Cum reușește Sireți să-și echilibreze bugetul între drumuri și cultură
Deși se confruntă cu un buget local limitat și cu venituri semnificative ratate la buget din cauza navetismului locuitorilor satului către Chișinău, satul Sireți reușește să-și valorifice resursele interne și să investească în dezvoltarea comunității. Prin creșterea veniturilor proprii și o gestionare eficientă a fondurilor disponibile, administrația locală a inițiat proiecte care consolidează viața socială, economică și culturală a localității. Deși satul Sireți se confruntă cu aceleași necesități și provocări pe care le întâmpină și alte localități din țară, administrația locală păstrează cultura drept unul din domeniile importante pentru investiții și dezvoltare.
Într-un interviu recent, primarul satului Sireți, Leonid Boaghi, a oferit detalii despre structura bugetului local și direcțiile de dezvoltare ale localității. Potrivit edilului, bugetul comunei este format în proporție de aproximativ 25% din venituri proprii, restul provenind din transferuri cu destinație specială din partea statului și rectificări bugetare pe parcursul anului. O provocare majoră o constituie faptul că o mare parte dintre locuitorii Sirețiului — estimativ 3.000 de persoane — fac zilnic naveta spre Chișinău, iar impozitul pe venit al acestora rămâne în capitală, nu în bugetul local. „Dacă acest impozit ar rămâne în Sireți, am vorbi de un potențial de 15-20 milioane de lei anual, bani care acum nu ajung în comunitate”, a explicat Boaghi. Cu toate acestea, primăria a reușit să crească veniturile proprii în ultimii ani, în special prin impozitele pe bunurile imobile și pe terenuri, ca urmare a modificărilor legislative din 2021.
Această creștere bugetară a permis dezvoltarea unor noi servicii și instituții locale. Printre acestea se numără un centru de tineret, un centru pentru dezvoltarea antreprenoriatului, un muzeu cu funcție de promovare turistică, precum și un post de pompieri voluntari. În ceea ce privește finanțarea culturii, tineretului și sportului, aceste domenii sunt susținute din veniturile proprii ale primăriei. „Avem un consiliu local activ și cooperant, iar la propunerea primarului, bugetul este aprobat anual cu alocări consistente pentru aceste domenii”, a menționat edilul.
Primarul subliniază că, în ciuda limitărilor, administrația locală încearcă să maximizeze resursele disponibile pentru a investi în comunitate și a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor.
Cultură, tineret și investiții: cum gestionează Sirețiul prioritățile locale
Primarul Leonid Boaghi a explicat căpentru domeniile culturii, tineretului și sportului, Primăria Sireți alocă anual aproximativ 2 milioane de lei, sumă care acoperă atât salarizarea angajaților, cât și cheltuieli pentru activități și întreținerea instituțiilor. Spre exemplu, Casa de Cultură are în prezent șase angajați, iar Centrul de Tineret funcționează cu 2,5 posturi, unele fiind ocupate prin cumul. Din bugetul total, între 200.000 și 300.000 de lei sunt destinați activităților culturale, întreținerii clădirilor și susținerii inițiativelor pentru tineret și sport.
Întrebat despre domeniile care absorb cele mai mari sume din buget, edilul a subliniat că infrastructura reprezintă una dintre cele mai costisitoare componente. „Pentru drumuri, iluminat public, apă și canalizare, bugetul planificat depășește 2,5 milioane de lei anual”, a spus primarul, menționând că aceste sume pot crește în funcție de rectificările bugetare și proiectele finanțate din surse externe. De exemplu, în anul 2023, bugetul aprobat inițial a fost de aproximativ 10 milioane de lei, însă suma totală executată a ajuns la 56 de milioane, ca urmare a fondurilor atrase prin proiecte investiționale.
Boaghi a detaliat și structura generală a cheltuielilor: peste 70% din buget este alocat salarizării, în timp ce 10-15% se duc pe întreținerea clădirilor și utilităților și doar 5-10% rămân disponibili pentru cofinanțări sau investiții directe. În domeniul sportului și tineretului, primăria a reușit să câștige proiecte suplimentare, atrăgând fonduri care dublează uneori bugetul inițial destinat activităților. De exemplu, pentru tineret, s-au planificat 284.000 de lei dar, prin două proiecte recente, s-au adus în plus aproximativ 50.000 de lei, ceea ce schimbă raportul între cheltuieli administrative și investiționale, ajungând, în unele cazuri, la un echilibru de 50% pentru salarii și 50% - activități și achiziții.
„Dacă reușim să executăm toate proiectele câștigate până la finalul anului, proporțiile în buget se schimbă semnificativ. Acest lucru ne permite să investim mai mult în comunitate fără a depinde exclusiv de veniturile proprii”, a concluzionat primarul.
Autonomie financiară și atragerea fondurilor: „Statul nu-ți dă bani în plus dacă nu aplici la proiecte”
Primarul Leonid Boaghi subliniază că, în prezent, primăriile nu mai pot conta pe „bani direcți” din partea Guvernului pentru domenii precum cultură, tineret sau sport. „Dacă vrem să aducem bani în comunitate pentru astfel de domenii, trebuie să aplicăm la proiecte investiționale. Nu vine Guvernul să-ți dea un milion de lei în plus pentru Casa de Cultură doar pentru că ai nevoie”, explică edilul.
Bugetul de stat include, într-adevăr, alocații pentru cultură, dar acestea sunt direcționate în special către instituțiile aflate în subordinea directă a Ministerului Culturii — precum teatrele, muzeele sau instituții de prestigiu din Chișinău și alte regiuni. Comunele și orașele mici trebuie să se bazeze, în schimb, pe venituri proprii și fonduri atrase prin proiecte pentru a-și susține activitățile culturale sau infrastructura locală.
„Noi, ca autoritate locală, întreținem din veniturile proprii instituțiile de cultură, sport sau tineret. Dacă vrem să suplimentăm aceste bugete, singura soluție este să aplicăm la proiecte, fie ele naționale sau transfrontaliere”, a adăugat Boaghi. Spre exemplu, o posibilă suplimentare a fondurilor pentru Casa de Cultură poate veni doar dacă primăria reușește să realoce bani din alte surse — cum ar fi gospodăria drumurilor — prin decizie locală și rectificare bugetară.
Totodată, primarul a explicat că sistemul de alocare a banilor de la bugetul de stat către autoritățile raionale, practicat în trecut, a fost abolit. „Până în 2015, Consiliile Raionale primeau fonduri de la bugetul național și apoi le redistribuiau către localități. Însă, de multe ori, aceste alocări se făceau pe criterii politice, nu în funcție de nevoile reale. Acum, acea practică s-a schimbat și este un lucru bun — fiecare localitate are libertatea să-și administreze propriii bani.”
Această reformă a deschis calea către o autonomie financiară mai mare, dar și o responsabilitate crescută pentru administrațiile locale. „Dacă nu gestionezi eficient, ajungi să tai din statul de personal, din activități culturale sau chiar să reduci evenimente tradiționale precum hramul satului. Asta se întâmplă în multe localități unde nu se atrag proiecte sau nu sunt suficiente venituri”, explică primarul.
În ceea ce privește politica salarială, edilul menționează că administrațiile locale au o marjă foarte mică de ajustare. „Doar 5-10% din politica salarială este la discreția noastră. Restul este stabilit prin legislația națională. Deci, în realitate, posibilitățile de motivare financiară a angajaților locali sunt foarte limitate.”
„Salariile din administrația locală nu sunt competitive. Un vânzător câștigă mai mult decât un funcționar public”
Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă primarul Leonid Boaghi este păstrarea personalului calificat în cadrul instituțiilor publice locale. Din cauza salariilor mici și a lipsei de stimulente financiare, mulți angajați aleg să migreze spre sectorul privat, mai ales că localitatea Sireți se află la doar 15-20 de minute de capitala Chișinău.
„În zona metropolitană este foarte greu să ții oameni în administrația publică. Un lucrător într-un supermarket poate câștiga și 15.000 de lei pe lună, în timp ce un funcționar public din primărie primește 6.000-7.000 de lei. Asta e realitatea, iar noi nu avem cum să fim competitivi”, afirmă edilul.
Deși există anumite sporuri, precum un adaos de 50% pentru funcționarii publici, acestea nu se aplică pentru personalul din domenii precum cultura, unde angajații sunt încadrați pe alte tipuri de funcții: dirijori, acompaniatori, tehnicieni etc. Salariile acestora sunt stabilite clar prin Legea 270, care reglementează structura statelor de funcții și grila de salarizare în sectorul public.
„Noi nu putem modifica aceste salarii. Dacă legea spune că un dirijor trebuie să ia între 4.000 și 5.000 de lei, atât îi putem oferi. Singura metodă de stimulare e să-i dăm cumul de funcții – dar nu toți pot sau vor să facă asta”, explică primarul.
Reforma salarizării publice este așteptată cu nerăbdare
În ciuda acestor limitări, autoritățile locale privesc cu speranță spre viitoarea reformă a salarizării din sectorul public, anunțată de guvern pentru începutul anului 2026. „Se lucrează la un nou proiect de lege care promite să fie mai dinamic, mai flexibil și, mai ales, să ofere salarii decente pentru angajații publici. Sperăm să vedem coeficienți mai buni și o grilă de salarizare care să reflecte realitatea din piața muncii”, spune Leonid Boaghi.
Reforma este așteptată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar autoritățile locale sunt invitate să participe cu propuneri și observații. „Noi așteptăm cu mare interes acest proiect, pentru că el va influența nu doar cine lucrează în primărie, ci și calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor.”
Bugetul pentru cultură și evenimente: niciun raport prestabilit
În ceea ce privește distribuirea fondurilor din bugetul local pentru activitățile culturale, tineret sau sport, primarul subliniază că nu există o formulă prestabilită sau cote obligatorii. „Nu există niciun raport impus de lege care să spună cât trebuie să aloci pentru oameni de cultură și cât pentru evenimente. Asta e, de fapt, frumusețea autonomiei locale”, explică el.
Există, într-adevăr, anumite plafoane impuse prin legislația bugetară — de exemplu, fondul de rezervă trebuie să fie între 5-10% din bugetul total, iar minimum 2% trebuie să meargă spre instruirea persoanelor angajate. Însă dincolo de aceste prevederi, administrațiile locale au libertatea să-și construiască bugetul în funcție de prioritățile și realitățile locale.
„Dacă ai un sat mic cu venituri proprii slabe, e clar că nu poți face investiții majore în cultură. Dar dacă ești într-o zonă mai activă economic, cum e aproape de Chișinău sau ai agenți economici locali, atunci poți direcționa mai mult. Totul depinde de situația financiară locală și de viziunea primarului”, a concluzionat Boaghi.
„Bugetul e o alegere politică: poți alege drumuri, sau poți alege cultură”
Primarul Leonid Boaghi subliniază că fiecare localitate își stabilește prioritățile bugetare în mod autonom, în funcție de nevoile și promisiunile făcute în campania electorală. „Consiliul local, împreună cu primarul, decide: pentru noi, ce e prioritar? Cultura, sau poate infrastructura – drumuri și canalizare? Nu există un sablon care să-ți spună exact câți bani trebuie să dai pe evenimente sau câți pe salariile din cultură”, explică edilul.
Această flexibilitate este parte esențială din autonomia locală, dar vine și cu responsabilitatea de a rămâne fidel programului politic cu care o echipă a fost aleasă. „Nu m-au votat pentru că mă cheamă Leonid Boaghi sau că arăt bine. M-au votat pentru programul meu. Dacă în acel program am spus că punem accent pe cultură și tineret, atunci trebuie să mă țin de cuvânt.”
Boaghi arată că, teoretic, o primărie poate alege să investească masiv în cultură, chiar și redirecționând fonduri de la alte capitole precum infrastructura. „Poți angaja 10-15 persoane la Casa de Cultură și să organizezi evenimente tot anul, dacă asta este voința locală. Dar, desigur, trebuie să ții cont de realitățile din comunitate.”
Cum Legea 270 a creat dezechilibre între angajații culturii și cei din administrație
Într-un moment de sinceritate, primarul recunoaște că modificările salariale din 2019, aduse prin Legea 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, au generat tensiuni în administrațiile locale. „Atunci, în 2019, salariile din cultură au crescut mult. Erau cazuri când un dirijor sau un angajat de la Casa de Cultură câștiga mai mult decât un perceptor fiscal sau chiar decât un primar în funcție.”
Această diferență de tratament a fost resimțită ca o nedreptate, mai ales în contextul în care angajații primăriei lucrează, de cele mai multe ori, mult peste program. „Eu nu ies din primărie la ora 17:00. Dacă sunt pe loc, plec la 7-8-9 seara. Lucrăm de luni până duminică, în special dacă avem proiecte în derulare”, spune Boaghi.
Prin comparație, în unele localități, activitatea din sectorul cultural era percepută ca fiind mult mai relaxată. „În anumite cazuri, în lipsa unei bune gestiuni, personalul din cultură avea câteva evenimente pe an și, practic, presta muncă efectivă de doar câteva ore pe lună. Asta a generat frustrare.”
Reacția autorităților: reducerea posturilor în cultură pentru echilibrarea bugetară
În fața acestor dezechilibre, multe administrații locale au fost nevoite să ia măsuri nepopulare, dar necesare: reducerea numărului de posturi în sectorul cultural sau trecerea acestora pe jumătate de normă. „Foarte mulți directori ai Caselor de Cultură, dar și alți angajați, au fost trecuți la 0.5 normă. A fost singura soluție pentru a ține bugetul sub control.”
Primarii au fost nevoiți să jongleze între presiunea comunității, limitările legii și logica economică. „Este o realitate dureroasă: dacă ai o grilă rigidă de salarizare și un buget limitat, ori reduci numărul de posturi, ori renunți la investiții în alte domenii.”, spune edilul.
De asemenea, Boaghi face referire la o formulă de evaluare a performanței fiscale locale (cunoscuta „IALS”), care influențează modul în care este privită eficiența primăriilor. „Am fost uneori pe locul 9, 10 sau chiar 13 la nivel național, după acest indicator, dar nu e ușor să menții performanța când ai presiune pe buget și personal insuficient.”, punctează primarul.
Investițiile în cultură – între lecțiile trecutului și provocările prezentului
Chiar dacă Ministerul Culturii a semnalat problema scăderii numărului de posturi și a retrogradării personalului cultural, realitatea din teren nu s-a schimbat prea mult. „Da, s-a atras atenția la nivel central, dar în esență, dacă nu există un cadru legislativ care să permită salarizări competitive și flexibile, noi, în local, nu avem pârghii.” Leonid Boaghi subliniază că eficiența și calitatea serviciilor culturale țin nu doar de oameni sau clădiri, ci de un sistem bugetar echilibrat și predictibil, unde munca tuturor este recunoscută și răsplătită echitabil. „Într-un fel, atunci când s-au majorat salariile în domeniul culturii, s-a vehiculat ideea că ar trebui să reducem numărul de unități/angajați. Dar această abordare poate duce la efecte nedorite. Vă dau un exemplu concret pe care l-am observat în mai multe deplasări, în special în Uniunea Europeană.
În 2016 am fost pentru prima oară în Polonia, într-un schimb de experiență. Acolo ni s-a vorbit despre cum au atras investiții și fonduri europene. Spuneau că, la momentul aderării la UE, erau „flămânzi” de proiecte. S-au concentrat intens pe infrastructură: apă, gaze, drumuri, canalizare, școli, etc. Iar timp de zece ani, într-adevăr, Polonia a făcut un salt imens în ceea ce privește investițiile. Dar în același timp, în Polonia s-au închis mii de instituții culturale. Explicația? În goana după infrastructură, au uitat de cultură. Activitățile culturale au scăzut, personalul a fost redus, iar comunitățile au pierdut spații de interacțiune și dezvoltare socială.
Ulterior, autoritățile au realizat că, deși au construit infrastructură modernă, nu au reușit să cultive o societate pregătită să o utilizeze eficient. Și aici intervine rolul culturii – de la educație civică și igienă, până la comunicare și implicare socială. Au început astfel să repună în valoare casele de cultură și să investească în ele. Am văzut acolo activități pentru seniori, tineret, civic labs, întâlniri comunitare, serate, sărbători locale – totul pentru a reîntregi comunitatea și a-i reda un sens social. Au realizat că vecinii, care înainte mai discutau în fața porții, acum abia dacă își mai trimit mesaje pe Viber. Suntem și noi într-o situație similară. Și îmi fac griji că s-ar putea repeta același scenariu”, povestește Leonid Boaghi.
Evoluția bugetului pentru cultură la nivel local
Întrebat despre cum a evoluat bugetul pentru cultură de-a lungul mandatului său, Boaghi a spus că a avut o evoluție pozitivă, cu excepția unui an, în care doi angajați de la Casa de Cultură au fost temporar transferați la primărie. „A fost o măsură de moment, nu o decizie permanentă. În anul următor, când au fost finalizate câteva proiecte și s-a eliberat programul, acei angajați au fost readuși la Casa de Cultură”.
Per ansamblu, creșterea bugetului pentru cultură nu a venit neapărat din investiții directe, ci și din majorarea coeficienților salariali. De asemenea, spune primarul, în Sireți s-a reușit să se organizeze evenimente precum Sfântul Nicolae sau Pomul de Crăciun din veniturile proprii ale primăriei, dar și Casa de Cultură a început să genereze venituri proprii, care sunt în creștere.
Proiecte culturale în derulare și în perspectivă
Primarul comunei Sireți afirmă că anul acesta localitatea are în implementare mai multe proiecte culturale. Sirețiul se află pe lista beneficiarilor unui proiect de finanțare dedicat tineretului și domeniului cultural. Dacă implementarea completă nu va fi posibilă în acest an, primăria intenționează să redepună dosarul în următorul apel de granturi.
Potrivit edilului, au fost depuse și alte proiecte, unele dintre ele nefinanțate deocamdată. „Avem încredere că, măcar parțial, vom primi finanțare. De exemplu, am depus o cerere și la Ministerul Culturii, solicitând o sumă mai mare. Sperăm să obținem cel puțin jumătate, ceea ce ne-ar permite să organizăm festivaluri de tradiții populare și să achiziționăm recuzită, echipamente, elemente de decor și tehnică necesară”, explică Boaghi. Este vorba de sume de ordinul sutelor de mii de lei, bani care ar contribui direct la revitalizarea vieții culturale locale.
Dotarea tehnică și suportul pentru personal
În ceea ce privește dotarea tehnică, totul este achiziționat de către administrația locală, iar în anul curent primăria face eforturi să completeze și să modernizeze echipamentele și instrumentele aflate în dotarea Casei de Cultură, pentru a susține evenimente la un nivel mai înalt. „Din punctul meu de vedere, este responsabilitatea autorității publice locale să sprijine aceste activități. De exemplu, noi am achiziționat deja instrumente și materiale pentru activitățile artistice. Gândim în perspectivă: vrem să creăm și mai multe cluburi și inițiative. Dacă va fi nevoie de o contribuție simbolică din partea părinților, o vom analiza, dar ideea este ca efortul principal să rămână la nivelul primăriei.” susține Boaghi Leonid.
Atunci când primăria nu sprijină activitățile culturale, iar persoanele dedicate acestui domeniu sunt nevoite să lucreze din resurse proprii – investind bani din salariul lor pentru transportul colectivelor artistice, echipamente sau repetiții, uneori primind doar o jumătate de salariu oficial și acoperind toate cheltuielile din propriul buzunar – se ridică întrebarea privind modul în care pot fi abordate astfel de situații. Leonid Boaghi recomandă o discuție deschisă cu autoritatea locală. Chiar dacă bugetul primăriei este limitat, este esențial ca instituția să recunoască eforturile acestor oameni și să le aloce măcar o parte din resursele necesare. Cheltuieli precum transportul, tehnica de sunet, costumele sau participarea la festivaluri ar trebui susținute de administrația locală.
Accent pe cultură, tineret și inițiative sociale

După mai mulți ani de investiții consistente în infrastructura localității — rețele de apă, drumuri, gaz, canalizare, iluminat public și chiar patru parcuri fotovoltaice (la care urmează să se adauge curând un al cincilea, cu o capacitate de 200 kW) — primarul comunei Sireți, Leonid Boaghi, consideră că a venit momentul unei schimbări de direcție. Edilul spune că, pentru restul mandatului, își propune să pună accentul pe cultură, tineret, sport și inițiative civice, inclusiv pe programe dedicate femeilor, agricultorilor și altor categorii sociale. „După ce am asigurat infrastructura de bază, este timpul să investim în oameni”, explică Boaghi.

Un exemplu concret al acestei viziuni este clubul de pictură, lansat recent în Sireți. Activitatea a fost gândită nu doar ca o formă de exprimare artistică, ci și ca un catalizator pentru comunitate, menit să aducă împreună oameni din diferite generații. „Nu vrem să rămânem doar în zona proiectelor care „dau bine„ în poze – drumuri, apeducte sau gazoducte. Acestea sunt esențiale, dar capitalul uman și social trebuie, de asemenea, cultivat”, afirmă primarul.

Administrația locală își propune să dezvolte programe pentru fiecare locuitor care dorește să se implice în activități, fie vorba de copil, tânăr sau vârstnic. Activitățile artistice se desfășoară momentan în incinta primăriei, iar pentru clubul de pictură au fost achiziționate toate materialele necesare — șevalete, vopsele, pensule — din veniturile proprii ale instituției. Primăria a angajat o persoană dedicată coordonării activităților artistice, iar în perspectivă se planifică extinderea proiectului prin înființarea unui club de ceramică sau olărit.
Deși există posibilitatea unei cofinanțări simbolice din partea părinților, în cazul în care cererea va fi mare, toate costurile inițiale sunt acoperite de primărie. Proiectul beneficiază, de asemenea, de sprijinul unui artist originar din localitate, profesor universitar, care s-a implicat voluntar, acceptând o remunerație modestă. Gestul său este privit de administrație ca o dovadă de atașament față de comunitate și o contribuție valoroasă la dezvoltarea vieții culturale din Sireți. Prin astfel de inițiative, primarul Leonid Boaghi și echipa sa își propun să transforme cultura într-un nucleu al coeziunii sociale, demonstrând că dezvoltarea locală nu înseamnă doar infrastructură, ci și investiție în oameni.
Investiția în tradiții și identitate locală
Un alt exemplu de implicare activă în viața culturală a localității este sprijinul acordat ansamblului de dans popular, pentru care primarul a reușit să angajeze un coregraf profesionist la Casa de Cultură. „Acest ansamblu, deja bine cunoscut în regiune, este una dintre mândriile noastre și, sincer, îmi doresc să ajungă cândva să devină un nou „Joc” al Moldovei, simbol național al dansului tradițional.” susține Leonid Boaghi.
Primarul mai spune că a aplicat recent la un concurs organizat de Ministerul Culturii, cu speranța de a obține finanțare pentru costume populare și alte elemente tradiționale necesare ansamblului. „Vorbim aici de sume considerabile – când ai 10-12 perechi de dansatori, costurile pot ajunge cu ușurință la câteva sute de mii de lei, iar fiecare detaliu contează: de la ii brodate manual până la opincile autentice și brâiele tradiționale.”
Logistica și participarea la evenimente
Sprijinul nu se oprește doar la salarizarea personalului sau la costurile echipamentelor. Pentru fiecare eveniment cultural, transportul este asigurat de primărie – fie că este vorba despre dansatori, fie despre ansamblul coral „Doinița”. În plus, primăria se străduie să ia în calcul și „micile gesturi care contează”: o gustare, o pauză organizată pentru întregul colectiv, sau un cadou simbolic pentru efortul depus, căci în spatele fiecărui spectacol stă voluntariatul, dăruirea și timpul personal al oamenilor implicați, spune primarul Boaghi.
Cu un buget de aproximativ 1.150.000 de lei alocat pentru servicii culturale, primăria reușește să acopere multe dintre necesități. O parte din această sumă merge direct pentru transport, în toate direcțiile – nord, sud – și pentru organizarea activităților. Pentru a stimula participarea activă și a menține vie motivația celor implicați în viața culturală a localității, primăria și-a asumat angajamentul de a susține cel puțin o deplasare internațională pe an pentru ansamblurile locale.
Astfel, corul din Sireți a participat la festivaluri în Spania, Ungaria, Macedonia și alte țări ale Uniunii Europene. Ansamblul nu doar că reprezintă localitatea cu mândrie, dar se întoarce cu trofee - chiar recent s-a întors cu locul întâi de la un concurs internațional. „Cheltuielile sunt în mare parte acoperite de noi – în unele cazuri, între 60-80% din costuri, iar în altele, chiar în proporție de 100%.”, povestește Leonid Boaghi.
Cultura – o responsabilitate morală a primarului

Frecvent, apare întrebarea în ce măsură primarul este obligat să susțină cultura? Răspunsul, potrivit primarului Leonid Boaghi, este clar: există o obligație morală de a acorda atenție Casei de Cultură și lucrătorilor culturali, chiar dacă acest lucru nu este întotdeauna reglementat expres în lege. Boaghi subliniază că, în cadrul administrației locale, solidaritatea culturală reprezintă o tradiție informală, dar profund valoroasă. Indiferent de orientarea politică sau de cine a fost votat, un primar responsabil trebuie să fie primarul tuturor și să sprijine orice domeniu care contribuie la sănătatea comunității. Cultura se numără cu siguranță printre aceste domenii.


Potrivit primarului, evenimentele culturale nu sunt doar „spectacole” — ele consolidează comunități, întăresc identitatea locală și oferă alternative sănătoase într-o lume tot mai digitalizată și fragmentată. Într-o eră în care interacțiunea umană a fost redusă la ecrane și mesaje, Casa de Cultură, Centrul de Tineret și instituțiile similare devin spații esențiale pentru coeziune socială, unde oamenii se întâlnesc, comunică, dansează, cântă, râd și învață unii de la alții. În Sireți, administrația locală promovează activități intergeneraționale: clăci tradiționale, ateliere de dans și meșteșuguri, toate având scopul de a crea legături reale și de a reda comunității spiritul viu care o definește.
Dacă nu investim azi în cultură, mâine va fi prea târziu
Leonid Boaghi subliniază că, în multe localități, bugetul pentru cultură este adesea primul redus. În fața presiunilor pentru drumuri, iluminat sau alte investiții în infrastructură, cultura este privită ca „opțională”. Însă, potrivit lui, fără cultură, comunitățile devin goale pe dinăuntru, chiar dacă în exterior arată bine. Boaghi aduce exemple concrete: în unele cazuri, din opt angajați ai unei Case de Cultură, au mai rămas doar doi, iar primarul localității respective a redirecționat aproximativ un milion de lei din salariile personalului spre reparații de drumuri. „Probabil a fost o decizie ușoară din punct de vedere administrativ, dar greu de justificat moral”, consideră primarul.
El accentuează că lucrătorii culturali nu trebuie lăsați să își cumpere singuri caiete, pixuri, cărți muzicale sau partiturile necesare activității. Este inacceptabil ca o activitate de interes public, care contribuie la imaginea și spiritul comunității, să fie susținută din resursele personale ale angajaților. Potrivit lui Boaghi, primăria are atât o obligație morală, cât și administrativă de a asigura resursele minime pentru desfășurarea activităților culturale. Aceasta nu este o „pomană”, ci o investiție în oameni, în coeziunea socială și în viitorul comunității.
Viziunea pentru viitor
Leonid Boaghi susține că, dincolo de provocările financiare, în localitatea sa nu s-a renunțat la personalul Casei de Cultură, ba dimpotrivă, se urmărește creșterea numărului angajaților. Primarul intenționează să consolideze atât Casa de Cultură, cât și Centrul de Tineret, transformându-l într-un Centru pentru copii și tineri, care să ofere activități diverse pentru toate vârstele. „Ideea este simplă: fiecare copil, tânăr sau adult să-și găsească locul în comunitate, acasă, fără să simtă că trebuie să plece altundeva pentru a se exprima sau a se conecta”, explică Boaghi.

În viziunea primarului, Casa de Cultură și Centrul de Tineret nu sunt doar spații pentru spectacole sau evenimente ocazionale, ci locuri active, unde fiecare cetățean, indiferent de vârstă, poate participa, învăța și crea. Activitățile includ cursuri de dans, pictură, ceramică, sculptură sau canto, iar pentru vârstnici există Clubul Seniorilor, unde experiența de viață se întâlnește cu creativitatea și dorința de a rămâne activi.
În prezent, Casa de Cultură funcționează în principal ca organizație de evenimente, coordonând concerte, festivaluri, activități de sărbători sau Ziua Satului. Totuși, Boaghi visează să dezvolte în timp o adevărată școală de arte, cu profesori de pian, canto, pictură și ceramică, oferind cursuri constante pentru copii și tineri. „Aceste lucruri nu se fac peste noapte – este nevoie de timp, resurse și infrastructură – dar procesul crește natural, în ritmul comunității. Când acest vis se va împlini, fiecare copil va putea învăța acasă ceea ce altădată învăța doar în oraș”, afirmă primarul.

Investigaţii din aceeaşi categorie:
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Comentarii
