Social

Cum nu/a ajuns în stradă Societatea de Cruce Roşie din Moldova

Foto, colaj - CIJM
Autor: Viorica Mija
15/01/2024 11870

Societatea de Cruce Roșie din Moldova a acționat în judecată instituțiile statului după aproape treizeci de ani în care încearcă (uneori mai vocal, alteori mai anemic) să convingă autoritățile că ar fi în drept să intre în posesia spațiului în care își desfășoară activitatea din anul 1977, în baza unui contract de investiții. Este vorba despre aproximativ 900 de metri pătrați din sediul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), situat pe strada Gheorghe Asachi din capitală. Conflictul a trecut din faza demersurilor în cea a confruntărilor în instanță, după ce administrația ANSP a solicitat eliberarea spațiilor, așa cum edificiul intra în reparație capitală din banii Băncii Mondiale. Societatea a cerut garanții suplimentare că va putea reveni, după finalizarea lucrărilor, în metrii pătrați „istorici”, pe fundalul unor suspiciuni că nu ar avea cale întoarsă. Pentru că nu a primit un răspuns ferm și oficial, a solicitat eliberarea unei ordonanțe provizorii care ar interzice orice acțiuni care ar determina-o să-și „lase casa”. Totuși, sub asaltul bormașinilor, dar și al riscului că finanțarea internațională ar putea fi stopată, angajații societății s-au retras la reprezentanța Comitetului internațional al Crucii Roșii în Republica Moldova. Ce-i drept, s-a întâmplat după ce au refuzat oferta ANSP de a se muta într-un sediu de 250 de metri pătrați, care aparține tot agenției și care se află la distanță de trei stații de troleibuz de actuala locație.

 

„Conflict imobiliar înghețat”

În luna martie 2023, Societatea de Cruce Roșie din Republica Moldova a solicitat emiterea unei ordonanțe provizorii de interzicere a oricăror acțiuni prin care instituțiile statului ar determina societatea să-și părăsească sediul. Acțiunea ar fi fost necesară, după ce societatea nu a ajuns la un consens cu administrația ANSP, ministerul de resort și Cancelaria de Stat privind drepturile sale asupra spațiului de aproape 900 de metri pătrați din sediul ANSP, situat pe adresa Gheorghe Asachi 67 A. Instanța de fond a admis cererea Societății de Cruce Roșie în luna mai a anului precedent, iar decizia a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău, șapte luni mai târziu. Soluția nu reprezintă altceva decât înghețarea unui „conflict imobiliar” care durează de zeci de ani și care a trecut ca un fir neîntrerupt prin toate guvernele Moldovei independente.

Sediul ANSP
Sediul ANSP, foto CIJM

„Bătaia de cap” a  20 de guverne

Relațiile contractuale între Stația Sanitară Antiepidemică, actuala ANSP, și Societatea de Cruce Roșie au început în anul 1972, atunci când ultima ar fi investit 160 de mii de ruble în edificarea clădirii din strada Gheorghe Asachi 67 A, în contul unei cote-părți, de 889 metri pătrați. La finalizarea construcției, 1977, societatea a primit încăperile, dar nici până astăzi nu a reușit să-și înregistreze dreptul de proprietate asupra acestui spațiu, deși a înaintat mai multe demersuri în acest sens.

Prima reacție, mai robustă, s-a întâmplat în anul 2004, atunci când Guvernul a dispus unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile ale ministerelor, respectiv Ministerul Sănătății trebuia să prezinte propuneri privind soarta spațiilor de la ANSP.  Potrivit Anexei la respectiva hotărâre de Guvern, clădirea urma să fie inventariată pe etaje și încăperi, astfel încât spațiile Societății de Cruce Roșie din Republica Moldova să fie delimitate. Un an mai târziu însă, Guvernul aprobă o hotărâre prin care întreaga clădire, cu toate cele șapte etaje ale blocului administrativ, este atribuită ANSP.

În încercarea de a-și clarifica statutul, Societatea s-a adresat prim-ministrului de atunci, Vasile Tarlev, care l-a delegat pe viceprim-ministrul Valerian Cristea să limpezească situația. Ultimul a emis un ordin prin care Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției și Agenția Relații Funciare și Cadastru urmau să pregătească proiectul actului normativ pentru soluționarea problemei. Timp de un an, instituțiile statului au făcut schimb de note informative, după care Tarlev, pe 27 februarie 2006, a luat taurul de coarne și a dispus convocarea unei ședințe extraordinare cu toate părțile implicate.  La 6 martie 2006, viceministrul Justiției, Nicolae Eșanu, a informat că s-a decis rezolvarea pe cale extrajudiciară a litigiului  și că ministerul a propus operarea modificării în Anexa nr.17 la Hotărârea Guvernului nr.351, astfel Societatea de Cruce Roșie din Moldova urmând să fie introdusă ca entitate cu drept de gestionare a spațiului.

După mai multe amânări, la 25 mai 2007, s-a decis delimitarea încăperilor ANSP, iar grupul de lucru format în acest scop a convenit ca Societății de Cruce Roșie să-i fie transmisă suprafața de 721,7mp, care nu includea sala de conferință, aceasta urmând să fie pusă la dispoziția Societății, după necesitate, gratuit. Dar proiectul de modificare a hotărârii Guvernului nu a mai fost adoptat.

Societatea de Cruce Roșie din Republica Moldova a transmis demersuri repetate către Guvern pentru inițierea modificării. La 17 aprilie 2017, prim-ministrul, deja Pavel Filip, a dat un nou restart pentru identificarea unei soluții, iar o lună mai târziu directorul general al Agenției Relații Funciare și Cadastru, Anatolie Ghilaș, a transmis Ministerului Sănătății o notă în care a solicitat soluționarea litigiului patrimonial, cu o condiție: va opera modificările respective în actele cadastrale doar după modificarea hotărârii de guvern. Nici această tentativă nu a avut finalitate.

O nebuloasă de... 30 de ani

Societatea continua să utilizeze fără probleme spațiile, însă pacea a fost compromisă definitiv pe 7 octombrie 2022, atunci când directorul ANSP, Nicolae Jelamschi, a transmis Societății de Cruce Roșie o scrisoare, prin care i-a solicitat eliberarea tuturor spațiilor ocupate, „pentru efectuarea lucrărilor complexe de reparații capitale a sediilor ANSP, inclusiv în blocul central, care implicau schimbarea geamurilor, rețelelor de alimentare cu energie electrică, termică, apă și canalizare”.

Din decizia Curții de Apel Chișinău, aflăm că „verbal, Societatea de Cruce Roșie a fost informată că, după finalizarea reparației, nu va putea reveni în spațiile pe care le folosește, căci nu ar avea niciun drept”. De altă parte, reprezentanți autortăților au declarat că „situația creată în jurul bunului imobil de pe str. Gh. Asachi 67 A, unde își are sediul Societatea de Cruce Roșie, a fost analizată de mai multe ori în cadrul grupurilor de lucru cu participarea factorilor de decizie din cadrul Ministerului de Interne, Ministerului Sănătății, Agenției Proprietății Publice, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, care au constatat că este o instituție non publică și că patrimoniul la care face referire societatea, este proprietate de stat și temei legal de transmitere a unor bunuri proprietate publică a statului în proprietatea privată a unei societății obștești nu există”.

A urmat o nouă rundă de demersuri către instituțiile statului, iar la 18 noiembrie 2022, și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis Guvernului (Cancelariei de Stat, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne) o solicitare în care a cerut „examinarea obiectivă și prioritară a tuturor circumstanțelor și argumentelor solicitantului și identificarea și promovarea soluțiilor necesare pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă Societatea de Cruce Roșie”.

La 25 noiembrie 2022, Cancelaria de Stat a cerut Societății de Cruce Roșie din Moldova documente confirmative care atestă succesiunea în drepturi dobândită de către Societatea de Cruce Roșie din Moldova ca urmare a reorganizării sau lichidării Crucii Roșii din

Sediul ANSP, strada Cosmescu, 3,/ Foto CIJM

RSSM ori a fostei URSS. Ulterior, a constatat că patrimoniul revendicat de Societatea de Cruce Roșie din Moldova este „proprietate de stat, urmare a aprobării unui șir de acte normative după declararea suveranității și independenței Republicii Moldova, în 1991, atunci când toate bunurile aflate pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de tipul și forma de proprietate, au trecut sub jurisdicția RM, iar mai târziu, au fost transmise gratuit în proprietatea de stat a RM. O altă concluzie este că Societatea de Cruce Roșie din Moldova nu este succesor de drept a Societății de Cruce Roșie din RSSM sau a Uniunii Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie a fostei URSS și nu poate pretinde la transmiterea cu drept de proprietate a bunurilor de care se folosea Societatea republicană a Crucii Roșii din RSSM”.

La rândul lor, reprezentanții societății au explicat că „Societatea de Cruce Roșie din Moldova este aceeași organizație care activează în Moldova de 97 de ani, iar în anul 1991, an în care Guvernul a înregistrat statutul său, aceasta doar își schimbase denumirea, ca să se potrivească cu noua denumire a statului Republica Moldova, însă nicidecum aceasta nu a fost lichidată sau reorganizată, drept dovadă fiind statutul adoptat la cel de-al XIV-lea Congres al Societății”. Au mai explicat că în anul 1989, pentru prima dată, asociațiile obștești au fost supuse unui proces de înregistrare, statutul Societății de Cruce Roșie fiind înregistrat de Guvern. Ulterior, după apariția normelor speciale, acesta a fost înregistrat, cu toate modificările sale ulterioare, la Ministerul Justiției și Agenția Servicii Publice, iar potrivit statutului în vigoare din 1972, Societatea de Cruce Roșie din RSSM putea obține donații, inclusiv din partea Uniunii Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie ale URSS și anume din asemenea fonduri intrate pe conturile Societății a și fost achitată cota de participare la construcția clădirii. Acest lucru însă nu atribuie proprietatea respectivă Uniunii Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie ale URSS, ci beneficiarului acestei donații, adică Societății de Cruce Roșie din RSSM, care ulterior și-a schimbat denumirea în Societatea de Cruce Roșie din Moldova. Mai mult ca atât, chiar și dacă autoritățile au presupus că proprietatea dobândită din contul mijloacelor primite de la Uniunea Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie ale URSS aparțin acesteia, ele urmau să rețină chiar din Dispoziția Congresului al XII-lea extraordinar din 26 martie 1992, la care Uniunea a fost lichidată, că toate proprietățile Uniunii aflate pe teritoriile republicilor s-au transmis societăților naționale din respectivele republici, potrivit prevederilor statutare ale Uniunii Societăților.

„Statul nu poate transmite proprietatea sa unor asociații obștești...”

La 24 ianuarie 2023, ANSP a solicitat repetat eliberarea până la data de 1 martie 2023 a spațiilor ocupate, iar ANSP a avertizat că va fi obligată să întrerupă livrarea de energie electrică, apă și accesul persoanelor în incinta ANSP în legătură cu începerea lucrărilor de reparație capitală a clădirii. De data aceasta, societății i-a fost făcută o ofertă de dislocare temporară. Este vorba despre un alt sediu ANSP, situat pe strada Cosmescu, 3, și unde, pentru cei 15 angajați ai societății, erau puși la dispoziție 250 de metri pătrați. Societatea a refuzat oferta, motivând că „se află în plin proces de activitate umanitară în susținerea refugiaților din Ucraina, a familiilor gazdă și a persoanelor social-vulnerabile din Moldova” și a promis că „va face tot posibilul pentru a nu deranja procesul de reparație a încăperilor, pe întreg parcursul lucrărilor propuse”.

Contactat de portalul Anticoruptie.md, directorul ANSP, Nicolae Jelamschi, a explicat că, de zeci de ani, Crucea Roșie activa fără vreo problemă în blocul central al ANSP, de pe strada Gheorghe Asachi, 67 A. În urma unei constatări a Curții de Conturi, care a relevat că Societatea de Cruce Roșie nu ar deține niciun document legal prin care ar demonstra că are în posesie, în comodat sau în chirie acest spațiu, au fost inițiate mai multe tentative din partea societății de a-și clarifica statutul.

„S-a început o etapă lungă de prezentare a unor documente confirmative, precum că prin anii 70 ai secolului trecut Crucea Roșii a URSS a investit bani în edificiu pentru filiala din RSSM. Mulți ani la rând, conducerea Crucii Roșii a încercat să legalizeze acest spațiu și de fiecare dată când se schimba președintele țării, Parlamentul sau Guvernul venea cu solicitarea pentru a perfecta aceste acte. Conducerea țării era de acord, iar atunci când se ajungea la procesul de semnare a acestor documente și promovarea acestor acte normative se constata că, de fapt, statul nu poate transmite proprietatea sa unor asociații obștești. Niciodată acest document nu a fost semnat, de transmitere a acestui spațiu”, spune Jelamschi.

Nicolae Jelamschi, director ANSP

Conform lui Jelamschi, problemele s-au aprofundat în momentul în care ANSP a obținut mijloace financiare de la Banca Mondială pentru reparația capitală a clădirii, respectiv a cerut eliberarea spațiului, așa cum era vorba de intervenții incompatibile cu aflarea personalului în edificiu.

„Clădirea nu a fost reparată de la construcția sa. Totul se deteriorează - și rețelele electrice, și ventilația nu corespunde rigorilor. Reparația capitală prevede că tot personalul pleacă din instituție, acolo vin constructorii, demolează, scot ferestre. Crucea Roșie a zis că nu se duce de acolo, pentru că este spațiul lor și nu au nevoie de reparație. Atunci s-au început discuții mai serioase pe această temă: care e legalitatea lor și așa mai departe. Crucea Roșie a acționat în judecată pentru ca pe perioada reparației să nu fie deranjați. Până la urmă, i-am preavizat că nu pot să se opună, pentru că e vorba despre un Acord internațional semnat de Banca Mondială și Republica Moldova, ratificată de Parlament, prin care s-a aprobat această reparație. Orice întârzieri înseamnă penalități atât din partea agenților economici, cât și din partea Băncii Mondiale. Crucea Roșie, mai târziu decât trebuia, a părăsit aceste încăperi de la etajul șapte al instituției. Garajele, depozitele le-a eliberat abia luna trecută”, a mai declarat Jelamschi.

Totodată, Nicolae Jelamschi a subliniat că problema celor 900 de metri pătrați a fost discutată la diferite nivele ale puterii, iar soluțiile oferite nu au fost deocamdată agreate de Societatea de Cruce Roșie.

„Noi am avut câteva întâlniri cu ei, iar problema a fost discutată la nivel de Cancelarie de Stat, de comisie parlamentară, de Președinție. Nu există dovadă clară că investiția a fost făcută, sunt doar unele confirmări ale fostei conduceri a Stației Sanitaro-Epidemiologice. Ministerul Finanțelor, la fel, nu are nicio dovadă că în anii 70 a fost făcut un astfel de transfer, careva ordine de plată, sunt doar niște documente precum că suma de 160 de mii de ruble s-a echivala cu 900 de metri pătrați de spațiu. Și acești metri pătrați Crucea Roșie îi solicită de la ANSP. ANSP este o instituție strategică a statului, noi avem acolo laboratoare, foarte complicate, sofisticate. În această clădire nu se poate afla o asociație obștească, să circule pe coridoare persoane care nu sunt angajate ANSP. Noi le oferim spațiu în comodat în altă clădire unde nu există laboratoare și asta absolut gratis. Achită doar serviciile comunale, în fond aceleași condiții ca și în sediul din strada Asachi, 67 A. Noi le-am oferit spațiu pentru a se caza. Conducerea Crucii Roșii de atunci, căci acum este un director executiv nou, a refuzat. Este vorba despre sediul din strada Cosmescu,3, unde și ANSP se află acum. Noi, toți, ne-am mutat aici și le-am oferit și lor spațiu, dar nu au acceptat”.

La întrebarea dacă Societatea de Cruce Roșie va putea reveni în spațiile din strada Gheorghe Asachi, după finalizarea lucrărilor de reparație, directorul ANSP a menționat că acest lucru depinde de soluția pe care o va da instanța de judecată.

„Deja, bănuiesc, cu decizia instanței. Dacă vor avea un document prin care vor dovedi că spațiile le aparțin, atunci se vor întoarce. Noi le oferim spațiu în comodat aici, la Cosmescu, 3. Noi le-am acordat tot suportul să se poată muta aici, împreună cu tot personalul ANSP”, a conchis Jelamschi. 

Cererea Societății de Cruce Roșie din Moldova împotriva Guvernului Republicii Moldova se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, iar prima ședință este programată pentru luna octombrie.

Fără comentarii

Momentan, la adresa Cosmescu, 3 sunt parcate o parte din automobilele Crucii Roșii, după ce administrația ANSP a răspuns favorabil la solicitarea societății. Totodată, majoritatea angajaților din board-ul Crucii Roșii ar fi fost găzduiți temporar, potrivit unor surse Anticoruptie.md, de către reprezentanța Comitetului internațional al Crucii Roșii în Republica Moldova.

Reprezentanța Comitetului internațional al Crucii Roșii în Republica Moldova/ Foto CIJM

Am solicitat o reacție de la reprezentanții mai multor instituții de stat, dar și ai Societății de Cruce Roșie, însă aceștia au ezitat să comenteze stuația, invocând faptul că unele declarații ar putea influența parcursul judecării cauzei. Totuși, Crucea Roșie a reiterat că acest litigiu nu ar trebui să afecteze colaborarea cu autoritățile statului, iar misiunea sa rămâne o sarcină primordială.

„Societatea de Cruce Roșie din Moldova a atenționat că activează de mai bine de 97 de ani, funcționează în baza Convențiilor de la Geneva din 1949, că doar în anul 2022 a alocat aproape 600.000 lei din fondul său de rezervă pentru refugiați și a distribuit ajutor umanitar de la alte societăți de cruce roșie din Mișcarea Internațională de Cruce Roșie în valoare aproximativă de 149 milioane de lei, ajutoare de care au beneficiat pe parcursul anului 2022 un total de 101.461 refugiați și persoane social-vulnerabile din Moldova. Societatea de Cruce Roșie din Moldova este concentrată asupra formării stocurilor de ajutor umanitar, mizând în continuare pe susținerea autorităților Republicii Moldova, pentru o desfășurare eficientă a activității umanitare pe teritoriul Republicii Moldova. În situația de criză umanitară excepțională generată de conflictul din Ucraina, Societatea de Cruce Roșie din Moldova, implementând proiecte sociale majore în Republica Moldova, regretă presiunea suplimentară asupra Societății de Cruce Roșie din Moldova, organizație obștească cu misiunea de a alina suferința celor mai vulnerabili. În aceste condiții, Societatea de Cruce Roșie din Moldova a anunțat pe această cale că va fi nevoită să-și reducă volumul de asistență pentru refugiații din Ucraina și pentru populația vulnerabilă, pentru implicarea personalului Crucii Roșii în soluționarea litigiului în cauză”, este  poziția exprimată în proces.

Lucrările de reparație a edificiului ANSP au început pe data de 7 august 2023 și ar urma să se încheie pe 8 septembrie 2024. Licitația a fost câștigată de Eurostil Construct SRL, iar momentan sunt realizate lucrări de interior. Totodată, au fost deja schimbate geamurile. Pe durata desfășurării șantierului, angajații Agenției au fost evacuați, aceștia urmând să revină la locul vechi de muncă odată cu închiderea șantierului.

Sediul ANSP/ Foto CIJM

Societatea de Cruce Roșie din Moldova are statut de organizație non-guvernamentală, non-profit, apolitică şi funcționează în baza Convențiilor de la Geneva din 1949, ce au fost ratificate de Republica Moldova, legea cu privire la “Societatea de Cruce Roșie din Moldova” și  Statutului Crucii Roșii și Statutul Mișcării Internaționale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie.

Societatea a fost recunoscută, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, drept auxiliară autorităților publice în domeniul umanitar. Aceasta prevede un parteneriat constructiv cu Guvernul Republicii Moldova, bazat pe colaborare și susținere reciprocă, fapt stipulat în Rezoluția 2, adoptată în cadrul celei de-a 30-a Conferințe Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, la care au participat reprezentanții Guvernelor și Societăților Naționale.

În anul 2023, Societatea de Cruce Roșie din Moldova a gestionat un buget de peste 440 de mii de lei, a ajutat peste 6 mii de persoane și a instruit alte aproape 20 de mii.

 
 

 

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii