Odaia Drăgălina a familiei Ianovski trece în gestiunea Cooperativei Agricole de Producere Gura-Bîcului, administrat de Gheorghe Corduneanu.

În prezent

La data de 12.11.2024, Agenția de Inspectare a Monumentelor din Republica Moldova (AIM) a realizat o inspectare în satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi. Subiectul inspectării a fost Odaia Drăgălina a familiei Ianovski, monument de arhitectură, de importanță națională, care datează cu începutul secolului XX.

Iată concluzie: „AIM a inspectat conacul și dependințele acestuia: moara, crama și beciul, fântâna apeductului, casa servitorilor și crescătoria de porci. Ansamblul conacului este în stare avariată și necesită urgent restaurare”. Raportul integral poate fi citit aici

Din păcate, AIM, aflată în subordinea Minsiterului Culturii al R. Moldova, s-a limitat doar la a constata faptele. O imagine greu de privit și de înțeles.

FOTO: AIM 

Ceea ce nu a specificat Agenția de Inspectare a Monumentelor în inspecția respectivă este faptul că CLĂDIREA PRINCIPALĂ A CONACULUI PROTEJAT (bun imobil cu nr. cadastral 1030107230) a fost DONATĂ, în 2005, de către CAP Gura Bîcului, cu titlu gratuit și fără obligațiuni, unei Fundații Sociale de Binefacere Împreună, reprezentată de Nina Batuev, care promitea că va construi un azil de bătrâni pe teritoriul Conacului. Preşedinta asociaţiei se dovedise a fi o afaceristă, care vânduse conacul unui locuitor al capitalei.

În cazul dat figurează o scrisoare semnată de către juristul Ministerului Culturii, Aleco Vicol, pe adresa Fundaţiei Împreună, prin care se neagă statutul protejat al monumentului de arhitectură Odaia Dragalina a familiei Ianovski.

Pe 06.06.2006, prin contractul de vânzare-cumpărare cu nr. 756, de către primarul satului Gura Bîcului a fost înstrăinat terenul aferent construcției, în mărime de 1,2813 ha, Fundației Sociale de Binefacere ”Împreună”. Iinformația este obținută oficial, în urma unei interprelări la Agenția Servicii Publice, domeniul Cadastrului bunurilor imobile.

FOTO AIM 

Pe 6 martie 2008, Fundaţia „Împreună” a comercializat complexul ”Odaia Dragalina a familiei Ianovschi”, cu anexele şi terenul aferent, către Sterea Valeriu, la un preţ de 1.079.994 lei. Conform Raportului Comisiei de anchetă a Parlamentului RM pentru investigarea cazurilor de demolare și deteriorare, în perioada anilor 1993-2012, a unor monumente istorice incluse în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Câțiva ani mai târziu, această clădire este scoasă la vânzare, pe Makler, cu prețul de 160.000 euro. Vedeti poza cu anunțul de vanzare: 

De asemenea, o altă componentă a Conacului Odaia Drăgălina a familiei Ianovski, care face parte din ”dependințele” acestuia, MOARA construită de Karl Janowski a fost înstrăinată.

Un pic de introducere:

Pe 25.03.2016, Vladimir Clașevici, s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Primăria și Consiliul Local al sat. Gura Bîcului, cu privire la uzucapiune imobiliară.

În susținerea cererii a indicat că în 1998, cu permisiunea Cooperativelor agricole din sat, a instalat o fermă de porci și vite în încăperile ce aparțineau Cooperativelor agricole. Această fermă se află în imediata apropiere a MORII și Conacului, spect important de retinut!.

Menționează că ferma dată este proprietatea APL și a fost arendat de el. Susține că costul acestor încăperi constituie 24.000 lei, iar in intervalul 1998-2001, a achitat costul integral deținătorilor de cote-valorice în obiectul ”Ferma de porci”. Explică că dreptul de proprietate asupra acestui bun nu este înregistrat după nimeni, în baza unui certificat emis de primarul satului Lilia Brehova, cuscra sa, și cere să fie recunoscut prorpietar al bunului imobil respectiv, în conformitate cu prevederile art. 332 CC. Clașevici mai prezintă un certificat cu nr. 388 din 09.02.2016, eliberat de primarul s. Gura Bîcului, Lilia Brehova, în care indică că el a arendat, din 1998, terenul agricol pe care este amplasată ferma de porci și a plătit toate impozitele regulat. Plata impozitelor nu poate fi probată, pentru că în realitate Clașevici nu a arendat terenul, nu a achitat impozitele și nu există nici o decizie a Consiliului Local în acest sens.

Conform Registrului contractelor de arendă a terenului agricol cu suprafața de 1,25 ha, pe care este situată ”Ferma de porci” a fost încheiat între APL și Caracu T. si nu cu Clașevici V., cum se invocă în certificatul menționat, emis de Primarul Lilia Brehova.

În realitate, potrivit Registrului de evidență a încasărilor plăților a impozitelor și taxelor locale, Clașevici Vladimir nu a achitat impozitul funciar pt terenul respectiv și nici impozitul imobiliar pentru construcțiile situate pe acest teren, adică ferma de porci.

În 2018 instanța îi recunoaște lui Vladimir Clașevici dreptul de proprietate asupra bunului imobil ”Ferma de porci” și îi dă dreptul să înregistreze, la ASP, bunul imobil.

Conform datelor cadastrale, bunul imobil ”Ferma de porci” este formată din 5 obiecte cu nr. cadastrale: 3 anexe ale Fermei de porci + MOARA boierului + imobilul unde Brigada nr. 9 își reparau tractoarele. 

În toți acești ani, V. Clașevici s-a folosit de MOARA boierului și a reușit să o ”cumpere” la grămadă cu ”Ferma de porci”. Iar, la doar câteva zile de la înregistrarea la Cadastru a dreptului de proprietate, a vândut MOARA, o parte componentă a Conacului Odaia Drăgălina a familiei Ianovski, inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat cu nr. 98.

Pe 19.12.2019, Consiliul Local Gura Bîcului a depus o Cerere de apel prin care a indicat că hotărârea instanței de fond a fost emisă cu grave încălcări a normelor de drept procedural.

Detaliile acestui proces de judecată pot fi citite în DECIZIA Curții de Apel, pe care o anexez! Cert este că acest proces de judecată durează și astăzi, iar în ultima jumătate de an fiecare ședință este amânată din diverse motive invocate de succesorii lui Vladimir Clașevici.

Încet, dar sigur, Conacul „Odaia „Drăgălina” a familiei Ianovski” se prăbușește sub ignoranța oamenilor statului și ai autorităților locale. Privim neputincioși cum un monument istoric de importanță națională se face una cu pământul. Vedem cine a preluat acest patrimoniu aflat în subordinea Ministerului Culturii al R. Moldova. Vedem cum s-au înstrăinat ilegal două bunuri din complexul Conacul „Odaia „Drăgălina” a familiei Ianovski” și cine sunt ”actorii” care au stat în spatele acestei devalizări. Vedem… dar nu facem nimic!!!

Slaba viziune din partea autorităților care, deși au avut la dispoziție fonduri europene, nu au găsit de cuviință să direcționeze o parte pentru renovarea acestor bunuri de patriomoniu, monumente de arhitectură incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat.

Poate că încă nu e târziu să se încerce recuperarea acestor două imobile care fac parte din Conacul „Odaia „Drăgălina” a familiei Ianovski” și atragerea fondurilor pentru restaurare și conservare sau prin programe guvernamentale, astfel încât acest monument de arhitectură să fie reclădit din ruine, iar ulterior, printr-un parteneriat public-privat să fie inclus în circuitul turistic. Ar fi o soluție.

Castele si conacele din R. Moldova ar putea fi mina de aur în care ar trebui să săpăm. Avem o comoară din care turismul ar putea trăi regește. În jurul a unor astfel de Conace ar ”învia” comunitatea locală. Ele ar putea pune țara noastră pe harta turiștilor iubitori de vremuri trecute. Ne trebuie doar viziune și interes… ”dezinteresat”, susțin mai mulți consilieri din Gura Bâcului, care încearcă să lupte pentru păstrarea acestui patrimoniu național. 

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii