Social

Deținuți ai prejudecăților în instituțiile de stat. Persoane LGBT+, la un pas de suicid

Colaj CIJM
Autor: Vadim Cheptanaru
07/04/2025 6129

Un transgender din nordul Republicii Moldova, care s-a născut în corp de femeie, dar se simte bărbat, a fost la un pas de a se sinucide în Penitenciarul Nr.6 din Soroca, după ce, timp de trei ani, a stat închis într-o celulă. Izolat complet de lume, privat de comunicarea cu ceilalți deținuți și umilit de angajații pușcăriei pe criterii de identitate de gen, nu a mai văzut sensul să trăiască. Să-și regleze conturile cu viața a decis și un tânăr homosexual, înrolat În Armata Republicii Moldova. În loc de instruire militară, acesta a primit ură, bătăi, hărțuire, avansuri sexuale, discriminare, atât din partea colegilor soldați, cât și a superiorilor. Autoritățile recunosc că homofobia încă hălăduie prin instituțiile statului, dar declară că-și instruiesc angajații, pentru ca astfel de cazuri să nu se întâmple. Și legiuitorii spun că pregătesc o serie de noi reglementări, dar și pedepse mai dure pentru cei care admit discriminarea sau hărțuirea. 

 

 TREI ANI DE... SINGURĂTATE

Igor Brumarețchi din satul Dubna, raionul Soroca, s-a născut, acum 52 de ani, cu probleme de sănătate, generate de unele malformații congenitale. La maternitate a fost înregistrat cu Natalia Ouș, iar medicii i-au determinat genul ca fiind feminin. Toată viața s-a simțit însă bărbat, iar în 2007 și-a schimbat, în acte, sexul și numele.

Înainte de asta, și-a făcut două intervenții chirurgicale de schimbare de gen. Nu a fost un moft, spune el, ci o necesitate de a supraviețui, pentru că defectele fizice, de la naștere îi puneau viața în pericol.

În anul 2021, Igor a fost condamnat la închisoare cu executare. Un timp a fost plasat într-un izolator din Bălți. Pentru ispășirea termenului rămas a fost mutat la penitenciarul nr. 6 din Soroca. Aici a început calvarul care i-a marcat viața bărbatului transsexual.

 

„Fu, eu astăzi nu mai mănânc...”

În ziua în care a fost adus, Igor povestește că medicii instituției i-au ordonat, de față cu toți angajații, să-și dea pantalonii în jos, pentru controlul medical de „bun venit”.

După examinarea organelor genitale, medicul a exclamat: „Fu, eu astăzi nu mai mănânc”, povestește Igor, printre lacrimi.

A fost dus într-o celulă izolată de ceilalți deținuți, în care a stat singur trei ani, până în momentul în care a expirat termenul de detenție. Spune cu aceeași amărăciune în voce că unul dintre angajații închisorii l-a sfătuit să scrie o cerere în care să indice că solicită să fie protejat. A fost o capcană.

Gardianul i-a scris pe o foaie cum trebuie să arate cererea privind siguranța sa în peninenciar. Dar a înțeles mai târziu că a fost păcălit și și-a semnat cu mâna prroprie sentința la...izolare!

În acea declarație, deținutul se adresa directorului de atunci a Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falcă, prin care îl înștiința (la sugestia gardianului din penitenciarul nr. 6) că este „de acord că condițiile de detenție al Penitenciarului 6 (...) a locului unde mă dețin, conform art. 206, și anume izolatorul disciplinar. La alt sector nu doresc să fiu transferat.

A regretat ulterior că a urmat sfaturile angajatului închisorii și a recunoscut că nu a înțeles ce a scris. Când a cerut să fie transferat într-o celulă obișnuită, responsabilii îi fluturau în față cu această hârtie, semnată de el.

A aflat ulterior că celula „specială” unde este deținut cu scop de protecție, era destinată, de fapt, pentru condamnații care încălcau ordinea în închisoare. Asta însemna o înăsprire a pedepsei existente. Au urmat trei ani de singurătate, în care discuta cu ceilalți deținuți printre gratii sau prin bătăi în pereți.

 

Automutilarea, gest disperat pentru a fi auzit

„La un control, într-o dimineață, cum erau toți 5-6 colaboratori, unul cu epoleți, de la spate, îmi zice: „Noroc, Natașa”. Cum îmi era mie pe suflet atunci? Mi-a fost deschisă ușa la baie (n.r. în timp ce făcea baie), nu de condamnați, da de cei cu epoleți. Afară ieșeam într-un loc unde se uscau rufe. Am omorât șobolani în penitenciarul din Bălți. Cu condamnații vorbeam printre gratii. Băteam în pereți și ei mă întrebau dacă nu doresc ceai sau cafea. Din partea băieților condamnați am fost stimat și sunt mulțumit”, povestește Igor.

Atunci când starea psihică a bărbatului transgender s-a înrăutățit, acesta a cerut o întrevedere cu reprezentanții administrației penitenciarului, pentru a cere plasarea sa într-o celulă obișnuită.

După luni de refuzuri și tăcere, din disperare, a apelat la automutilare, pentru a fi auzit. Abia după asta a urmat o discuție cu un șef, însă în zadar. Pentru că s-a tăiat pe mâini a fost pedepsit cu prelungirea termenului de detenție cu 42 de zile, plus interdicție de a avea întrevederi.

Starea psihică a bărbatului s-a înrăutățit la câteva luni de deținere solitară în penitenciarul din Soroca. După nenumărate solicitări de examen medical al unui specialist, a venit un doctor de la Chișinău care l-a consultat, potrivit lui, superficial pentru că se apropia… ora mesei.

„În Penitenciarul Nr. 6 când am stat, eu le-am spus și a venit un medic psihiatru să controleze toți condamnații și am fost și eu. Înțelegeți cum am fost eu audiată? Eu îi zic ce se întâmplă la mine, cum să procedez mai departe, dar ea se uită la cea și spune: eee, e ora mesei, trebuie să plecăm, și îmi scrie pastille de liniștire. Ap asta ce fel de consultație a fost? Eu mă tem să nu ajung la o halucinație, să nu țin minte ce fac. Așa de mare depresie am avut, atât de tare m-au distrus în pușcărie, încât am ajuns glasuri s-aud?... Aud glasuri care  mă provoacă. Ce văd eu, văd și ele. Să vadă asta altcineva, cred că n-ar răbda nici cinci minute și s-ar sinucide. Umblu acum și la psihiatru. Pe data de 12 aprilie sunt programat la Costiujeni la o consultație”, spune bărbatul.

Igor Brumarețchi a dat în judecată Administrația Națională a Penitenciarului pentru condiții de detenție discriminatorii și degradante. Chiar dacă instanța i-a dat câștig de cauză, în încheierea magistratului a fost invocată doar starea proastă a penitenciarului pentru deținerea condamnaților. Nu a fost pomenit niciun cuvând despre discriminarea bărbatului transgen, umilințele din partea angajaților ANP sau despre starea de sănătate care s-a înrăutățit după.

Drept prejudiciu moral, instanța a decis că reducerea pedepsei cu 25 de zile (față de +42 zile, pedeapsă pentru automutilare), e o „recompensă” suficientă.

ANP: „O măsură necesară...”

Am solicitat o explicație de la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), iar directorul ANP, Anatolie Falca, recent demis din funcție, a menționat că separarea condamnatului de masa totală de deținuți nu a constituit o sancțiune sau un tratament diferențiat, ci o măsură necesară, reieșind din „specificul deținutului în calitate de persoană transgender.”

Potrivit lui, exista pericolul ca Igor Brumarețchi să fi fost bătut, odată ce acesta putea fi clasificat în „cea mai inferioară castă informală de deținuți din penitenciar”.

Consiliul pentru Egalitate: „Tratament discriminator în mediul carceral...”

Argumentele ANP nu au convins nici instanța și nici Consiliul pentru Egalitate a Republicii Moldova. Ultimul a emis, în luna februarie 2025, o decizie prin care a constatat că Igor Brumarețchi a fost supus unui tratament diferențiat păgubos pentru el și este victima discriminării.

Consiliul a concluzionat că faptele constatate reprezintă un tratament discriminator aplicat petiționarului în mediul carceral pe criteriul de identitate de gen. Iar în vederea prevenirii situațiilor similare pe viitor, Consiliul recomandă Administrației Naționale a Penitenciarelor inițierea unor sesiuni de informare pentru personalul instituțiilor penitenciare, axate pe toleranța și respectul față de persoanele LGBT+, precum și integrarea acestor teme în programele educative destinate deținuților, pentru a promova un mediu de detenție mai incluziv. Unul dintre membrii Consiliului pentru Discriminare, care a examinat cauza bărbatului transsexual, a precizat, pentru anticorupție.md, că deși starea de sănătate precum și condițiile lui de detenție erau bine cunoscute de administrația penitenciarului, nimeni nu a intervenit pentru a lua măsuri, nici chiar după decizia Judecătoriei Soroca care a „recomandat” închisorii îmbunătățirea lor.

„Psihologul instituției penitenciare a concluzionat că încă din detenție, Igor Brumarețchi a avut stări depresive grave, cu gânduri și tentative suicidale. Potrivit raportului Consiliului pentru Egalitate, nici după concluziile psihologului, nici după decizia instanței de judecată care a constatat condițiile inumane de detenție a lui Brumarețchi, administrația penitenciarului nr. 6 nu a întreprins nicio măsură de îmbunătățire. ANP a avut pârghii de a proteja integritatea psihologică și fizică a lui Igor Brumarețchi, mai ales după concluziile instanței. Plasarea în detenție nu este o pedeapsă care să cauzeze suferințe. Este o măsură de reeducare a persoanei și readucerea ei în societate. Însă la caz, pedeapsa a fost foarte și foarte traumatizantă și avem și o decizie în acest sens care a constatat deținerea în condiții inumane și degradante. Chiar și în hotărârea judecătorească observăm că nu este menționat expres că condițiile lui s-au datorat faptului că este o persoană transgen. Doar s-a constatat, per general, că în acel penitenciar sunt condiții de detenție degradante. Adică și instanța a evitat să expună”, a comentat pentru portalul Anticoruptie.md Gheorghina Drumea, membră a Consiliului pentru Egalitate. 

Igor Brumarețchi este hotărât să acționeze în judecată Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a-și găsi dreptatea. Acum, este în proces de pregătire a dosarului, în pauzele vizitelor la medici.

Va fi a doua plângere pe condițiile de discriminare în detenție pentru persoanele LGBTQ+ în istoria CEDO.  Prima, care a obținut și câștig de cauză în 2013, se referă la un  tânăr homosexual din Turcia care a fost deținut singur timp de 30 de luni. Instanța Europeană a obligat autoritățile acestei țări să-I achite un prejudiciu moral de 18 000 de euro.

 

DISCRIMINARE SUB... DRAPEL

În 2021, soldatul de 18 ani, Marin Pavlescu, după un serviciu militar de 6,5 luni, a decis că nu mai revine în unitatea militară „Brigada Nr. 2” din Chișinău, după ce, în tot acest răstimp, a fost hărțuit de ceilalți militari în termen dar, și mai grav, de angajații Armatei Naționale, pentru că este homosexual.

Un superior i-a interceptat conversația telefonică cu iubitul său, după care a răspândit informația că Marin este gay în întreaga unitate militară. Așa a început coșmarul lui Marin în armată. Și dacă la cuvintele injurioase avea o anumită toleranță, atunci la violența fizică, hărțuire și indiferența administrației și specialiștilor, care trebuiau să-l ajute – nu.

„Peste un timp a început violența fizică. Eu am fost lovit de mai multe ori,  deși îmi pare foarte rău că nu am avut posibilitatea cumva să registrez asta. Soldații se loveau unul pe altul la fund și mă întrebau dacă asta îmi place mie. În baie, unde fac duș mai mult de o sută de soldați, ofițerul mă punea să mă aplec în genunchi și îmi lua mâna mea și mă impunea să pun mâna la cineva pe fese și penis. Am stat și în spitalul militar. Când aveam vânătăi pe spate, pe la coaste, în zona dată, scria că este doar o pată roșie. Erau momente în care seara tu dormeai, pentru că stingera era la ora 10,  tu puteai să dormi liniștit, și brusc te trezeai cu un cearșaf pe cap, te pălește cineva cu mâinile, cu picioarele, cu perna, cu tot ce ei ce au. Tu ești în șoc, tu ești de pe somn, tu te trezești și tu nu știi cine te-a pălit și ei toți se duc pe la locurile lor... ”, spune Marin.

Din cauza stresului, a ajuns să doarmă două ore pe noapte și s-a adresat psihologului după ajutor. Doar că, din spusele tânărului, experiența avută cu specialistul unității militare l-a traumat și mai mult. La solicitarea acesteia, Marin i-a oferit fotografii cu el și partenerul său după care, pozele au ajuns direct la ministrul Apărării. Psihologul a încercat să convingă militarul că „se mai întâmplă, nu a mai rămas mult, trebuie să rabde”.

A încercat să-și pună capăt zilelor, mânat de ura colegilor și superiorilor, a stat internat la spital, a suferit de o depresie profundă. Până într-o zi, când a decis că nu mai vrea să se reîntoarcă în unitatea militară. Atunci, Ministerul Apărării s-a adresat Procuraturii Chișinău cu o plângere în care îl acuza pe tânărul militar Marin Pavlescu, de dezertare. Anume Procuratura a fost singura instituție de stat care a fost de partea lui Marin. Aceasta a respins cererea ministerului, ca lipsită de temei.

Au urmat doi ani de judecată cu Brigada nr.2 Infanterie Motorizată „Ștefan cel Mare” și Ministerul Apărării al Republicii Moldova, perioadă în care Marin a prezentat probe că a trăit în armată calvarul vieții sale. În 2023, instanța i-a dat câștig de cauză, obligând să i se achite 120 000 de lei prejudiciu moral.

În hotărârea emisă de Judecătoria Chișinău, apare numele sergenților Hachi Veronica și Balina Andrei, care „au demonstrat un comportament batjocoritor sistematic față de reclamant”, iar ultimul chiar a înregistrat și distribuit convorbirea telefonică, de la care a și început totul.

 

 

Ministerul Apărării se... apără: „Este promovată egalitatea…”

Am întrebat Ministerul Apărării dacă persoanele care au fost pomenite în decizia judecătorului au fost sancționate și cum se „luptă”, pe interior, cu homofobia. Ni s-a răspuns că toate persoanele implicate au fost sancționate, dar niciuna, demisă. Ministerul mai declară că după acest caz, au fost organizate instruiri cu efectivul de militari și angajații civili ai Armatei Naționale pentru a evita, pe viitor, asemenea cazuri.

Deși, prin aceste acțiuni, Ministerul Apărării recunoaște, indirect, ororile trăite în Armată de fostul militar Marin Pavlescu, ni s-a comunicat că instituția nu este de acord cu hotărârea judecătorească, prin care trebuie să-i achite un prejudiciu de 120 000 de lei și că a atacat-o în instanța de apel.

„Persoanele implicate în cazul soldatului M.Pavlescu au fost sancționate în conformitate cu cadrul normativ militar. În funcție de gradul de vinovăție li s-au aplicat sancțiuni diferențiate, inclusiv cu transfer în alte funcții. Hotărârea instanței de fond a fost contestată la Curtea de Apel Centru. Au fost organizate instruiri tematice cu efectivul de militari și angajați civili ai Armatei Naționale, realizate de specialiștii responsabili din cadrul instituției de apărare, dar și experți în domeniu din cadrul organizațiilor nonguvernamentale. Au fost ajustate corespunzător actele normative departamentale. Obligația constituțională de exercitare a serviciului militar în termen o au toți bărbații care au atins vârsta de 18 ani, indiferent de orientarea sexuală. Ministerul Apărării Naționale promovează egalitatea de șanse și nu tolerează nicio formă de discriminare, asigurând condiții egale pentru toți cetățenii apți pentru serviciul militar, atât în cadrul serviciului militar în termen, cât și al celui pe bază de contract”, menționează Ministerul Apărării.

Situațiile de homofobie în instituțiile de forță ale statului au continuat, în cazul lui Marin. După ce a făcut publică drama sa, acesta a fost sunat și amenințat cu moartea de un necunoscut. Când a mers la sectorul de poliție să depună plângere, polițiștii au refuzat să i-o înregistreze și au făcut haz de orientarea sexuală a tânărului, indicată în plângere, la secțiunea MOTIVUL CERERII, chiar în fața acestuia.

„La mijloc de plângere era motivul, orientarea homosexuală. Eu m-am adresat la poliție și domnul care era acolo, care ar trebui să primească plângerea, era la  registrătură, citește plângerea,  se uite la mine,  mai citește încă o dată plângerea și iarăși se uite la mine. Cheamă un coleg. Arată la mijloc de plângere unde este scris orientarea mea homosexuală și încep să râdă. Nu a vrut să-mi primească plângerea. Abia după ce a venit un superior iar avocata mea i-a explicat cum stau lucrurile, cererea mea a fost recepționată”, susține Marin.

 

Comunitatea, mai tolerantă, în ultimii ani

Datele Consiliului pentru Egalitate arată că plângerile persoanelor din comunitatea LGBTQ+, discriminate în instituțiile statului, sunt prea puține, în condițiile unei realități cu totul diferită. Gheorghina Drumea, membrul Consiliului, spune că victimele hărțuirilor ezită să sesizeze autoritățile, de teama discriminării și rămân față în față cu problema.

„Statistica nu este așa de mare pentru că persoanele ezită să se adreseze consiliului. Dacă vorbim de fenomen, el este cu mult mai răspândit. Numărul cazurilor examinate de Consiliul nu reflect realitatea absolut deloc. Asta denotă reticența persoanelor de a reacționa proactive în vederea apărării dreptului. Scoaterea în public a situației poate să o afecteze negativ și emotional. Ce va crede lumea, ce va spune societatea, când va avea afla societatea… încă se mai păstrează percepția.  Din păcate, vedem o reticență a decidenților la acest aspect care se datorează și opiniei publice. Și anterior, când se vorbea despre legea 121, erau foarte multe speculații că este o lege care protejează comunitatea LGBT, că legalizează căsătoriile și au fost ani în șir cu aceste speculații și au fost necesare eforturi colosale pentru a demonstra că legea pentru asigurarea egalități este pentru asigurarea drepturilor tuturor. Aceeași idee era și cu legea 311 care prevede motivele de prejudecată reglementate correct. Se simula că ele vin în protecția comunității LGBT. Șase ani a trebuit ca să votăm aceste modificări legislative. Societatea noastră distorsionează ce înseamnă drepturi și este foarte exclusivă  în a accepta tot ce înseamnă drepturi LGBT. Atâta timp cât societatea nu va fi pregătită pentru a accepta și tolera, nu cred că decidenții vor fi proactivi în adooptarea cadrului legal”, susține experta în politici de egalitate, Gheorghina Drumea.

Totuși, atât victimele bulling-ului pe criteriul orientării sexuale, cât și experții în drepturile omului, sunt de părere că, în ultimii ani, societatea moldovenească a devenit mai tolerantă. Un rol deosebit îl are Legea nr. 121, cu privire la asigurarea egalității, în care se stipulează expres și interzicerea discriminării în baza orientării sexuale.

Deputata Angela Munteanu-Pojoga: „Pedepse mai aspre pentru discriminare...”

Secretarul Comisiei pentru Drepturile Omului din Parlamentul Republicii Moldova, deputata angela Munteanu-Pojoga afirmă că, în prezent, Legislativul lucrează la o serie de modificări ale unor legi prin care se vor îmbunătăți prevederile legate de respectarea drepturilor omului, în special la capitolul discriminare. La nivel legislativ, discriminarea este văzută la fel de gravă, indiferent de criterii, iar cei care se fac responsabili de răspândirea unor asemenea mesaje, sunt sancționați egal de lege.

„Nu se face nicio diferență între persoane, atunci când vine vorba despre cazurile de discriminare. Sunt de o potrivă de grave. Legea este de partea celor care au dreptate și noi nu facem împărțirea oamenilor pe categorii. Toți suntem oameni care trebuie să beneficiem de drepturi egale, inclusiv la locul de muncă, inclusiv în societate și nu văd o diferență ca să facem pe categorii cetățenii. Acum un an, Parlamentul Republiii moldova a ratificat Convenția 190 privind hărțuirea la locul de muncă, hărțuie și discriminarea. În acest context, în cel mai apropiat timp, pe platforma Parlamentară și un pachet de modificări legislative la care am participat eu, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, unde vom mai oferi oportunități de îmbunătățire a acestei situații, astfel încât cei vinovați de acțiuni de discriminare să fie penalizați. Se lucrează în acest sens, dar cred că cel mai mult avem de muncă la capitolul schimbare de mentalitate, promovare culturii incluziunii în societatea noastră”, a menționat deputata, pentru portalul Anticoruptie.md.

Oficiul Avocatului Poporului a declarat, pentru portalul Anticoruptie.md că, în anul 2025, cu suportul Consiliului Europei, urmează să fie elaborat un Studiu privind situația persoanelor transgen și LGBTQI+ în instituțiile statului din țară. Rezultatele și concluziile studiului vor fi făcute publice.

 

Investigația este realizata cu susținerea International Media Support (IMS) din Danemarca

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii